Cât costă fotoliul de deputat?

Фото: jc.md

Campania electorală din anul curent a fost cea mai scumpă din ultimii cinci ani. Partidele aspirante la accederea în forul legislativ au pus în joc zeci de milioane de lei. În cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat şomeri şi tineri fără o leţcaie, pensionari şi milionari. Şi-au cumpărat sau nu unii candidaţi locurile în Parlament, nu ştim. Cert este însă că cei care au făcut donaţii mari au fost plasaţi pe locuri de frunte în lista electorală, fapt ce le-a asigurat mandatul de deputat.

Unii dintre aspiranţii la fotoliul de deputat au fost într-atât de generoşi, încât au donat partidului tot venitul familiei agonisit într-un an sau în doi, alţii au făcut donaţi mai mari decât bugetul familiei lor pe doi ani. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat rapoartele financiare ale celor 5 formațiuni politice care au intrat în Parlament şi declaraţiile pe avere ale proaspeţilor deputaţi pentru a vedea cât au costat mandatele de deputat pe care le-au obţinut în scrutinul din 30 noiembrie.

Fotoliul de deputat: între 170 mii şi aproape 2 milioane de lei

Dacă e să luăm în calcul sursele financiare puse în joc de formaţiunile care au intrat în Legislativ şi numărul de deputaţi rezultat, apoi în scrutinul din 30 noiembrie curent costul unui fotoliu de deputat a variat între 166 mii lei şi 1,8 milioane lei, de 5 ori mai mult decât în scrutinul precedent, din noiembrie 2010. Cele mai mari cheltuieli pentru un loc de deputat îi revin, ca şi în scrutinul precedent, Partidului Democrat, care a cheltuit în campania electorală, potrivit rapoartelor oficiale, peste 35 milioane de lei, de 3 ori mai mult decât în scrutinul din 2010, când a cheltuit 11,7 mil. de lei. Anul acesta democraţii au intrat în Parlament cu 19 deputaţi. Prin urmare, fotoliul unui deputat i-a costat tocmai 1,8 milioane lei – de 2,3 ori mai mult decât la scrutinul precedent, când unuia din cei 15 deputaţi îi reveneau 780 mii lei cheltuiţi în campania electorală.

Şi pe liberal-democraţi un loc de deputat în Parlamentul R. Moldova i-a costat scump – 1,6 milioane de lei, de cinci ori mai mult decât la scrutinul precedent. PLDM a declarat cheltuieli de circa 37 mil. de lei în campania din noiembrie şi a obţinut 23 de mandate. Formaţiunea a cheltuit în actualul scrutin de 3,7 ori mai mult decât la alegerile precedente (10 mil. lei), când a intrat în Parlament cu 32 de deputaţi, costul unui fotoliu de deputat în 2010 fiind de 310 mii lei.

Partidul Socialiştilor, care intră pentru prima dată în forul legislativ, a cheltuit în campania electorală peste 13,2 milioane de lei şi a obţinut 25 de mandate. Prin urmare, costul unui mandat de deputat pentru socialişti este de jumătate de milion de lei.

Liberalii, care au intrat în noul Legislativ cu 13 deputaţi, au cheltuit în campania electorală cel mai puţin în comparaţie cu celelalte formaţiuni politice – circa 3 milioane de lei, cu 800 mii lei mai puţin decât la scrutinul din noiembrie 2010. Atunci formaţiunea liberală a cheltuit 3,8 mil. de lei şi a obţinut 12 mandate de deputat. În acest an fotoliul unui liberal a costat în jur de 230 mii lei, cu 90 mii mai puţin decât la parlamentarele din 2010, când unui mandat de deputat i-a revenit suma de 320 mii de lei.

Cel mai puţin pentru un fotoliu de deputat îi revine, ca şi în scrutinul anterior, Partidului Comuniştilor. Această formaţiune a cheltuit, conform rapoartelor depuse la CEC, aproape 3,5 mil. de lei şi a obţinut 21 de mandate. Prin urmare, un fotoliu de deputat i-a costat pe comunişti 166,5 mii lei. La alegerile din 2010, PRCM a cheltuit 4,3 mil. lei şi a obţinut 42 de mandate, un loc în Parlament costând 100 mii lei.

