Care a fost contribuția Moldovei la dezvoltarea cosmonauticii

La Centrul Rus de știință și Cultură din Chișinău a avut loc un eveniment dedicat Zilei Cosmonauticii.

El a fost organizat de organizația de veterani a sectorului Botanica și de studioul coral "Rapsodia".

Cunoscutul istoric moldovean Boris Șapovalov a făcut o scurtă excursie în trecut, cînd la 12 aprilie 1961, cosmonautul sovietic Iurii Gagarin a deschis omenirii drumul în spațiu. Publicului a vizionat un film documentar realizat de studioul Roscosmos în cadrul proiectului enciclopediei Internet, în care se vorbește despre cele mai importante momente din viața cosmonauților din URSS și Rusia. Prima ediție este dedicată primului cosmonaut de pe planetă, Iurii Gagarin.

Și-a împărtășit impresiile despre Orășelul stelelor și comunicarea cu exploratorii spațiali ruși Președintele Uniunii Ofițerilor din Moldova, pilotul militar Victor Gaiciuc, care ar fi putut deveni primul cosmonaut moldovean. Din păcate, din motive medicale, nu a reușit să cucerească spațiul cosmic, dar a făcut o carieră uimitoare, ajungînd la general de brigadă și ocupând funcția de ministru al Apărării al Republicii Moldova. Victor Gaiciuc a reamintit că, dacă e să vorbim despre astronauți, mai apropiați de Moldova sînt doi oameni care au fost pe orbită. Aceștia sînt piloții-cosmonauți Iuri Gidzenko și Boris Volînov.

Temele cu privire la spațiu și zbor au fost continuate de artiști amatori din studioul pentru copii "Rapsodia" și corul organizației de veterani "Поющие сердца" sub conducerea Nataliei Barabanșcikova. Ei au interpretat melodiile preferate de toți, inclusiv cîntecul piloților sovietici care au dat numele serii, "Sîntem oamenii marelui zbor" (Мы люди большого полета). Versurile au fost scrise de poetul Alexei Fatianov, muzica - Boris Mokrousov. Cîntecul a rămas în memorie și a fost iubit de mulți, devenind "prima rîndunică" din seria cîntecelor despre cosmos.

Trebuie remarcat faptul că Moldova a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea cosmonauticii în Uniunea Sovietică: a produs mîncare specială pentru astronauți, dispozitive tehnice. Iar tinerii moldoveni mereu s-au străduit să urmeze exemplul marelui om - Iuri Gagarin, care a deschis o nouă eră în dezvoltarea omenirii.

În 1961, Moldova, împreună cu alte republici ale Uniunii Sovietice, a devenit parte a puterii spațiale. În anul marcării a 530 de ani de la întemeierea Chișinăului în 1966, primul cosmonaut a vizitat capitala Moldovei. După o excursie la uzina Cricova, Iurii Gagarin a spus că, după spațiu, cel mai mult l-a impresionat subsolurile de la Cricova.

Moldova a participat activ la explorarea spațiului. Oamenii de știință și agricultorii din țară au devenit unii dintre principalii creatori și producători de mîncare spațială.

Sînt puțini care știu, dar Institutul de Cercetare al Industriei Alimentare al Academiei de Științe a URSS crea mîncare pentru cosmonauți.

Meniul de desert, de care se ocupa Moldova, includea peste 20 de tipuri de sucuri, 15 bastonașe de fructe în diverse combinații, piureuri de fructe și sosuri de legume.

La fabrica din Dubăsari "Buchet Moldovavii", în baza sucului de struguri cu concentrație ridicată, extract de eleutherococcus, care are o proprietate tonică, precum și a 40 diferite ierburi și plante, a fost dezvoltat balsamul" Sănătatea "("Kosmiceskii"). Băutura oferea cosmonauților energie și putere în timpul etapelor cruciale ale zborului spațial. Acum balsamurile "Cosmiceskii" și "Cosmonaut Leonov" sînt deosebit de populare. Este impresionant faptul că logo-ul băuturii a fost propus de Alexei Leonov, prima persoană care a ieșit în spațiu cosmic deschis.
De asemenea, datorită dezvoltărilor angajaților uzinei din Tiraspol, au fost create tuburi și pachete speciale pentru mîncare, ceea ce a făcut posibilă asigurarea astronauților cu o dietă variată și echilibrată.

În plus, fabricile "Mezon", "Signal", "Scetmaș", "Microprovod" și alte întreprinderi din Republica Moldova produceau piese electronice, instrumente și alte echipamente necesare pentru construcția navelor spațiale.

În condiții de imponderabilitate, cosmonauții se confruntă cu anumite dificultăți atunci cînd fac lucruri destul de obișnuite. De exemplu ei nu pot scrie cu pixul. Din fericire, în Uniunea Sovietică, Uzina Mecanică din Chișinău "Kultpribor" a început să producă un creion special "Kimek" cu o cantitate dozată de plumb pentru utilizare în spațiu.

"Contribuția Republicii Moldova în explorarea spațiului din jurul Pămîntului este mare și semnificativă. În prezent, multe dezvoltări a MoldoveI sînt folosite de cercetători științifici, dezvoltatori și cosmonauți", subliniază Ambasada Federației Ruse în Moldova.