Recensămîntul populației și locuințelor: sondaj sau interogatoriu?

Săptămîna trecută în țară a început recensămîntul general al populației și locuințelor. Acesta va dura pînă la 7 iulie și va costa aproximativ 329,2 milioane de lei. Cheltuielile vor fi acoperite din bugetul de stat, dar și din fondurile partenerilor europeni.

Directorul general al Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, a comunicat deja că în primele trei zile de recensămînt (8-11 aprilie), recenzorii au vizitat circa 65.000 de gospodării, iar la întrebările din chestionar au răspuns 127.000 de persoane. Directorul BNS declară că populația, în general, participă activ la recensămînt, deși procesul a scos la iveală unele dificultăți legate de actualizarea listei clădirilor și locuințelor, refuzul unor recenzori de a-și continua activitatea pe teren (interesant, din ce motiv?) etc.

Experții nu exclud că recensămîntul general-2024 nu va avea succes. Pentru că instituția de profil și autoritățile nu au reușit să facă ceea ce ar fi trebuit să preceadă recensămîntul - munca de informare și sensibilizare a populației. Acesta este un factor foarte important pentru desfășurarea cu succes și calitativă a acestei operațiuni de amploare. Căci, la urma urmei, orice recensămînt este un dialog între stat și societate. Statul, pentru necesitățile sale specifice (colectarea datelor complete despre cine și cum locuiește în țară, condițiile de viață ale cetățenilor, componența națională, nivelul de educație, competențele lingvistice, starea civilă, numărul și starea fondului locativ etc.) pune întrebări, iar cetățenii răspund la ele. Iar aceștia trebuie convinși să răspundă cît mai complet și mai sincer posibil, risipind anumite îngrijorări și temeri (teama de a lăsa recenzorul să intre în casă, teama de a transmite informații unor persoane străine, teama că va fi încălcată confidențialitatea datelor). Mai ales că imediat după desfășurarea recensămîntului de probă în 11 localități din țară în perioada august-octombrie 2023, în cadrul mesei rotunde "Recensămîntul de probă al populației și locuințelor: provocări și soluții", organizată de Biroul Național de Statistică în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație, s-a ajuns la concluzia că este necesară o amplă campanie națională de informare a publicului pentru a asigura succesul recensămîntului general din 2024.

Dar, în schimb, locuitorii țării au fost pur și simplu amenințați cu măsuri punitive, fiind avertizați că refuzul de a participa la recensămîntul general al populației și locuințelor va fi sancționat cu amendă de la 1.000 la 2.500 de lei. Prin urmare, acum cînd recensămîntul a început deja, mulți cetățeni sînt șocați de conținutul chestionarelor, numindu-le "nu chestionare, ci interogatorii". Iar pe internet circulă îndrumare pentru cetățeni despre ce documente să ceară de la recenzori (și să nu uite să le fotografieze), cum să comunice cu recenzorii și cum să evite să răspundă la anumite întrebări, făcînd referire la încălcarea vieții private.

Unde v-ați aflat la 8 aprilie anul 2024?

"Ați fost prezent(ă) în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024?", "Unde v-ați aflat la 8 aprilie anul 2024?", "Cît timp ați lipsit din această locuință?", "Care a fost motivul absenței din această locuință?", "Intenționați să vă mutați/plecați din această locuință în următoarele 12 luni?", uimește unul din cele trei chestionare de recensămînt, denumit "Chestionarul pentru recenzarea persoanei (3P)", și fără să vrei, te gîndești la o cameră întunecată de interogatoriu, cu lumina aspră a unei lămpi de birou singuratice în față și cu necesitatea de a oferi un alibi pentru noaptea de 7-8 aprilie 2024.

Abia mai tîrziu, după ce s-a iscat un scandal în jurul conținutului formularelor de recensămînt, Biroul Național de Statistică a explicat că orice recensămînt presupune colectarea datelor în prezent, la momentul de referință al recensămîntului pe întreg teritoriul țării. Data de referință pentru acest recensămînt a fost 8 aprilie 2024 la miezul nopții, de aici și întrebările. De exemplu, pentru a afla dacă participantul la recensămînt a locuit în locuință înainte de 8 aprilie 2024 sau s-a mutat mai tîrziu. Dacă mai tîrziu, unde a locuit înainte de aceasta. Dacă acesta este sau nu locul lor obișnuit de trai (de unde și întrebările "Ați revenit în această locuință de cel puțin două ori pe lună?" și "Intenționați să vă mutați/plecați din această locuință în următoarele 12 luni?").