Socialiştii – săraci în declaraţii şi darnici la donaţii

Cel mai generos donator al Partidului Socialiștilor, formaţiunea care a obţinut scorul cel mai mare la parlamentarele din acest an şi 25 de mandate de deputat este fratele liderului formaţiunii Alexandru Dodon, care a vărsat în bugetul partidului aproape jumătate de milion de lei, mai exact: 442,8 mii lei. În schimb, șeful socialiștilor, Igor Dodon, a cotizat pentru partidul său cu doar 89,3 mii lei.

Şefia partidului i-a prins bine lui Igor Dodon. Cât a deținut funcția de viceministru al Economiei în 2005 și cea de ministru al Economiei în guvernul format de Zinaida Greceanîi în 2008, Igor Dodon locuia într-un apartament de 50,7 metri pătrați. De când s-a desprins din rândurile Partidului Comuniștilor pentru a prelua conducerea Partidului Socialiștilor, averea politicianului a sporit considerabil. Asta în condiţiile în care Igor Dodon a avut doar salariul de deputat – de 7-9 mii dei, aproximativ 500 de euro lunar. Anul trecut, chiar înainte de a se lansa în campania electorală, Igor Dodon s-a mutat într-o vilă de lux din sectorul Buiucani al Capitalei. Experţii imobiliari susțin că o asemenea casă valorează pe piaţa imobiliară peste 5 mil. de lei, în timp ce socialistul declară că aceasta ar valora puțin peste 2 milioane de lei. Venitul pentru doi ani declarat de Igor Dodon din salariul de deputat este de 345, 6 mii lei. Deputatul a mai avut venituri de aproape un milion de lei – din „prima de asigurare, vânzarea unui automobil şi a unui apartament”.

Donații generoase a făcut și fostul deputat comunist Ion Cebanu, care astfel și-a asigurat poziția a patra în lista candidaților Partidului Socialiștilor și fotoliul de deputat în noul legislativ. Deși este sărac în declarații, nu are o locuință a sa, Ion Ceban a donat partidului 185,6 mii lei – sumă echivalentă cu venitul deputatului într-un an de zile. În declaraţia depusă la CEC, el a indicat un venit total pe doi ani de 363,3 mii de lei – 289,1 mii lei din salariul de deputat şi 74 mii lei – „din indemnizaţii”.

Mama politicianului, Eugenia Ceban, a donat partidului din care face parte fiul său 171,6 mii lei. Aceasta a deținut mai mulți ani funcția de director al Fundației „Soluția”, lansată de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi în 2011, după înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile locale pentru funcția de primar al Capitalei.

Trei deputați socialiști vin din „Soluția”

Printre cei care vor ocupa o funcție de deputat sunt trei reprezentanți ai Fundației „Soluția”. Directoarea Alla Dolința, care deține și o afacere în domeniul imobiliar, a vărsat în vistieria partidului, împreună cu soţul său Igor Dolinţa, peste jumătate de milion de lei (518.250). Alla Dolinţa şi-a asigurat astfel poziția a 8-a în lista candidaților din partea socialiștilor.

Ceilalți doi membri ai fundației care vor accede în Parlament sunt Vasile Bolea, numărul 14, și Alexandr Nesterovschi, al 24-lea la număr în lista socialiştilor. Pentru a-și asigura fotoliul de deputat, Bolea, care este și șeful departamentului juridic al fundației, a donat partidului 83 mii de lei, iar Nesterovschi, directorul filialei Bălți a fundației, care, potrivit declarației de venit, a acumulat în ultimii doi ani doar 36 mii de lei, a donat partidului aproape de trei ori mai mult – 82.450 lei.

