Autoritățile planifică să majoreze numărul locurilor „de cazare” în închisori

Foto: pikabu.ru

Dumitru Barbalat

Ministerul și Departamentul Instituțiilor Penitenciare au elaborat proiectul Strategiei de dezvoltare a instituțiilor penitenciare din Moldova pentru anii 2016-2020, publicat pentru dezbateri publice în mai 2016 de către Ministerul Justiției. La sfîrșitul lunii iunie, proiectul a fost expediat ministerelor pentru coordonare. Iar pe 6 iulie, Strategia și Planul au fost aprobate de Guvern, dar, ce-i drept, încă nu au fost publicate în „Monitorul Oficial”.

Potrivit Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în Moldova, la 100 de mii de populație revin 215 de deținuți (în condițiile în care populația RM constituie 3,75 milioane de oameni). Conform datelor ultimului Recensămînt al Populației, care încă nu au fost publicate, populația noastră s-a redus pînă la 2,9 milioane, de aceea acest indicator trebuie să fie mai mare – 278 de deținuți la 100 de mii de locuitori.

În 28 de țări ale UE, în medie sînt 120 de deținuți. Peste 200 sînt doar în Estonia, Lituania, Letonia și Polonia. De la 100 pînă la 200 – în 11 țări ale UE. Și mai puțin de 100 – în 13 țări ale UE. Adică, noi depășim de 2,3 ori indicatorul mediu pe UE după numărul de deținuți la 100 de mii de locuitori.

Statistica în alte țări este prezentată mai jos, în tabelele 1-4. Cu toate acestea, Strategia și Planul prevăd majorarea capacității închisorilor cu 40%, cu cel puțin 2000 de locuri. Adică la cele 8054 de locuri existente în prezent se mai adaugă 3400.

Oare prin aceste metode putem noi oare să ajustăm legislația noastră și închisorile noastre la normele civilizate? Pentru informare: în 2003, în țara noastră erau 10925 de deținuți, în 2010 – 6324, în pofida faptului că penitenciarele sînt prevăzute doar pentru 5500 de locuri.

Din 17 închisori, doar 3 au fost reabilitate, în ele fiind îmbunătățite condițiile de detenție. Este planificată racordarea la unele standarde a 50% dintre instituțiile existente. Care anume, nu se știe.

Reiese că noi întreținem, în realitate, în condiții necorespunzătoare, de două ori mai mulți deținuți, decît ne permit capacitățile. Și de acea, conform indicelui „World Justice Project”, Moldova a obținut doar 0,28 de puncte din 1, pentru sistemele de corecție și reducere a comportamentului criminal.

În legătură cu amnistia, anunțată cu ocazia aniversării a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și ieșirea la libertate a 1700 de deținuți, statistica se va îmbunătăți simțitor. Însă acesta nu este meritul sistemului penitenciar.

De asemenea, este preconizatăpînă în 2020, reducerea cu cel puțin 30% a mortalității printre deținuți. Cît constituie aceasta în cifre reale – nu se știe. Însă dacă scrie 30% înseamnă că e o cifră impunătoare. Dar cele 70% din numărul total al mortalității rămîn!

O nuanță importantă: în proiectul inițial, drept executori ai măsurilor propuse erau indicați șefi de direcții ale Departamentului și șeful acestuia. În varianta finală, Departamentul a fost substituit cu Ministerul Justiției, plus cîteva puncte și Ministerul Finanțelor. Însă nici anterior, nici în varianta finală, nu se spune NIMIC despre o sumă aproximativă de bani/investiții necesari pentru reforma/reabilitatea închisorilor. Singurul indicator – majorarea cu 50% a investițiilor pentru un deținut.

Totodată, deși documentul indică perioada de timp 2016-2010, măsurile propuse în Plan sînt prevăzute doar pînă în septembrie 2017. Au stabilit o perioadă de cinci ani, dar intenționează să completeze planul în fiecare an?! De ce atunci au indicat în denumire pînă în 2020?

Și, precum se obișnuiește în țara noastră în ultimul timp, va fi creată o comisie din șapte reprezentanți pentru supravegherea executării Planului.

