Dosarul furtului miliardului a ajuns pe ultima sută de metri

După ce în noiembrie 2014, a fost furat un miliard de dolari din mai multe bănci din Moldova, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, anunță că abia în 2023 dosarul se află pe ultima sută de metri la Curtea de Apel.

Acesta menționează că motivul pentru care procedura s-a extins ar fi implicarea fugarului Ilan Șor în mai multe dosare care sînt încă în procedura. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii În PROfunzime.

"În cazul lui Șor există acest dosar care este pe ultima sută de metri la Curtea de Apel și totodată mai există și multe alte dosare care sînt în procedura de urmărire penală la procurori pe fraudă bancară. Sunt multe epizoade. În cauza în care se obține și persoană respectivă este condamnată, evident că în sentința urmează a fi prevăzută și confiscarea prejudiciului care a fost adus statului.

Evident că așteptăm în continuare că să existe finalitate, măcar în cîteva epizoade din acest dosar a furtului miliardului, pentru că acolo sînt foarte multe persoane urmărite, o parte sînt trimise în judecată, altele sînt pe ultima sută de metri, spre exemplu cazul Andronache, tot este legat de furtul miliardului, am văzut că procuratura a finalizat urmărirea penală, dosarul trebuie trimis în judecată", a spus Litvinenco

În noiembrie 2014 s-a aflat că din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială a dispărut un miliard de dolari.

13 noiembrie 2014 – Guvernul Republicii Moldova decide că toate creditele interbancare, care la acea dată constituia 222 milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare.

17 noiembrie 2014 - Ministerul Finanțelor acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei. În realitate, însă, pe conturile Băncii de Economii sînt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restanță, fiind generată prin metodă „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rîndul lor le plasau din nou la BEM.

Toate acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației, în lipsa unor raționamente financiare și nu fără implicarea Băncii Naționale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase. Iar acum, esențialul, deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Națională restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM. De notat că, noii acționari ai băncii erau în perfectă cunoștință de cauza despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era cetățeanul Plahotniuc.