Transnistria stiri: 1423
Eurovision stiri: 508
Preşedintele stiri: 4002

Cine şi pentru ce ucide petrodolarul – baza puterii în SUA

13 oct. 2016,, 10:25   Politică
15505 18
Кто и зачем убивает нефтедоллар – основу могущества США?
Foto: mail.ru

Iuri Barancik

Cine a cumpărat Congresul şi Senatul SUA – Rusia, China, Europa, Brazilia?


La sfîrşitul lunii septembrie, pentru prima dată pe parcursul mandatului preşedintelui Obama, congresul şi senatul SUA au depăşit împreună vetoul lui pentru proiectul de lege privind dreptul rudelor victimelor actului terorist din 11 septembrie de a acţiona în judecată Arabia Saudită. În rezultat, deja peste două zile, în una dintre instanţele SUA a fost depus primul recurs împotriva saudiţilor. Acesta a fost înaintat de văduva unui marinar, decedat în urma actelor teroriste din 11 septembrie. Cu siguranţă, acesta este un eveniment foarte important în acea partidă geopolitică, jucată sub ochii noştri. Există cîteva abordări ce le permit părţilor să examineze evenimentele ce au fost oarecum umbrite în presa autohtonă (rusă – n.r.) din cauza atacurilor mediatice asupra Rusiei în mass-media internaţională privind distrugerea convoiului umanitar, lupta de la Aleppo şi eventualele acte teroriste în oraşele ruseşti.

În cadrul unei abordări, putem vorbi despre faptul că elitele SUA (partidul păcii şi partidul războiului) s-au aventurat atît de tare în războiul intern, încît nu mai acordă atenţie consecinţelor rezistenţei interne. Rusia cunoaşte această situaţie, cînd cnejii se ucideau unii pe alţii pentru pămînturi şi nu au observat venirea Hoardei (subiect din „Lupta Tronurilor”). Totodată, apare o întrebare firească: de ce practic întreaga elită a SUA s-a unit împotriva saudiţilor? Vor să-şi recupereze banii, care, în urma căderii financiar-economice a Americii, vor fi necesari Washingtonului? Ar putea primi o lovitură şi mai dură (despre asta mai jos). Prin urmare, cea mai apropiată de adevăr este versiunea privind turnarea SUA în actuala conjunctură politică (de aceea perechea Trump-Clinton nu e deloc întîmplătoare) şi anularea datoriilor lor în faţa omenirii, ceea ce le va permite să-şi continue aceeaşi politică (dacă nu va exista rezistenţă, pentru care în prezent sînt gata doar Rusia şi parţial China).

Destul de interesant s-a pronunţat pe acest subiect bloggerul oohoo: „Aşadar, ce înseamnă legea privind perceperea daunelor din 9/11 din contul activelor suverane, nu doar, dar în primul rînd, saudite? La ce bun e aceasta pentru întreaga (!) elită a SUA, inclusiv chiar foştilor aliaţi saudiţi din rîndul militariştilor şi banksterilor-piraţi? Despre un interes comun vorbeşte şi consensul la votarea legii în senat. Nu poate fi vorba despre o banală expropriere a activelor saudite, cum comentau unii. Acesta ar fi un default financiar de genul Harakiri cu eliminarea totală a SUA din economia globală şi prăbuşirea acesteia din urmă.

La fel şi saudiţii nu-şi pot realiza ameninţarea de ieşire din piramida HVS în dolari. Obligaţiunile în valoare de $570 miliarde pot fi vîndute doar cu o reducere enormă şi în rate cu mult mai mari, fapt pentru care RFS ar fi destul de bucuroasă, tipărind noi QE (relaxare cantitativă – n.red.). Însă, totodată, saudiţii ar fi trebuit să vîndă la fel de ieftin şi activele reale în SUA. Aşa că ameninţarea saudiţilor, care a fost aplaudată frenetic la noi pe LJ (LiveJournal) – este un pericol de arbaletă, nu mai mult.