Cîte ceva din statistica penitenciarelor și cea penală

Din numărul total de deținuți, la 1 iulie curent:

– 44% dintre deținuți au fost condamnați pentru prima dată sau cu 16% mai mulți decît în 2015, 28% - a doua oară și 28,1% - a treia și mai mult. Astfel, aproape 60% dintre deținuți sînt cu antecedente. Numărul total al deținuților este cu 8,6% mai mare față de anul trecut;

– 1,6% au fost condamnați pentru un termen de pînă la un an, 9,1% - 10-15 ani, 10,4% - 15-20 de ani și 3,9% - la peste 25 de ani. Astfel, o treime dintre deținuți sînt condamnați pe termene de la 10 ani și mai sus, numărul acestora fiind cu 2,2% mai mare față de anul trecut;

– printre deținuți, 16% sînt muncitori, 18% - țărani și doar 0,85% - funcționari publici (însă de două ori mai mulți față de anul trecut) și 0,72% - militari (de 2 ori mai mulți față de anul trecut). Aproape 1% sînt elevi! 2,2% - pensionari – numărul acestora a crescut cu 50% față de anul trecut. Dintre toți deținuții, la momentul condamnării – 58% erau șomeri, ceea ce constituie cu 8,5% mai mult, față de anul trecut;

- 81,5% dintre deținuți au studii medii incomplete și medii, iar 3,6% - studii superioare:

- 43% au săvîrșit infracțiuni grave, 38% - deosebit de grave și 2% - extrem de grave. Din numărul total de deținuți, 11,3% au fost condamnați pentru atac și huliganism, 14,3% - pentru furt și jaf și 21,5% - pentru omor. La Penitenciarul pentru femei de la Rusca, din 351 de deținute, 108 (31%) sînt condamnate pentru omor!!!

Ce vor să schimbe autoritățile în sistemul penitenciar?

Autorii Strategiei consideră că principala problemă care urmează să fie soluționată este eficiența joasă a sistemului în realizarea scopurilor pedepselor – integrarea socială a condamnaților și prevenirea săvîrșirii infracțiunilor repetate. E și firesc, în condițiile cînd peste 50% dintre deținuți stau la închisori cîte două termene, inclusiv 28% - cîte trei și mai multe termene. Autoritățile (Guvernul RM, Ministerul Justiției și Departamentul Instituțiilor Penitenciare) consideră că linia de bază a Strategiei este modernizarea și dezvoltarea infrastructurii sistemului instituțiilor penitenciare pentru ameliorarea condițiilor de detenție.

În nota informativă la proiectul Strategiei și Planului, Ministerul Justiției a asigurat Cabinetul de Miniștri că în document:

- sînt concretizatetoate mecanismele de integrare și implementare a măsurilor ;
- există o agendă a acțiunilor; este prevăzut bugetul cu distribuirea pe ani și acțiuni,

- sînt concretizați indicii de performanță stabiliți;
- este concretizat planul investițiilor în instituțiile existente și cele noi;
- precum și mecanismul relațiilor cu instituțiile internaționale interesate.


Cu toate aceste vorbe goale, în Planul de executare a Strategiei pentru 2016-2020, pe 110 pagini sunt prevăzute un șir de acțiuni, însă doar pînă în septembrie 2017 și nu există nicio mențiune despre surse concrete și sume de investiții.

Deși în alt plan – totul e în regulă. În aceeași zi, pe 6 iulie curent, Guvernul, la propunerea Ministerului Justiției a aprobat și proiectul Legii cu privire la sistemul administrării instituțiilor penitenciare, propus în locul Legii privind sistemul penitenciar (din 1996).

Astfel, noua lege prevede mai detaliat statutul juridic și principiile de activitate, organizare și finanțare a instituțiilor penitenciare. Departamentul Instituțiilor Penitenciare va deveni Administrația Națională a Penitenciarelor cu statutul de agenție (după exemplul României), care va avea subdiviziuni teritoriale (pentru ce?) Adică, vom avea un sistem din 4 nivele: Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, subdiviziunile teritoriale și instituțiile penitenciare.

Autorii au avut grijă cel mai mult de soarta angajaților din sistem (șefi și gardieni). Există propunerea ca aceștia să aibă rang de funcționari public cu stat special (la fel ca în sistemul MAI), funcționari publici și angajați civili. Și posibilitatea pentru funcționarii publici cu statut special să iasă la pensie, fără dreptul de a continua activitatea – ofițerii la 55 de ani și plutonierii – la 50 de ani.

Pentru claritate, voi menționa că angajații civili sînt o categorie de lucrători, care îndeplinesc unele sarcini speciale, aflîndu-se temporar împreună cu deținuții în celule. Anterior, ei erau numiți cîrtițe. Și deși proiectul prevede în primul articol o gamă largă a obiectului reglementării, în realitate acesta este doar un proiect de lege privind angajații sistemului. Pentru ei, nu pentru sistem.

La începutul anului curent, ministrul Justiției a declarat că degrabă, la Chișinău, va fi construit un nou penitenciar, modern. Însă deocamdată, se pare că unii vor trebuie să-și ispășească pedeapsa în vechile condiții.