Amenzile pentru fapte de corupţie trebuie majorate şi raportate atît la veniturile reale şi averea făptaşului, cît şi la mărimea avantajului necuvenit obţinut de acesta, dar şi la dauna cauzată.
În acelaşi timp, cei care se fac vinovaţi de infracţiuni de corupţie ar trebui să fie privaţi de dreptul de a ocupa orice funcţie publică.
Aceste concluzii se conţin în studiul „Sancţiuni disuasive pentru acte de corupţie. Instanţe specializate/complete de judecată anticorupţie. Practici internaţionale şi propuneri pentru Moldova”, elaborat cu sprijinul proiectului „Lupta cu corupţia prin consolidarea integrităţii în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Recomandările studiului se bazează pe analiza standardelor internaţionale şi a cadrului legal naţional în domeniul combaterii corupţiei. Autorii studiului sînt Tilman Hoppe, expert internaţional în anticorupţie şi Lilian Apostol, expert naţional.
Autorii studiului notează că legislaţia majorităţii ţărilor din regiune prevede pedepse maxime pentru fapte grave de corupţie. Totodată, amenzilesînt percepute ca fiind mult mai eficiente decît pedepsele privative de libertate. Şi în Republica Moldova, potrivit unor studii ale Centrului Naţional Anticorupţie, amenzile sînt aplicate în 71% de cazuri de infracţiuni de corupţie, instanţele de judecată aplicînd pedepse „reale” cu închisoare în nu mai mult de 16% din toate cazurile.
În acelaşi timp, studiile CNA au constatat că sancţiunile pronunţate în trecut erau disproporţionale în comparaţie cu beneficiile pe care le obţineau infractorii. Astfel, în medie, era mai convenabil să primeşti/dai o mită mai mare, deoarece erai expus riscului unor amenzi mai mici; cu cît era mai mare mita cu atît era mai mică amenda.
Autorii studiului recomandă renunţarea la practica de reducere în jumătate a sumelor amenzilor, care se aplică în cazul unor infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, în cazul în care acestea sînt achitate în cel mult 72 ore din momentul în care hotărîrea devine executorie. Potrivit lor, reducerea de 50% este excesivă în contextul luptei împotriva corupţiei şi ar promova următorul mesaj: „Dacă trebuie să achiţi o amendă pentru a te îmbogăţi din corupţie, primeşti o reducere dacă o achiţi prompt (ceea ce de obicei nu este o problemă pentru o «afacere din corupţie» gestionată eficient”.
Totodată, în studiu se menţionează că amenzile pot avea un rol important în prevenirea şi combaterea corupţiei, dar că orice reformă în acest domeniu va avea impact doar dacă investigarea, urmărirea penală şi judecarea actelor de corupţie vor fi, de asemenea, eficiente.
Studiul notează că în condiţiile Republicii Moldova instanţele de drept comun sînt copleşite în special cu dosare de corupţie de anvergură: inculpaţii notorii în dosarele de corupţie angajează în medie şase avocaţi diferiţi. Aceştia utilizează orice modalitate posibilă de a tergiversa şi obstrucţiona procesul de judecată. În aceste condiţii, este evident că o instanţă de drept comun cu un volum mare de dosare şi un orar restrîns pentru judecarea cauzelor este suprasolicitată şi predispusă să cedeze cel puţin unor tactici utilizate de avocaţii apărării, susţin autorii studiului.
Pe de altă parte, studiul relevă şi anumite riscuri legate de constituirea unei instanţe anticorupţie. Printre acestea se numără faptul că relaţiile strînse între judecătorii specializaţi şi alţi actori (avocaţi, experţi) ar putea crea dependenţe, conflicte de interes sau chiar ar putea să faciliteze coruperea ţintită. Totodată, presiunea excesivă asupra unei instanţe anticorupţie ar putea distrage atenţia publică de la necesitatea de a implementa reforme în alte instituţii, cum ar fi poliţia şi procuratura generală, şi sectorul judiciar ca un tot întreg.
Proiectul „Lupta cu corupţia prin consolidarea integrităţii în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei are drept obiectiv crearea unui sistem durabil de integritate şi anticorupţie în cadrul entităţilor din sectorul public şi privat, precum şi în cadrul sectorului asociativ. Proiectul se desfăşoară în perioada 2019-2021.
Adăuga comentariu