Sensul adevărat al operaţiunii speciale financiar-politice, care a intrat în faza activă, este îngheţarea datoriei de stat americane cu posibilitatea restructurării formale în condiţiile stabilite de SUA. Pentru ex-aliaţii saudiți, implicaţi în două războaie şi cheltuieli sociale înalte, pe fundalul scindării elitelor şi pericolelor unei lovituri de stat – această perspectivă de a rămîne fără plăţile datoriei enorme este echivalentă cu o lovitură de seceră și ciocan peste Faberge. Adoptarea legii antisaudite îi va determina pe saudiţi să se închine şi să înceapă negocierile privind condiţiile iertării principalului datornic al planetei. În caz contrar, activele şi plăţile aferente lor ar putea fi arestate în orice moment, în baza recursurilor rudelor victimelor 9/11, pentru o perioadă nedeterminată.”

Să examinăm mai detaliat datele interpretării. În primul rînd, într-adevăr, elita SUA s-a unit şi în premieră a reuşit să depăşească vetoul lui Obama. Însă apare întrebarea: în ce scop a fost făcut acest lucru? Precum presupune oohoo, totul s-a făcut în scopul îngheţării datoriei americane de stat, cu posibilitatea restructurării formale a acestuia în condiţiile stabilite de SUA. Adică, pînă cînd saudiţii nu vor începe achitarea daunelor pentru actele teroriste din 9/11, SUA au dreptul să nu le achite datoria publică şi să le îngheţe activele pe teritoriul său. Mai mult, prin aceste cereri în judecată poate fi reduse la zero toate activele saudiţilor în SUA, fapt ce i-ar pute lăsa despuiaţi. E clar că, dacă acest truc va trece cu saudiţii, atunci acest precedent de succes, în opinia SUA, ar putea fi extins şi în restul ţărilor, care ar putea pretinde achitarea datoriilor de la SUA. Doar că e prea simplă această combinaţie.

În al doilea rînd, precum demonstrează destul de argumentat bloggerul fedot-2, structura datoriei la saudiţi este puţin alta: „Activele lor în SUA includ atît hîrtii de valoare şi alt patrimoniu din sectorul corporativ american, cît şi obligaţiuni de stat. O criză de proporţii poate fi provocată şi de vînzarea acţiunilor şi obligaţiunilor companiilor americane. Prima reacţie va fi căderea bursei de valori. Este evident că deprecierea bruscă a activelor va conduce la exodul investitorilor de pe piaţa SUA şi la o criză de proporţii în ţară.

În prezent, pieţele financiare se află în punctul critic, cînd valutele puternice, în pofida prognozelor economiştilor, au ajuns outsideri. Această tendință de pe pieţele valutare nu poate fi numită senzaţională, dar ea are loc foarte rar pe pieţele valutare, spre deosebire de pieţele hîrtiilor de valoare. Dolarul puternic loveşte puternic atît în economia SUA, cît şi în veniturile companiilor americane şi preţurile acţiunilor. El reduce nu doar exportul de mărfuri americane, dar şi veniturile corporaţiilor americane peste hotare, care sînt transferate înapoi în dolari.

Adică Statelor Unite le convine dolarul slab, motivul căderii căruia va deveni nu politica economică a autorităţilor şi eventualele sau chiar inevitabilele fluctuaţii şi chiar salturi ale inflaţiei, dar un al treilea motiv, spre care ar putea fi direcţionată nemulţumirea maselor. Anume prin aceasta se explică, mi se pare, votul în consens al senatului împotriva vetoului prezidenţial. Deoarece orice reacţie financiară acută a saudiţilor va fi, pe termen lung, în favoarea SUA şi nici democraţii, nici republicanii nu vor rata şansa de a-şi atribui acest merit”:

Totodată, datoria SUA este deţinută de sute şi mii de agenţi economici din Arabia Saudită. De aceea, dacă ei vor începe vînzarea bruscă a activelor, dar nu lentă, atunci ei şi-ar putea atinge scopul, eliminînd capitalul din SUA, practic, fără pierderi, adică nu poate fi vorba despre o arbaletă.

