Secetă fără precedent în sudul R. Moldova. Ce consecințe va avea asupra agriculturii

Vremea deosebit de caldă și fără precipitații din ultimele luni afectează culturile de cereale semănate în această toamnă. Agricultorii, în special cei din sudul R. Moldova, riscă să aibă o recoltă extrem de mică și să-și piardă investițiile. Unii aplică soluții inovative pentru a-și proteja culturile de secetă.

Ministerul Mediului a informat că în lunile septembrie și octombrie au fost înregistrate temperaturi deosebit de înalte, depășind și cu 8-11ºС valorile normale pentru această perioadă. Pe cea mai mare parte a teritoriului R. Moldova, astfel de temperaturi au fost observate pentru prima dată de cînd se fac măsurări, transmite moldova.europalibera.

În același timp, aproape că nu a plouat. Precipitațiile au fost de 10-40 mm, adică 15-50% din cantitatea obișnuită. „În unele raioane de sud (stația meteorologică Cahul, postul agrometeorologic Vulcănești) cantitatea precipitațiilor nu a depășit 4-5 mm (5% din normă), ceea ce se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observații”, susțin autoritățile.

Directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Cîmp „Selecţia” din Bălţi, doctorul în științe agricole Boris Boincean, a spus Europei Libere că lipsa precipitațiilor din ultimele luni ar putea afecta negativ culturile de grîu, orz, rapiță și mazăre semănate în această toamnă.

„Aceste culturi nu vor trece prin procesul de înfrățire, care determină în mare măsură volumul recoltei. Depinde cum va fi iarna, deși cunoaștem că nu prea avem ierni adevărate în ultimii ani. Temperatura medie în timpul iernii este cu 3-5 grade mai mare decît media multianuală. Bineînțeles, depinde și ce fel de condiții vor fi în primăvară pentru culturile de toamnă”, a explicat specialistul.

El crede că, în aceste condiții, este nevoie mai mult ca niciodată ca statul să creeze un fond de rezervă cu semințe.

Doctorul în științe agricole susține că aceste fenomene sînt consecințe ale încălzirii globale și că agricultura ar trebuie să se facă după un nou sistem, adaptat la aceste schimbări. „Modul de a face agricultură a fost orientat spre economia de piață, pentru a face bani, profit, dar au fost neglijate consecințele asupra mediului, asupra societății”, a precizat Boincean.

Solul sănătos, rezistent la secetă

Potrivit expertului, un sol sănătos ar fi capabil să rețină apa și nu ar fi afectat atît de mult de secetă. „În condițiile în care în R. Moldova predomină suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui, structura solului este afectată, solul este bolnav. Ca atare, ecosistemele agricole trebuie să copieze ecosistemele din natură. Noi am neglijat legile naturii, am dominat și dominăm asupra naturii. Fără o schimbare a sistemului agriculturii, nu putem să așteptăm rezultate bune”, a punctat directorul Institutului „Selecția”.

Ion Pralea din Andrușul de Sus, Cahul, a semănat peste 900 de hectare cu grîu, orz și rapiță, dar, din cauza secetei, recolta ar putea fi extrem de mică și ar putea pierde banii investiți. „Pămîntul era foarte, foarte uscat cînd am semănat. Tragem nădejde că o să iasă ce am pus în pămînt, că nu vedem să înfrățească aceste culturi. Dacă nu se înfrățesc, vom avea recoltă mică, două tone la hectar și gata...”, a spus fermierul.

Potrivit expertului, un sol sănătos ar fi capabil să rețină apa și nu ar fi afectat atît de mult de secetă. „În condițiile în care în R. Moldova predomină suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui, structura solului este afectată, solul este bolnav. Ca atare, ecosistemele agricole trebuie să copieze ecosistemele din natură. Noi am neglijat legile naturii, am dominat și dominăm asupra naturii. Fără o schimbare a sistemului agriculturii, nu putem să așteptăm rezultate bune”, a punctat directorul Institutului „Selecția”.

Ion Pralea din Andrușul de Sus, Cahul, a semănat peste 900 de hectare cu grîu, orz și rapiță, dar, din cauza secetei, recolta ar putea fi extrem de mică și ar putea pierde banii investiți. „Pămîntul era foarte, foarte uscat cînd am semănat. Tragem nădejde că o să iasă ce am pus în pămînt, că nu vedem să înfrățească aceste culturi. Dacă nu se înfrățesc, vom avea recoltă mică, două tone la hectar și gata...”, a spus Europei Libere fermierul.

Tot la Cahul, în satul Larga Nouă, agricultorul Ion Curjos aplică de 7 ani tehnologiile de conservare a solului No-till și Mini-till. „Cu cît mai puțin ne atingem de sol, cu cît mai puțin îl prelucrăm, cu atît este mai bine”, afirmă producătorul.

Potrivit lui, aceste tehnologii ar trebui folosite, în special în regiunea de sud, unde nu plouă pe parcursul unor perioade lungi. „Am o parcelă cu suprafața de 5 hectare și nu prelucrez solul pe parcursul cîtorva ani. Am semănat, am combătut buruienile și am recoltat. An de an, roada este tot mai mare. Dacă săpăm, vedem că solul a reținut cu mult mai bine umiditatea comparativ cu suprafețele care au fost prelucrate. Chiar dacă sînt cantități foarte mici de precipitații, pentru a păstra umiditatea nu trebuie să răscolim solul”, explică agricultorul.

În acest an, Ion Curjos a lăsat neprelucrat un cîmp de 100 de hectare, pe care a semănat grîu și acum este în așteptarea rezultatelor.

Din cauza secetei și în lipsa sistemelor de irigare, recolta de grîu și floarea-soarelui este compromisă în sudul R. Moldova deja de cîțiva ani la rînd. Ministerul Agriculturii le recomandă fermierilor din această zonă să treacă la alte culturi, mai rezistente, de exemplu, să planteze livezi sau vii cu struguri tehnici și să crească oi.