Şomeri cu donaţii de sute de mii pentru socialiști

Marina Radvan, în vârstă de 23 de ani, președinta aripii tinere a socialiştilor, a obținut un fotoliu de deputat în noul legislativ, fiind cu numărul 16 în lista electorală a partidului. Ea a devenit cunoscută opiniei publice după ce a distribuit pe rețelele de socializare poze în care apărea în ipostaze indecente. Potrivit declaratiei de avere, socialista – actriță de profesie, nu a avut niciun venit în ultimii doi ani. Ea deține doar o treime dintr-un apartament din Chișinău. Cu toate acestea, șomera a donat partidului 160,7 mii lei (!).

Un alt membru al Partidului Socialiștilor – șomer şi el – a contribuit în vistieria partidului cu suma de 253,6 mii lei. Este vorba despre Vladimir Odnostalco, de 30 de ani, psiholog de profesie, care a obținut, astfel, un loc călduț în noul legislativ pe lista socialiștilor. În declarația pe venit pentru anii 2012 și 2013, depusă la CEC, acesta scrie că nu a acumulat niciun venit și că are în proprietate doar un lot de teren în Stăuceni. În raportul financiar al formaţiunii se menţionează că Odnostalco este angajat la Editura Art Grup Brevet.

Juristul formaţiunii, Grigore Novoca, care, potrivit declaraţiei depuse la CEC, este sărac, a făcut o donaţie de tocmai 85 mii de lei, de peste două ori mai mult decât a agonisit timp de doi ani. Or, în perioada anilor 2012-2013, acesta a avut un venit total de 35,5 mii lei sau 1481 lei lunar (!)(doc).

Și Elena Hrenova, care a deținut funcția de consilier din partea Partidului Comuniștilor în Consiliul municipal Chișinău, a donat socialiștilor 153,7 mii lei – de 2 ori mai mult decât a obţinut în doi ani de zile. Venitul total al Elenei Hrenova în calitatea sa de consilier municipal timp de doi ani a fost de 69.800 lei (!).

De unde vin milioanele liberal-democraţilor?
Din cei 23 de liberal-democrați care au câștigat un mandat de deputat în noul Parlament, 13 au făcut donații în vistieria partidului. Cel mai mult a contribuit liderul liberal-democraților, Vlad Filat. El a vărsat în vistieria formaţiunii 1,2 milioane de lei. O sumă frumușică, de 1,15 milioane lei, a donat și Valeriu Streleț, vicepreședintele PLDM. Vlad Filat și-a permis să facă o donație atât de grasă partidului său, întrucât doar din dividente în ultimii doi ani a încasat un venit de peste 7,5 milioane de lei. Deși are din 2006 o casă de 180 de metri pătrați, acesta locuiește, cu chirie, într-o vilă de lux cu trei niveluri din centrul capitalei. Anul trecut, liderul PLDM i-a cumpărat soției un Porsche Cayenne, care valorează în jur de 100 mii de euro.

Nici Valeriu Streleț nu este mai sărac. Compania sa „Bioprotect” SRL i-a adus dividente de peste 7 milioane de lei. Deputatul deține două apartamente, o casă, mai multe terenuri şi două mașini de lux marca Volkswagen Touareg.
Printre donatorii generoşi ai PLDM se înscrie şi secretarul partidului Victor Roșca, care este cumnat cu liderul formaţiunii. Roşca a donat în campania electorală tocmai 1 milion de lei. În declaraţia pe venit depusă la CEC, proaspătul deputat indică la venituri pe doi ani de zile suma de doar 12 mii de lei şi astea din „indemnizaţiile” primite în calitatea sa de consilier local în Primăria municipiului Chişinău (!). Se pare că indemnizaţia de consilier local nu i-a ajuns nici pentru a acoperi consumul de motorină – el având în proprietate tocmai trei automobile. Deputatul mai are o casă de 180 de metri pătrați şi un teren în satul Grătiești.

