În Moldova există încă numeroase probleme nesoluționate în domeniul protejării patrimoniului cultural, însă mecanismul de protejare a patrimoniului cultural din țara noastră a început cu adevărat să funcționeze.
Despre acest lucru a declarat directorul general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, la Centrul de presă Sputnik Moldova, în cadrul unei conferințe de presă cu tema "Cum să păstrăm patrimoniul istoric al Moldovei", transmite Noi.md.
El a menționat că dacă anterior nimeni nu acorda atenție modului în care un anumit monument era distrus, pe o adresă sau alta, acum societatea civilă la nivel de cetățean, la nivelul unui simplu chișinăuean, este atentă cînd se construiește ceva, se strică ceva și agenția primește apeluri corespunzătoare. Ion Ștefaniță a subliniat faptul că Agenția Națională de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, creată în 2006, pînă în 2010 a existat doar "pe hîrtie".
"Cînd am ajuns în această structură, în ea nu exista niciun Registru al monumentelor protejate de stat, nu exista nici o corespondență de intrare, de ieșire, nu era nimic. No am pornit de la monumentele din Chișinău ajungînd la cele din întreaga republică. La prima noastră conferință de presă din 2010, am vorbit despre inventarierea obiectelor, am reflectat adevărata stare de lucruri în "Cartea neagră a Patrimoniului Cultural al municipiului Chișinău".
Din ea putem afla cît s-a distrus în capitală în ansamblul său și în ultimii patru ani la acel moment - 2006-2010, cîte ruine sînt în Chișinău, unde au fost construcții ilegale", a declarat directorul Agenției Naționale de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
Potrivit lui, specialiștii agenției au putut vedea imaginea reală a Moldovei în ansamblu abia în 2014, după ce au vizitat toate regiunile țării. "Am fost în toate satele și orașele, am verificat monumentele după Registru. Și bineînțeles că acolo nu era totul minunat. Dacă vorbim despre conace, exsită o mulțime de conace distruse, care, în prezent, nu mai au nici o funcționalitate. Acum putem organiza un fel de tur "Ruinele conacurilor din fosta Basarabie", a spus Ion Ștefăniță.
De asemenea,el a acordat atenției faptului că în Registrul monumentelor protejate de stat există multe biserici din lemn, care în realitate nu mai sînt "Pe o hîrtie ele există, dar dacă vom merge la Petrușeni, Tîrnova, nu le veți găsi acolo. Sînt 27 de biserici care pe hîrtie în Registru există, însă, în realitate, fizic ele nu există", a menționat directorul Agenției Naționale de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
"Am pierdut deja această moștenire, nu putem întoarce nimic. Deși dacă vor exista anumite proiecte de reconstrucție a acestui patrimoniu, noi le-am putea reconstrui după fotografii vechi, însă nu vor avea aceeași autenticitate", a continuat el.
Potrivit lui Ion Ștefăniță, această situație se datorează faptului că, după independență, nimeni nu a acordat atenție nivelului de administrație a problemei protejării patrimoniului cultural.
"Structurile științifice și-au desfășurat activitatea, au creat Registrul monumentelor protejate de stat, care a fost apoi transmis ministerului de profil, apoi el a ajuns în parlament. Acest registru a fost publicat pentru prima dată la 2 februarie 2010 ca anexă la Legea privind protejarea monumentelor din Moldova din 1993. Crearea Registrului a fost prima noastră sarcină la nivel de agenție pentru recuperarea datoriilor", a spus el.
Directorul general al Agenției Naționale de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a declarat că, după 10 ani de activitate în această structură, el poate spune cu siguranță că mecanismul de protejare a patrimoniului cultural din Moldova a început să funcționeze.
"Dacă mai devreme, erau discutate 4-6 subiecte pe lună în cadrul Consiliului Național al Monumentelor din cadrul ministerului relevant, acum avem pînă la 40 de subiecte pe lună la avizare, coordonare prin intermidiul aceastei structuri. Acest lucru sugerează că persoanele fizice și juridice deja știu că există o lege pe care trebuie să o respecte. Și de aceea sînt așa multe proiecte. Mulți locuitori ai Chișinăului și ai altor localități din țară știu că există o zonă a monumentelor care trebuie protejate. Ceea ce fac francezii, italienii și chiar chinezii, trebuie să-i instigăm și pe moldoveni. Încă în 2010 am realizat că problema noastră comună în domeniul conservării patrimoniului cultural este mentalitatea. Prin urmare, structura noastră și-a concentrat eforturile asupra implementării obiectivelor de informare, astfel încît fiecare cetățean și oficial să știe că există un astfel de domeniu și există obiective comune pentru a păstra patrimoniul cultural", a subliniat Ion Ștefăniță.
El a menționat că prioritățile noastre ar trebui să fie conservarea, restaurarea, utilizarea patrimoniului cultural cu păstrarea originalului. ”Mai avem încă multe probleme, inclusiv cele legate de conacurile deja menționate și de bisericile de lemn. Trebuie să se respecte obiectivul comun de conservare a patrimoniului cultural la nivelul autorităților centrale și locale și a unor funcționari concreți la nivel raional. Țara are o mulțime de probleme sociale, dar nu trebuie să uităm despre cultură, noi trebuie să avem grijă de patrimoniul cultural, să restaurăm monumentele nu doar din cel de-al doilea război mondial, dar și din patrimoniul cultural comun, ceea ce va contribui, de asemenea, la dezvoltarea turismului și la dezvoltarea economică a țării în general", a subliniat directorul Agenției Naționale de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
Adăuga comentariu