Însă saudiţii vor deţine o armă cu mult mai serioasă împotriva SUA, dacă ei într-adevăr vor începe să înainteze recursuri privind 9/11 – renunţarea la dolar ca mijloc de plată pentru petrol şi trecerea la euro şi yuani. Atunci SUA nu vor putea face, cu siguranţă, nimic decît să înceapă înlăturarea prin revoluţie a Casei Saudiţilor, cu atît mai mult cu cît SUA deja au acolo o bază militară. Problema este că saudiţii, văzînd exemplul Siriei, ar putea apela din timp la Rusia cu rugămintea de a apăra regimul în schimbul renunţării la dolar în comerţul cu petrol şi al refuzului de a susţine mişcarea internaţională Wahhabi.

Şi, după toate probabilitățile, regimul saudit a început deja să elaboreze această variantă de evoluţie a evenimentelor: „Anul trecut, la Sankt-Petersburg ţările au semnat şase acorduri privind colaborarea bilaterală în diferite domenii, inclusiv în domeniul energiei nucleare. Ministrul Afacerilor Externe al Arabiei Saudite, Adel al-Jubair, a declarat după semnarea acordului că nu mai există piedici pentru procurarea armamentului rusesc. Corespondentul publicaţiei israeliene „Maariv” a scris că „vizita delegaţiei saudite la Moscova ar putea schimba echilibrul geopolitic al forţelor în Asia Mijlocie. Dacă Rusia va reuşi să-şi îndeplinească rolul de mediator între Iran şi Arabia Saudită, atunci va învinge SUA în Orientul Mijlociu”. E clar că saudiţii ar putea avea nevoie de armamentul rusesc doar într-un singur caz – dacă nu vor mai putea avea încredere în americani.

La susţinerea militară a Arabiei Saudite ar putea adera şi China, care depinde destul de sensibil de livrările petrolului saudit. Cel puţin despre faptul că China se pregăteşte de situaţii serioase de forţă majoră în lume vorbeşte majorarea volumului de petrol achiziţionat în depozite. China poate avea nevoie de asta doar în două cazuri – sau dacă va fi paralizat întregul comerţ mondial oceanic, sau dacă va fi paralizat anume comerţul cu petrol. Dar şi primul, şi al doilea caz pot fi consecinţele unui conflict regional major, care va afecta serios şi ţările-exportatoare de petrol, adică un conflict în Orientul Mijlociu.

SUA ar mai putea primi o altă lovitură de acolo de unde nu se aşteaptă – din partea Irakului. Potrivit experţilor, prin acordarea dreptului familiilor victimelor actelor teroriste din 11 septembrie de a acţiona în judecată Arabia Saudită, americanii au creat fără să vrea un precedent ce poate fi folosit împotriva lor:

„La sfîrşitul lunii septembrie, congresul SUA, în pofida opunerii preşedintelui, a adoptat o lege potrivit căreia rudele victimelor din 9/11 pot cere, prin judecată, compensaţii de la saudiţi. Obama, după ignorarea vetoului său, a făcut prognoze deloc îmbucurătoare pentru ţara sa. El a constatat cu îngrijorare că o asemenea lege ar putea impune SUA să răspundă pentru tot ce fac ei prin toată lumea. Activiştii din Irak tocmai vor să ofere o asemenea posibilitate poporului său. Ei propun să le ceară compensaţii americanilor pentru pagubele produse statului după invazia Statelor în Irak. Activiştii au menţionat că, deoarece americanii au primit dreptul de a scoate bani din saudiţi pentru actul terorist, şi irakienii ar putea pretinde la un proces echitabil şi compensaţii. Dacă Irakul va adopta legea respectivă, SUA vor ajunge într-o situaţie foarte incomodă: vor fi nevoii să inventeze rapid un motiv pentru care „americanii pot, iar ceilalţi – nu”.

