Iniţiativa, ce va conduce la creşterea de cîteva ori a numărului bolnavilor de cancer în Moldova

Foto: ptel.cz

Elena Macovei

În cadrul sesiunii de primăvară, Parlamentul Moldovei intenţionează să examineze iniţiativa liberalilor reformatori, proiectul de lege care constă dintr-un rînd „Cu privire la autorizarea arderii deşeurilor”.

Pentru majoritatea oamenilor această propoziţie nu spune nimic, or, gunoiul ne-am obişnuit, încă din copilărie, să-l ardem toamna. Însă, în realitate, nu este vorba doar de frunzele căzute, arderea cărora, de asemenea este astăzi interzisă.

Iniţiativa este promovată de nişte afacerişti, care ar dori să se ocupe de utilizarea pneurilor uzate în Moldova, precum şi cu reanimarea proiectului de construcţie a uzinei de ardere a deşeurilor, care a fost amînat cu trei ani în urmă.

Pneurile auto

În realitate, potrivit deputatului parlamentului Violeta Ivanov, Ministerul Mediului, protejat de liberali, deja cîţiva ani la rînd eliberează fabricii de ciment autorizaţii ecologice pentru arderea pneurilor auto, ocolind legea. Iar această iniţiativă urmează să legifereze eliberarea documentelor.

Deoarece, văzînd cum deasupra oraşului Rezina se adună nori negri de fum, şi alte întreprinderi contează pe „eficienţa energetică” de agest gen. Pneuri uzate în republică sînt multe, iar energia obţinută la arderea lor este ieftină.

La prima vedere, nu sînt probleme. Însă substanţele, formate la arderea cauciucului, sînt foarte periculoase şi cancerigene. Lideri la capitolul pericolului pentru oameni sînt: pirenul, fenantrenul, antracenul, fluorenul şi alte substanţe organice, degajate la distrugerea termică a pneurilor.

În ţările UE anual se adună peste două milioane de tone de pneuri uzate, însă acolo a fost luată decizia de a renunţa la arderea acestora şi depozitarea lor la rampele de deşeuri, în pofida luptei active pentru eficienţă energetică.

În ţările europene, majoritatea anvelopelor deja sînt mărunţite şi se utilizează pentru fabricarea unor articole tehnice, precum şi la construcţia drumurilor.

Moldova însă s-a evidenţiat în această privinţă. În pofida cantităţii enorme de anvelope reciclate, ministerul Tineretului şi Sportului, condus de un ministru liberal – de asemenea eludînd legea – a obţinut autorizaţia parlamentului pentru importul în ţară a pneurilor mărunţite, chipurile pentru utilajul pentru stadioane.

Ministerul Sănătăţii nu a susţinut această decizie. Nici nu e de mirare, deoarece praful de anvelope, chiar şi fără prelucrare termică, la pătrunderea în plămîni provoacă reacţii alergice, iar în contactul cu ţesuturile mucoase – conjunctivită, rinită, exemă. La această concluzie au ajuns specialiştii alergologi americani încă în anul 1995.

Liberalii moldoveni, care coordonează domeniile mediului şi sportului, au ignorat aceste studii şi au decis să „ajute” populaţia autohtonă să se otrăvească cu praful din pneurile de import, deşi în ţară sînt suficiente substanţe cancerigene proprii. Ce fel de sport va fi acesta, dacă oamenii se vor antrena pe suprafeţe nocive pentru sănătate?

Mai mult, în rezultatul sesizării deputatului Violeta Ivanov s-a constatat că importul prafului de anvelope în ţară nu este limitat. Cîte tone de deşeuri periculoase au fost introduse în Moldova nimeni nu ştie. Putem doar presupune ce cantitate de praf a fost utilizată pentru asigurarea cu energie a întreprinderilor, ce economisesc pe carburanţi.

În ţările europene o asemenea situaţie este considerată extraordinară, deoarece praful de cauciuc este periculos pentru oameni. În Moldova acest fapt a fost trecut cu vederea. Iar cazul iniţiat de procuratură a fost clasat cu succes. „Cît de mult trebuie să-ţi urăşti poporul ca să-l otrăveşti încontinuu pentru a obţine profituri”, spune Violeta Ivanov.

