'Jihadi John' se afla de șase ani în atenția serviciilor secrete britanice

Foto: epochtimes.ru

Capacitatea țărilor occidentale de a răspunde chiar pe teritoriul lor amenințărilor jihadiste este din nou pusă la îndoială după ce s-a aflat că 'Jihadi John', călăul Statului Islamic care apare în mai multe înregistrări cu decapitări ale ostaticilor occidentali, se afla de șase ani în colimatorul serviciilor secrete britanice, comentează vineri agenția France Presse.

Serviciul britanic de contraspionaj MI5 și poliția britanică au avut ce puțin 12 contacte cu cetățeanul britanic de origine kuweitiană Mohammed Emwazi, zis și 'Jihadi John', începând din anul 2009 și până în 2012, când acesta a reușit să se alăture islamiștilor radicali din Siria, precizează publicația The Daily Telegraph, care scrie despre 'erori stupide' comise de autoritățile britanice.

Serviciile secrete britanice au încercat chiar să-l recruteze după ce l-au abordat în anul 2009 în Tanzania, bănuindu-l că ar fi intenționat să intre în rândurile grupării teroriste somaleze Shebab, dar Emwazi a respins oferta de a deveni agent britanic.

Un an mai târziu el a fost arestat în Marea Britanie în timp ce se pregătea să plece către Kuweit, țara sa natală unde fusese pus pe o listă cu persoane suspectate că ar putea comite acte teroriste, ulterior el primind interdicția de a părăsi teritoriul britanic.

Experții în securitate pun incapacitatea serviciilor britanice de a controla astfel de indivizi pe seama insuficienței resurselor umane, iar cele disponibile nu se ridică la înălțimea provocărilor generate de amenințarea teroristă. 'Pentru a supraveghea o persoană este nevoie de 30 de ofițeri. Așadar, dacă am avea de supravegheat 1.000 de persoane, ne-ar trebui 30.000 de ofițeri, efective pe care nu le avem', explică Olivier Guitta, consultant în securitate și riscuri geopolitice.

Le fel cum s-a întâmplat în Franța cu frații Kouachi, autorii atacului asupra publicației Charlie Hebdo, Mohammed Emwazi a fost identificat drept o potențială amenințare, dar cu toate acestea el nu a putut fi oprit. De obicei, 'un individ este monitorizat un an, doi ani, iar dacă în tot acest timp el nu face nimic, atunci urmărirea lui încetează', menționează în continuare expertul citat o posibilă cauza a acestui eșec.

O altă problemă ce apare în urma cazului Emwazi este cum se poate ca tineri aparent normali, care s-au maturizat departe de zonele de conflict, să ajungă să fie convinși de mișcări extremiste să devină teroriști. 'El nu a fost în zone de război și nu a trecut prin închisoare. Foarte probabil că a fost radicalizat de către un predicator sau de persoane din anturajul său de la facultate', crede Olivier Guitta, care atrage atenția că guvernele nu iau suficiente măsuri pentru a combate prezența predicatorilor în statele occidentale, analistul menționat comparând activitatea acestor predicatori cu cea a traficanților de droguri.

Însă asociația pentru apărarea drepturilor musulmanilor 'Cage' avansează o altă ipoteză ce ar justifica radicalizarea lui Emwazi, și anume că el a încercat să se răzbune pentru că a fost împiedicat să se întoarcă în țara sa natală, unde ar fi dorit să înceapă o nouă viață.