În plus, "Recensămîntul Persoanei" vă solicită să răspundeți la întrebări despre cîte luni într-un an v-ați aflat peste hotare, despre țara de naștere a părinților dvs., dacă aveți o a doua cetățenie, care este numărul de copii născuți-vii la începutul recensămîntului (pentru femei), de ce etnie (naționalitate) vă considerați, doriți să declarați o a doua etnie (naționalitate), precum și cărei religii considerați că aparțineți, care este limba maternă, ce alte limbi mai cunoașteți (la nivel de comunicare liberă), care este cel mai înalt nivel de studii absolvit, știți să scrieți și să citiți, care este situația Dvs. în prezent (ocupat, șomer, elev/student, pensionar, casnic, incapacitate permanentă de muncă), sînteți salariat sau aveți afacerea proprie, sînteți lucrător/lucrătoare pe cont propriu (afacere proprie fără salariați, liber profesionist), aveți probleme de vedere/auz/ mobilitate/memorie și concentrare.

Cel de-al doilea chestionar, intitulat "Chestionarul pentru recenzarea locuinței", precizează sub ce titlu gospodăria Dvs. ocupă locuința (proprietar, chiriaș, altă situație), din ce material de construcție sînt construiți pereții exteriori ai clădirii, din ce material este făcut acoperișul clădirii, anul în care a fost construită, dacă are rampă de acces, tipul locuinței, forma de proprietate, suprafața totală a locuinței, dacă există o zonă dedicată pentru gătit mîncare (bucătărie), cîte camere de locuit are, care este sistemul de aprovizionare cu apă, modul principal de încălzire a locuinței, la ce sistem de canalizare este conectată, dacă este dotată cu instalație de aer condiționat sau cu instalație pentru producerea energiei. Mai trebuie să oferiți informații despre cîte persoane locuiesc în total în această locuință (cu nume, prenume și IDNP), indicînd relațiile de rudenie cu persoana înscrisă prima în listă, chiar dacă este vorba despre concubin/ă. Și o listă a persoanelor care locuiesc temporar în locuință, cu indicarea numărului de pașaport pentru cetățenii din altă țară.

În cele din urmă, cel de-al treilea chestionar, "Chestionarul pentru recenzarea spațiului colectiv", vă solicită să răspundeți la întrebări despre tipul spațiului colectiv de locuit, numărul total de persoane cu reședință obișnuită în spațiul colectiv de locuit; denumirea instituției gestionare a spațiului colectiv de locuit; numărul de clădiri/curți și scări ale spațiului colectiv de locuit; forma de proprietate a acestuia; dacă în spațiul colectiv de locuit există cantină/bucătărie; care este sistemul de aprovizionare cu apă și la ce sistem de canalizare este conectat; care e tipul de principal de combustibil folosit pentru încălzire și gătit, etc.

"Bineînțeles, acest chestionar sparge toate tiparele. Este clar că a fost alcătuit de persoane [nu foarte deștepte]. Dar au existat și persoane [nu foarte deștepte] care l-au aprobat. Au organizat chiar o ședință și, în conformitate cu principiile colegialității, l-au aprobat cu bucurie. Apoi l-au transmis mai departe, de la unii [oameni nu foarte deștepți] la alții, și peste tot l-au aprobat, l-au confirmat și l-au recomandat", a scris pe rețelele de socializare unul dintre liderii partidului Congresul Civic, Mark Tkaciuk.

Pe rețelele de socializare se vorbește acum că jumătate din întrebările din acest chestionar nu se regăsesc în legea "Cu privire la recensămîntul populației și locuințelor în Republica Moldova" (art. 11 (1) și, prin urmare, chestionarele sînt ilegale. Iar experții, referindu-se la reglementările UE, menționează principalele întrebări pentru chestionar, la care cetățenii sînt obligați să răspundă. Este vorba de: locul de reședință, locul de muncă, vîrsta, cetățenia, tipul de activitate, nivelul de educație, țara de reședință și locul de naștere, cetățenia, locul actual de reședință și cel anterior, statutul gospodăriei, starea civilă, tipul de familie și numărul de membri, tipul de gospodărie privată, starea locuinței, tipul de proprietate a locuinței, sistemul de aprovizionare cu apă, baie/veceu, tipul de încălzire. Experții spun că cetățenii nu sînt obligați să răspundă la întrebări care depășesc aceste limite (despre probleme de memorie și concentrare sau probleme de auz și de vedere).