Cine mai poate adera la sancţiunile împotriva SUA? „În rezultatul aplicării forţei militare din 2001: Iranul s-a transformat într-o fabrică de terorişti şi într-un client iranian. Afganistanul, dintr-o ţară unde două părţi au purtat un război civil în limitele frontierelor sale, s-a transformat într-un stat nefuncţional, ce atrage teroriştii. Libia, confruntată cu dezordinile interne, dar care nu ameninţă vecinii şi nu a oferit adăpost teroriştilor, a fost transformată într-o catastrofă oribilă cu un război civil interminabil şi un cap de pod african pentru ISIS (organizaţie interzică în FR) şi un teren fertil pentru formarea teroriştilor”.

În principiu, precum arată evoluţia evenimentelor, inclusiv refuzul Rusiei de a vinde plutoniu pentru armament în SUA, şi transferarea discuţiilor în direcţia obţinerii compensaţiilor în urma sancţiunilor introduse împotriva Moscovei, mai multe ţări ar putea înainta pretenţii SUA şi atunci întregul sistem al dreptului internaţional va fi distrus de pretenţii reciproce şi litigii nesoluţionate.

„Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a prezentat Dumei de Stat un proiect de lege privind sistarea acordului cu SUA privind utilizarea plutoniului, acesta a fost plasat în baza de date a Dumei de Stat. Totodată, în textul proiectului de lege se spune că prevederile acordului ar putea fi reluate după înlăturarea de către SUA a cauzelor „ce au condus la schimbarea radicală a circumstanţelor existente în ziua intrării în vigoare a acordului”.

În primul rînd, Washingtonului i s-a pus condiţia de reducere a infrastructurii militare şi a contingentului forţelor amplasate pe teritoriile ţărilor NATO, care au aderat la Alianţă după 1 septembrie 2000. În al doilea rînd, SUA trebuie să renunţe la „politica inamicală faţă de Rusia”, şi anume: să anuleze „legea Magniţki”, să anuleze toate sancţiunile introduse de SUA, compensarea pagubelor suportate de Rusia în rezultatul introducerii sancţiunilor. De asemenea, SUA trebuie să prezinte un plan clar de utilizare ireversibilă a plutoniului”.

Trebuie de menţionat că o anumită forţă destul de influentă a promovat o perioadă suficient de lungă decizia privind posibilitatea acţionării în judecată a saudiţilor în privinţa 9/11, cu scopul de a certa SUA şi Arabia Saudită, deoarece este clar că, dacă în SUA vor începe să fie înaintate acţiuni împotriva saudiţilor, atunci saudiţii nu vor tăcea şi vor întreprinde măsuri de răspuns, atît în domeniul investiţiilor private, cît şi în domeniul hîrtiilor de valoare.

Într-un asemenea scenariu ar putea fi interesate Marea Britanie, Rusia, Europa şi China. Asta deoarece în consecință lovitura este aplicată alianței strategice a SUA şi Arabiei Saudite asupra aşa-zisului petrodolar, pe care se ţine actuala dominaţie mondială financiar-economică a SUA. Dacă saudiţii vor „dezlega” petrolul său de dolar, atunci influenţa financiar-economică a SUA în perspectivă apropiată se va încheia. Dar, ţinînd cont de grupurile de influenţă din SUA şi de mijloacele de control asupra mass-mediei, de un asemenea pas este capabilă doar familia regală, care a reuşit să atragă capitalul chinez pentru cumpărarea senatorilor şi congresmenilor.

Acum despre aspectul politic al subiectului. Avea absolută dreptate autorul permanent al Agenţiei REGNUM Alexandr Brodski cînd descria situaţia cînd Trump în general nu a cheltuit bani pentru campania sa electorală. Motivul e simplu – văzînd cum, ilegal, cu încălcarea tuturor regulilor desfăşurării congresului, Clinton a fost nominalizată candidat la funcţia de preşedinte al SUA din partea democraţilor, el s-a convins că nimeni nu are de gînd să numere voturile şi în cadrul alegerilor prezidenţiale, şi că pentru Clinton voturile vor fi desenate şi ei (şi Trump, şi Brodski), au avut dreptate.