Pentru a-și menține fotoliul de deputat și în noul legislativ au cotizat cu câte 100 mii de lei: Tudor Deliu, Iurie Țap, Anghel Agache, Nicolae Juravschi. Chiril Lucinschi a fost ceva mai darnic, donând partidului 200 mii de lei, iar Anatolie Dimitriu a donat 110 mii lei. Gheorghe Mocanu a cotizat în vistieria partidului cu 80 mii de lei, iar viceministrul Finanțelor, Ștefan Creangă, numărul 17 în lista candidaților liberali-democrați la funcția de deputat, a donat 100 mii de lei.

Și-au asigurat un loc în legislativ, făcând donații generoase, și dintre cei care nu au mai ocupat funcția de deputat. Este cazul lui Oleg Balan, rectorul Academiei de Administrare Publică, care a donat PLDM suma de 100 mii de lei.
Printre cei mai activi donatori ai Partidului Liberal-Democrat sunt și angajații a două instituții publice: Cancelaria de Stat și Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău. Astfel, 11 angajați ai Cancelariei de Stat au donat între 15 mii și 30 mii de lei, iar alți 8 angajați ai CSP Chișinău au contribuit cu sume între 10 mii și 30 mii de lei.

Donaţii în valoare totală de 379 mii de lei au făcut și 14 angajați ai companiei de construcții „Algu Construct” SRL, care aparține omului de afaceri Andrei Țânțari. Acesta a intrat în vizorul public după ce o serie de investigații jurnalistice realizate de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scos la iveală o schemă frauduloasă prin care acesta intenţiona să pună mâna pe mai multe hectare de pădure la Dănceni și Sociteni, aflate la doar 5 km de capitală. Schema nu a mai fost pusă în acţiune, fiind stopată la Guvern. Compania „Algu Construct” SRL este cea care a construit în mod ilegal vile pentru mai mulţi demnitari pe terenuri împădurite, în apropierea taberei de copii „Poienița Veselă”. Cea mai mică donaţie pentru PLDM a constituit 4700 lei, iar cea mai mare – 1,2 mil. de lei.

Comuniştii, susţinuţi de pensionari şi fermieri

Cei mai generoşi donatori ai comuniştilor au fost deputatul Artur Reșetnicov şi soţia sa, care au pus la dispoziția partidului circa 170 mii de lei, ceea ce, în medie, constituie venitul familiei pe jumătate de an. Liderul PRCM Vladimir Voronin a fost mai puţin darnic, contribuind în vistieria partidului cu doar 50 mii de lei. Donaţii similare, de 50 mii lei, au făcut Alexandr Bannicov şi tatăl său – politicianul Ivan Bannicov. Dintre cei care se regăsesc şi în noua garnitură parlamentară a comuniştilor câte 30 de mii de lei au donat Galina Balmoș şi Victor Mîndru, 25 de mii lei – Oleg Reidman, 20 de mii – Sergiu Stati şi cu câte 15 mii şi, respectiv, 10 mii de lei au contribuit deputaţii Violeta Ivanov şi Anatol Zagorodnîi. Printre susţinătorii financiari ai Partidului Comuniștilor, am regăsit mai mulți pensionari, dar şi fermieri, care au făcut donații între o mie și 10 mii de lei.

Contribuţii între 1200 lei şi 960 mii lei către PDM

Deși suma pe care au cheltuit-o democrații în acest scrutin este foarte mare în comparație cu ceilalți concurenți electorali, numărul celor care vor ocupa un loc în noul Parlament și au făcut donații partidului pot fi numărați pe degete. Cel puțin acest lucru reiese din raportul financiar prezentat de formațiune la CEC. Cel mai mult a donat partidului Vladimir Plahotniuc, mai exact, suma de peste 960 mii de lei.