Cu toate acestea, pe lîngă articolul 11 "Informația colectată în timpul recensămîntului", Legea privind recensămîntul populației și locuințelor în Republica Moldova, menționată mai sus, mai are un articol - 2 (2) "Obiectul reglementării". Acesta prevede că organizarea și desfășurarea recensămintelor se efectuează de către Biroul Național de Statistică în conformitate cu recomandările Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa în domeniul recensămintelor populației și locuințelor.

Și, de exemplu, recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni privind recensămintele populației și locuințelor 2020 (la fiecare zece ani, Conferința Statisticienilor Europeni emite un set de recomandări pentru a ghida țările în realizarea recensămintelor populației) plasează invaliditatea într-o secțiune aparte. Aceasta recomandă ca recensămîntul să includă la această temă "un set de întrebări la cel mai simplu și mai de bază nivel" - capacitatea de a se deplasa independent, probleme de auz și de vedere, capacități cognitive (de memorie, concentrare, luare a deciziilor, înțelegerea limbii vorbite și scrise), probleme de autoîngrijire și de comunicare.

Iar în secțiunea "Caracteristicile gospodăriei și ale familiei", statisticienii europeni propun utilizarea următoarei clasificări: partener de sex opus, partener de același sex, partener de sex opus înregistrat, partener de același sex înregistrat, partener de coabitare de sex opus, partener de coabitare de acelaşi sex.

Oleg Cara, directorul Biroului Național de Statistică, a declarat pentru Ziarul de Gardă că partenerii externi ai Republicii Moldova au insistat ca chestionarul pentru actualul recensămînt general să includă mai multe opțiuni de autoidentificare sexuală, nu doar "bărbat" și "femeie" (menționăm că în recensămîntul actual este inclusă și noțiunea de concubinaj - n.red.). Dar partea moldovenească a reușit să îi convingă că "la această etapă nu este un motiv potrivit, reieșind din experiența altor țări din regiune". Așadar, peste zece ani, la următorul recensămînt al populației și locuințelor din 2034, este foarte posibil ca la indicatorul "Sex" să apară a treia opțiune "Altul". Mai mult, conform planurilor conducerii țării, după 2030 Moldova ar trebui să fie deja în Uniunea Europeană.

În general, dacă pornim de la recomandările statisticienilor europeni pentru recensăminte, compilatorii chestionarelor moldovenești au fost și mai modești în curiozitatea lor. De exemplu, în secțiunea "Caracteristicile gospodăriei și ale familiei" se recomandă solicitarea informației despre suma achitată proprietarului pentru chirie, dar nu despre valoarea exactă, ci despre un interval de prețuri. Sau întrebări despre numărul de vehicule disponibile, disponibilitatea locurilor de parcare, conectarea la reţeaua telefonică şi la Internet.

În secțiunea "Caracteristicile locuințelor", se recomandă adunarea de informații despre instalațiile de spălat (baie fixă sau duș, dacă sînt individuale sau comune, dacă sînt situate în interiorul sau în afara clădirii).

În secțiunea "Caracteristici economice" – de pus întrebări despre orele de lucru, principala sursă de întreținere, venitul gospodăriei. "În cazul în care acest atribut este inclus în programul de recensămînt, se recomandă ca datele privind venitul să fie colectate pentru toate persoanele care au depășit o anumită vîrstă, indiferent dacă sînt angajate sau nu. Veniturile ar trebui măsurate în privința fiecărui individ în parte și gospodăria acestuia", se arată în recomandările statisticienilor europeni pentru recensămintele populației și locuințelor din 2020.

"Banii sau viața".

