Presa: Europa îndeamnă Ucraina la pace, SUA o împing în război

Foto: ruvr.ru

Germania, Rusia şi Franţa nu-şi pierd speranţele că vor convinge Kievul să prelungească armistiţiul în sud-estul ţării.

În acest scop, la Berlin a avut loc o reuniune de urgenţă a miniştrilor de Externe din Germania, Rusia, Franţa şi Ucraina. Reuniunea a fost iniţiată de ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier.

El consideră decizia Kievului de a anula armistiţiul în estul ţării „dezamăgitoare”. Marie Harf, purtătoarea de cuvînt a Departamentului de Stat, dimpotrivă, a declarat la ultimul briefing că SUA sprijină decizia lui Piotr Poroşenko de a anula armistiţiu şi a întrerupe consultările cu rebelii. Pe fundalul activităţii pacificatoare a Europei, pasivitatea SUA sare şi mai mult în ochi. Moscova consideră că Washingtonul a ales războiul şi tocmai el a influenţat decizia militară a preşedintelui Poroşenko.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat că pînă în prezent Poroşenko a avut toate şansele să justifice alegerea şi să aducă pacea în Ucraina, însă acum el pierde rapid aceste şanse. La întîlnirea cu ambasadorii Rusiei la Moscova, Vladimir Putin a declarat următoarele: „Din păcate, preşedintele Poroşenko a luat decizia de a relua acţiunile militare, iar noi nu am putut – cînd spun „noi” mă am în vedere pe mine şi pe colegii mei din Europa – să-l convingem să drumul către o pace durabilă şi de lungă durată nu poate trece prin război”.

Kievul nu a acordat atenţie nici ultimei propuneri a preşedintelui Putin de a disloca la punctele ruseşti de control de la graniţa cu Ucraina reprezentanţi ai Serviciului de Grăniceri din Ucraina şi observatori OSCE. În fapt, Moscova a propus Europei şi Kievului să-şi pună graniţele sub control total pentru a nu mai exista niciun fel de suspiciuni că ar acorda ajutor militar Doneţkului şi Luganskului. Însă Kievul a refuzat să accepte această propunere fără precedent.

Diplomaţii europeni recunosc că emisarilor kieveni nu le este prea confortabil acum să poarte negocieri cu europenii „tête-à-tête”. Probabil din cauza absenţei „îndrumătorilor americani”. SUA au în Ucraina scopurile lor şi, din păcate, democraţia şi prosperitatea ucrainenilor nu se numără printre ele, consideră Igor Morozov, membru al Consiliului Federaţiei Ruse pentru Afaceri Externe. „SUA vor face tot posibilul pentru a menţine tensiunea în Ucraina cel puţin pînă în septembrie, cînd se vor stabili bugetele ţărilor europene şi UE. Americanii au nevoie de instabilitate în Europa pentru a impune creştere bugetelor militare şi a contribuţiilor la NATO în interiorul UE. A doua componentă a acestui curs este înlocuirea gazului rusesc cu gaze de şist americane”. Potrivit datelor oficiale ale Rusiei, de la începutul operaţiunii în forţă au fugit din Ucraina în Rusia peste 250 de mii de persoane. În jur de 100 de mii deja au cerut azil politic sau cetăţenie rusă. Potrivit datelor Direcţiei Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi, din sud-estul Ucrainei au fugit în Rusia 110 mii de persoane. 54 de mii de locuitori din regiunile Donbass şi Lugansk sînt consideraţi de instituţia sus-menţionată „refugiaţi interni”. Diferenţa în cifre este dată de faptul că mulţi dintre ucrainenii fugiţi din ţară au rude în Rusia şi nu apelează la ajutorul organelor puterii.