Recent, a devenit cunoscut faptul că în statul Ohio, la unul dintre depozite au fost depistate urne cu zeci de mii de buletine electorale, în care deja au fost plasate bifele în dreptul unuia dintre candidaţii la funcţia de preşedinte al SUA, Hillary Clinton.

Şi acesta e doar un depozit. Iar pînă alegeri mai este o lună. Despre ce putem vorbi? Totodată, presa internaţională şi cea liberală din Rusia nu spun nimic, parcă ar fi luat apă în gură. Dacă ar fi fost buletinele pentru Trump, presa lui Clinton ar fi făcut scandal şi el ar fi fost deja eliminat din cursă. Însă Hillary Clinton nu se teme – asasinate, falsuri, trădarea intereselor ţării. Toate acestea vorbesc nu atît despre ea, cît despre forţele interesate în accederea Bastindei la putere şi obţinerea puterii asupra butonului roşu.

Mai există un scop despre care nu au vorbit senatorii în cadrul dezbaterilor legii. Unul global. Iar consecinţele acestei legi vor trebui încă mult timp interpretate. Este vorba despre imunitatea suverană. Imunitatea statului (imunitatea suverană) este un principiu în dreptul internaţional, conform căruia un stat suveran nu se supune organelor puterii din alte state. Deocamdată, acest fapt a fost sesizat doar de Ministerul de Externe al regatului: „Subminarea imunităţii suverane va avea un impact negativ asupra tuturor ţărilor, inclusiv a Statelor Unite”.

Şi MAE rus a reacţionat la decizia legislatorilor americani: „Faptul că SUA utilizează activ jurisprudenţa în interese de politică externă este cunoscut de mult şi chiar e uzual, ţinînd cont de experienţa vastă în decizii judecătoreşti inspirate şi părtinitoare împotriva Rusiei şi cetăţenilor ruşi. Acum cu aceeaşi ilegalitate – acuzaţii motivate politic la adresa statelor indezirabile – riscă să se confrunte restul lumii.

În sensul adevărat. Acum orice american va putea acţiona în judecată orice ţară, acuzînd-o de toate păcatele, iar instanţa inferioară din SUA va califica acţiunile guvernelor străine de pe alte continente şi să emită hotărîri privind aplicarea sancţiunilor, de exemplu, privind arestarea patrimoniului străin şi activelor SUA.
Este clar că o asemenea încălcare a unuia dintre principalele principii ale dreptului internaţional privind impunitatea statelor suverane va lovi foarte curînd şi foarte dureros în SUA”.

Astfel, putem constata că elitele SUA, conştient, sau sub influenţa unor forţe externe, creează toate premisele pentru distrugerea actualei orînduiri mondiale, inclusiv a rolului SUA în lume. Totul se întîmplă din motive obiective ale destrămării şi degradării morale a elitei (e suficient să spunem că, potrivit sondajelor de opinie, în universităţile din SUA practic nu sînt studenţi care nu ar fi încercat droguri sau nu le-ar fi consumat o perioadă îndelungată), cît şi din motive externe. Un şir de ţări (elitele şi popoarele) şi-au conştientizat foarte bine interesele naţionale şi sînt gata să lupte pentru ele pînă la capăt.

În cadrul acestei confruntări paşnice, SUA nu pot să depăşească actualele tendinţe. De aceea, noi avem două variante: sau să începem un nou război mondial, sau să revenim la poziţia zero şi să încercăm să jucăm partida din nou. Şi în spatele fiecărui scenariu în SUA stă o grupare influentă. În acest plan, procesele împotriva saudiţilor în realitate constituie doar un fundal pentru o lovitură mai serioasă asupra SUA – lipsirea dolarului de statutul de valută în comerţul cu petrolul. În acest sens, apare o întrebare firească: oare congresmenii şi senatorii experimentaţi în politică nu văd acest lucru? Iar dacă văd, atunci de ce au votat pentru plecarea dolarului de pe poziţiile mondiale de comerţ cu petrolul? La această întrebare, deocamdată, nu există un răspuns clar, dar, cu siguranţă, îl vom obţine în viitorul apropiat.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?