Biroul Național de Statistică precizează că participarea la Recensămîntul general al populației și locuințelor este obligatorie. Și se referă la articolul 7 din Legea din 2022 "Cu privire la recensămîntul populației și locuințelor", care se numește - "Participarea obligatorie la recensămînt". Acesta cere cetățenilor să răspundă în întregime și corect la chestionarul de recenzare, să respecte și să nu obstrucționeze activitatea personalului de recensămînt, să se identifice prin prezentarea corectă a numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP), în baza actului de identitate sau a altui act oficial.

În informațiile de pe site-ul Biroului Național de Statistică se menționează că la întrebările referitor la caracteristicile etno-culturale (etnie, limbă, religie) respondentul poate să aleagă opțiunea ”Nu declar”. Dar, în general, "participarea și oferirea de răspunsuri corecte la recensămînt este nu doar o obligație, dar și un act civic".

Pentru neparticiparea la recensămînt, autoritățile amenință cetățenii cu sancțiuni, făcînd referire la articolul 330 din Codul contravențional "Refuzul, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute de lege de către respondenţi privind prezentarea datelor statistice, neprezentarea la timp de către respondenţi a datelor individuale sau agregate în scopuri statistice sau prezentarea de date statistice eronate ori în volum incomplet" (cu excepţia informaţiei privind convingerile ideologice, apartenenţa politică, antecedentele penale, sănătatea şi viaţa intimă a persoanei fizice). Toate acestea se sancționează cu amendă de la 20 la 50 de unități convenționale (1.000 - 2.500 de lei).

Cu toate acestea, subliniază avocații, recenzorii nu au dreptul să amendeze pe nimeni. Pentru a face acest lucru, ei trebuie să cheme poliția pentru a întocmi un raport administrativ. Mulți internauți sînt siguri că nimeni nu se va deranja cu acest lucru. Mai ales că, pentru "constatarea infracțiunii", reprezentantul poliției trebuie mai întîi să intre în casa sau în apartamentul persoanei care a refuzat să răspundă la chestionarul de recensămînt. Iar el poate face acest lucru doar cu permisiunea acelei persoane. Agenții de poliție pot intra într-o casă privată fără permisiune doar în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală şi numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie (articolul 125 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova). În cazul în care se întocmește un protocol administrativ privind refuzul de a răspunde la întrebările recensămîntului sau de a furniza informații veridice, avocații recomandă cu insistență cetățenilor să nu îl semneze, ci doar să scrie că nu sînt de acord cu conținutul protocolului.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, consideră că amenzile pentru refuzul de a participa la recensămînt sînt neconstituționale și pot fi contestate în instanță, la fel ca amenzile aplicate pentru purtarea panglicii Sf. Gheorghe de Ziua Victoriei. "Celor care gîndesc sau spun acest lucru, le recomand să deschidă Constituția, secțiunea "Drepturi și libertăți fundamentale", și să citească ce scrie acolo. Nimeni nu-l poate obliga pe cetățeanul X să răspundă la nicio întrebare. Ei bine, el nu vrea să răspundă. Și îl vor amenda. Dar mai departe? Ce vor face? De aceea vă recomand să citiți secțiunea din Constituție "Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor", a declarat Pulbere în emisia unui post de televiziune.

Iar unii politicieni au anunțat deja că vor oferi sprijin juridic cetățenilor care vor fi sancționați sau vor fi amendați pentru că refuză să răspundă la întrebările recensămîntului sau să ofere recenzorilor date personale (telefon de contact și IDNP).

N-ați dori să vă schimbați naționalitatea?

Nici nu reușise bine să înceapă, că recensămîntul general al populației al locuințelor-2024 a devenit deja extrem de politizat. Recensămîntul anterior, din 2014, a fost mult mai liniștit și mai discret.

Fostul prim-ministru Ion Chicu a cerut autorităților "să vină urgent cu explicații privind sensul și relevanța unor întrebări incluse în chestionar". "De altfel, obiectivitatea răspunsurilor date de cetățeni, iar cu ea și rostul recensămîntului, va tinde spre zero", a scris el pe rețelele de socializare.