Trei din cei 19 deputați democrați în noul legislativ nu au mai deținut o funcție în legislativ sau în executiv. Printre ei se numără secretarul Partidului Democrat, Constantin Botnari, despre care se spune că este mâna dreaptă a lui Vladimir Plahotniuc, supranumit de presă și „purtătorul de borsetă”. Acesta deține funcția de secretar general de partid, din 2012, iar noile responsabilități i-au umplut și buzunarele. Acesta deține un apartament de 172 de metri pătrați pe strada Grigore Vieru din capitală, iar în iulie 2013 Botnari și-a mai luat un teren de 21,9 ari în cartierul „Poiana Domnească” de lângă pădurea de la Durlești, unde și-a ridicat deja o casă de tocmai 524 metri pătrați. Deși imobilul nu este înregistrat la Oficiul cadastral și nu i-a fost estimată valoarea, experții imobiliari îl estimează la prețul de 7 milioane de lei. Nu este clar din ce resurse Botnari a reușit să-și construiască un palat de milioane. El declară un venit pentru 2012 și 2013 de aproape 300 mii lei. Acesta mai deține și două mașini de lux: un Mercedes și un BMW.

Vasile Bâtca, președintele raionului Nisporeni, a donat partidului 80 mii de lei, o sumă care depașește venitul său acumulat pe parcursul unui an. Or, în ultimii doi ani acesta a declarat un venit de doar 131,6 mii lei. Și Demian Caraseni, vicepreședintele Adunării generale UTA Găgăuzia, a donat partidului venitul său pe patru luni, mai exact suma de 48,2 mii lei.

Donaţii benevole colectate sistematizat de la funcţionari publici

Printre donatorii activi ai partidului sunt angajați ai instituțiilor de stat, cum ar fi: ÎS „Registru”, SA „Moldtelecom” și RED Nord. Aceste instituţii au fost conduse de persoane apropiate PDM. O sumă frumușică de aproximativ 2 milioane de lei au vărsat în bugetul campaniei electorale a PDM 170 de angajați ai întreprinderii de stat „Registru”. Fiecare angajat a donat circa 10 mii de lei. O donație de peste jumătate de milion, mai exact suma de 659 mii de lei, au făcut-o 24 de angajați ai SA „Moldtelecom”, mărimea donaţiilor variind între 10 mii și 50 mii de lei. O jumătate de milion de lei au donat partidului și 35 de angajați ai SA RED Nord. Aceștia au făcut donații de la 4 mii la 60 mii de lei.

Liberalii cu donaţii între 800 lei şi 554 mii de lei

Pentru Partidul Liberal, care a cheltuit suma cea mai mică dintre formaţiunile care au intrat în Parlament, donaţia cea mai mare a făcut-o liderul formaţiunii Mihai Ghimpu – el a scos din buzunar peste jumătate de milion de lei (554 mii de lei), sumă ce reprezintă venitul familiei pentru opt luni. În declaraţia depusă la CEC, Mihai Ghimpu a indicat venituri de 1,6 milioane de lei pentru anii 2012 şi 2013 – din salariul de deputat (269,2 mii lei) şi din fondul de investiţii (1,2 mil. lei). Deși locuiește într-un apartament de 43 de metri pătrați și nu are alte venituri decât salariul de deputat, Corina Fusu a donat partidului 75 mii de lei, venitul ei obținut timp de jumătate de an.

O sumă importantă a donat și șeful Inspectoratului Ecologic de Stat, Veaceslav Untilă. Este vorba de 402 mii de lei, sumă ce întrece de aproape două ori venitul funcţionarului pe doi ani. În declaraţia depusă la CEC, Veaceslav Untilă declară pentru anii 2012 şi 2013 venituri de 247 mii de lei, circa 78,4 mii de lei din salariul de funcţionar public şi 168,5 mii de lei din pensie. Printre liberalii din noul legislativ care au donat bani pentru scrutinul din acest an se numără și deputatul Gheorghe Brega. El a făcut o donație de 75 mii de lei. Cea mai mică donaţie pentru PL a fost de 800 de lei.

