Articolul publicat de Guardian, în care se arată că Moldova este privită drept un poligon pentru plasarea în masă a refugiaților, poate fi tratat drept o „mișcare” provocătoare.
Acest lucru a fost declarat de către fostul vicepremier, ex-ministru al Economiei al Moldovei, iar în prezent expert independent Alexandru Muravschi, relatează Noi.md.
După cum ne amintește logos.press.md, Guvernul a întreprins pași noi pentru liberalizarea procedurilor de atragere în țară a forței de muncă străine. Modificările la Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova au fost transmise Parlamentului.
Concomitent spațiul media a fost umplut de informații potrivit cărora Moldova ar fi examinată în calitate de unul dintre poligoane pentru plasarea în masă a refugiaților.
Astfel, renumita publicație britanică The Guardian a publicat pe pagina principală un articol, potrivit căruia Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii caută teritorii adecvate pentru plasarea refugiaților săi ilegali în afara țării. Moldova a fost printre țările candidate la găzduirea centrelor de refugiați.
După cum a remarcat fostul viceprim-ministru, ex-ministru al Economiei al Moldovei, iar acum expert independent Alexandru Muravschi, toate economiile mai mult sau mai puțin dezvoltate înlocuiesc lucrătorii de care duc lipsă cu migranți. Fiecare țară are propriile abordări, propria experiență, propriile nevoi, deci nu trebuie să ne fie frică de acest lucru.
„În Moldova, există eșecuri grave pe segmentul forței de muncă slab calificate și slab remunerate, în ceea ce privește numeroasele funcții de personal de calificare medie și înaltă, necesitățile înguste - în atragerea specialiștilor rari. Articolul postat în presa occidentală autoritară poate fi interpretat ca o mișcare provocătoare. Nu este greu de ghicit a cui resursă electorală a fost implicată”, a menționat expertul.
Potrivit expertului, înțelegerea acestor probleme și a acelor factori constrîngători care împiedică rezolvarea acestor probleme - cel mai larg spectru de cauze economice, sociale, culturale și religioase, datorită cărora societatea nu va fi pregătită să accepte prezența lucrătorilor străini pe pămîntul natal - va fi o condiție determinantă în dobîndirea abilităților de folosire a forței de muncă străine. Acest lucru este valabil mai ales pentru forța de muncă slab calificată.
„Care vor fi metodele de filtrare? În ce măsură va putea statul să controleze acest proces de integrare a străinilor pe piața locală a muncii, plin de probleme provocate de norme de viață ilegale sau străine nouă? Și, în cele din urmă, care vor fi consecințele asupra creșterii economice dacă remunerarea va fi încetinită datorită saturării pieței cu forță de muncă ieftină din țări și mai sărace?”, se întreabă Alexandru Muravschi.
Adăuga comentariu