Fostul președinte Igor Dodon este convins că "acest recensămînt nu este întîmplător, are un anumit scop și, în primul rînd, se va desena precum că în Republica Moldova locuiesc 80-90% români. Acesta este un instrument de propagandă împotriva cetățenilor Republicii Moldova". În general, în opinia sa, recensămîntul și referendumul sînt elemente ale unei strategii bine puse la punct: prin recensămînt, autoritățile vor să arate că în Republica Moldova sînt cît mai mulți români, nu moldoveni, iar "prin referendum, vor distruge legislația moldovenească și vor pune legile UE mai presus de legilor noastre suverane".

Mulți alți observatori consideră, de asemenea, că recensămîntul general este folosit pentru a-i convinge pe cetățeni să se identifice drept români, vorbitori de limba română, în cadrul unei campanii sub sloganul rezolvării "crizei de identitate". Mai ales că pe rețelele de socializare circulă acum în mod activ un afiș cu sigla oficială a recensămîntului, pe care, pe fundalul drapelului României, este scris "Sînt român. Vorbesc limba română. Să corectăm statisticile împreună". După cum subliniază utilizatorii rețelelor de socializare, astfel de mesaje sînt publicate, inclusiv, de șefii administrațiilor orașelor și satelor care votează preponderent pentru forțele de dreapta. Fiind lideri în localitățile lor, probabil că aceștia fac și campanie electorală corespunzătoare în rîndul populației din orașele și satele lor.

"La Botanica deja umblă recenzorii și în loc să pună întrebări despre copii și nepoți, întreabă dacă cetățenii ar dori să-și schimbe naționalitatea? Și asta se numește "recensămînt"?", menționează cetățenii pe rețelele de socializare, deși conducerea Biroului Național de Statistică susține că recenzorii nu au dreptul să exercite presiuni asupra cetățenilor. Există zvonuri că se oferă chiar și recompense bănești pentru ca la recensămînt cetățenii să indice că sînt români, dar nu moldoveni.

În afară de "corectarea statisticilor privind etnia" în Republica Moldova, așa cum consideră unii politicieni și experți, actualul recensămînt are și o orientare electorală și poate fi folosit la alegerile prezidențiale și la referendumul care va avea loc în toamna acestui an.

"Unele informații de la bun început pot avea și o nuanță electorală, pentru că în realitate nici acum nu știm cîți cetățeni moldoveni sînt în țară. Și, din acest punct de vedere, recensămîntul ar oferi o informație foarte exactă, clară. Da, chiar și această informație are o anumită relevanță, din punct de vedere al consecințelor electorale. Desigur, am putea elabora strategii, dar ceea ce contează este cine va avea acces la această informație și, desigur, dacă ea va fi folosită în alte scopuri, aceste lucruri trebuie să fie și ele dovedite", a declarat Doru Petruți, directorul companiei sociologice IMAS. Iar unii comentatori consideră că, în cazul în care autoritățile nu vor reuși să atingă numărul necesar de voturi, aceste informații ar putea fi folosite pentru a găsi o cale de ieșire. Autoritățile ar putea folosi tehnici de sustragere a voturilor pentru a face referendumul nevalabil.

În general, există o mulțime de ipoteze și teorii ale conspirației pe fondul aparentului eșec al muncii de informare și sensibilizare a populației privind desfășurarea recensămîntul general al populației și locuințelor-2024.

La recensămîntul anterior din 2014 a fost recenzată 91% din populația țării. În Chișinău, rata de acoperire a fost atunci de 59 la sută. Recensămîntul de atunci s-a desfășurat timp de doar două săptămîni (între 12 și 25 mai), astfel că, ținînd cont de rezultatele obținute, s-a decis ca recensămîntul general din 2024 să se desfășoare pe o perioadă de trei luni - pînă la 7 iulie. Cu toate acestea, chiar dacă actualul recensămînt va repeta sau va depăși cifrele din 2014 în ceea ce privește gradul de acoperire, avînd în vedere reacția negativă a societății față de chestionarele publicate, lipsa muncii de informare și sensibilizare a populației și manipulările politice, este oarecum îndoielnic că în baza datelor recensămîntului general din 2024 va putea fi elaborată o adevărată "imagine" socio-economică a Republicii Moldova. După cum a scris un internaut pe rețelele de socializare, "după acest recensămînt se va afla că în Moldova trăiesc în principal Neznaiki și Neștiiki. Adică, cei care la majoritatea întrebărilor au răspuns cu "Nu știu".

Xenia Florea