Experţii despre donaţii şi legislaţie

Potrivit legislaţiei electorale, persoanele fizice pot dona partidelor politice până la 500 de salarii medii lunare într-un an bugetar, adică nu mai mult de 1,5 mil. de lei. Această sumă include şi cotizaţiile de membru în cazul membrilor de partid. Echivalentul donaţiei din partea unei persoane juridice nu trebuie să depăşească 1000 de salarii medii lunare pe economia naţională, adică 3 mil. de lei. În această situaţie, 5-10 persoane sau câţiva agenţi economici pot forma întregul buget al partidului. Asemenea circumstanţe, după părerea mai multor experţi, nu pot asigura condiţii egale de participare a cetăţenilor la viaţa politică, iar dependenţa de donatorii mari poate afecta grav funcţionalitatea democraţiei.

Expertul Sergiu Lipciu susţine că plafonul stabilit pentru donaţiile persoanelor fizice şi juridice către partide este extrem de înalt, raportat la nivelul de trai al cetăţenilor din RM şi acest fapt favorizează corupţia politică, în special, vânzarea locurilor de pe lista partidelor. Şi expertul Transparensy International Moldova, Efim Obreja, este de părere că legislaţia privind finanţarea campaniilor electorale este mult prea permisivă şi favorizează corupţia. Printre aspectele corupţiei politice, potrivit expertului TI Moldova, sunt şi abuzul de resurse administrative, obţinerea de fonduri pentru partide prin presiuni economice, intimidarea conducătorilor întreprinderilor, prin subordonarea mass-media de către partidele aflate la guvernare sau prin cumpărarea voturilor alegătorilor, inclusiv prin ajutoare materiale şi altele.

L-am întrebat pe Efim Obreja cum califică faptul că mai mulţi angajaţi ai structurilor de stat, ai căror conducători reprezintă partidele politice, au făcut donaţii, la prima vedere într-un mod centralizat, către partidul respectiv. „Cetăţenii sunt liberi să facă donaţii oricărui partid doresc. Faptul că mai mulţi angajaţi au donat anume partidului din care face parte conducătorul instituţiei şi nu altui partid ne poate duce la gândul că acestora li s-a cerut să facă aceste donaţii. Dacă cineva ar declara public că s-au făcut presiuni, poate ar fi motiv pentru organele de drept să pornească cercetări pe marginea acestor cazuri. Se prea poate că funcţionarii respectivi au fost remuneraţi din banii publici cu prime sau au beneficiat de alte facilităţi, aici se întrevăd încălcări, dar fiecare caz trebuie să aibă dovezi documentare sau cel puţin declaraţii ale persoanelor”, a precizat expertul. Directorul IPP Arcadie Barbăroşie consideră că organele fiscale ar trebui să verifice dacă persoanele care au făcut donaţii mai mari decât veniturile sau aproape la nivelul veniturilor anuale au achitat corespunzător şi impozitele la stat.

Cheltuielile de până la campanie necontabilizate de partide

Experţii de la Promolex, organizaţie care a monitorizat campania electorală din 2014, spun că cheltuielile reale ale partidelor au fost mult mai mari decât arată rapoartele financiare. „Partidele, în mod special cele care au intrat în Parlament, au făcut o serie de cheltuieli pentru panouri şi tot felul de materiale publicitare, inclusiv spoturile video, până la demararea oficială a campaniei electorale. În mod normal aceste cheltuieli trebuia să se regăsească în rapoartele financiare sau, în caz contrar, tot ce s-a făcut până la demararea campaniei, nu trebuia utilizat în campanie. Nicio formaţiune nu şi-a demontat panourile, nu şi-a retras spoturile video, pentru care au fost alocate resurse considerabile”, ne-a declarat expertul Promolex Pavel Postică. Expertul a mai amintit şi publicitatea ascunsă în favoarea unor partide la posturile tv, controlate de unele formaţiuni politice, care, la fel nu a fost contabilizată.

În 2013, Parlamentul a aprobat în primă lectură un nou proiect de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, document ce stabilea cerinţe mai dure pentru raportările financiare, dar şi sancţiuni pentru anumite încălcări admise de partide. Actul normativ însă a rămas printre restanţele fostei garnituri parlamentare.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Olga Ceaglei, Cornelia Cozonac, Centrul de Investigaţii Jurnalistice