O altă iniţiativă nocivă a liberalilor, care gestionează domeniul ecologiei (!), a fost adoptată şi este în vigoare în prezent – din anul trecut a fost majorat pînă la 10 ani cenzul automobilelor importate. Deşi liberalii insistau, în general, să fie anulate orice limite.

În opinia ecologiştilor, ar fi mai corect ca importul automobilelor să fie restricţionat nu în funcţie de vîrsta lor, ci în funcţie de cantitate gazelor emanate. În Moldova pînă în prezent nu au fost introduse standardele europene, deşi în Ucraina şi Rusia demult sînt în vigoare standardele euro-3, în România – euro-4, iar în alte ţări europene – euro-5 şi -6.

Uzina de ardere a deşeurilor

Reieşind din insistenţa liberalilor, care vor să obţină anularea interdicţiei la arderea deşeurilor în Moldova, tema dureroasă privind construcţia la Chişinău a uzinei de ardere a deşeurilor încă nu a fost închisă. De unde atîta agitaţie în jurul acestei probleme? Gunoiştea de la Ţînţăreni este demult supraîncărcată, termenul de exploatare a ei a expirat în 2010, iar locuitorii din preajmă organizează, periodic, acţiuni de protest. Problema trebuie soluţionată cumva. De ce nu prin construcţia uzinei?

Într-adevăr, la prima vedre, pare o idee bună. Încă în anul 2010, primarul general al Chişinăului, liberalul Dorin Chirtoacă, a semnat in contract cu firma italiană STR Engineering Consulting SRL privind construcţia la Chişinău a uzinei de ardere a deşeurilor. Însă scandalul apărut în jurul acestui proiect nu a permis realizarea acestei idei.

„Domnul Chirtoacă a semnat un contract foarte dubios, care, apropo, a fost propus încă de primarul Vasile Ursu, - relatează Violeta Ivanov. – Şi atunci Ministerul Mediului s-a pronunţat împotriva proiectului din cîteva motive.
Proiectul prevedea construcţia unei uzine de ardere a deşeurilor chiar la Chişinău, unde a şi fost alocat un teren de 30 ha, la Botanica, lîngă staţiile de epurare a apei. Însă în contract a fost inclus un punct, ce permitea transmiterea dreptului de construcţie altor companii. Adică, din start, au fost plasate nişte puncte dubioase. Dar cel mai straşnic este faptul că potrivit contractului, compania putea importa în ţară deşeuri hipercalorice, care trebuiau să asigure funcţionalitatea întreprinderii.

Ce înseamnă deşeuri hipercalorice? După structura morfologică în RM deşeurile sînt cu un conţinut scăzut de calorii, deoarece noi aruncăm la gunoi coji de pepene verde, alte deşeuri, ce nu ard. Cele cu nivel înalt de calorii sînt toxice: praful de anvelope, făina de oase.

În Europa, astăzi este o mare problemă constituie păstrarea făinii de oase, care s-a acumulat în cantităţi mari. Însă la arderea ei, la fel ca şi a prafului de anvelope, se elimină substanţe deosebit de toxice, cancerigene, mutagene, care distrug sistemul imunitar.

Am apelat la experţii din Comisia Europeană. Ei ne-au prezentat o analiză în acele state, unde funcţionează uzine de ardere a deşeurilor. În anii 90, asemenea uzine erau destul de multe în ţările europene. Însă ulterior, a fost luată decizia de a reduce numărul acestora, iar către anul 2020, în general, să dispară. De exemplu, în Marea Britanie, în anii 90 au fost construite 789 de uzine, iar astăzi au rămas doar 70”.

Pe parcursul a patru ani, experţii europeni au examinat localităţile, unde au fost construite uzinele. Şi au constatat consecinţe catastrofale ale activităţii acestora şi influenţa nefastă asupra sănătăţii populaţiei. De exemplu, nivelul maladiilor canceroase în unele cazuri creşte pînă la 40%, se majorează numărul bolilor respiratorii, afecţiuni ale rinichilor, ale altor organe interne, creşte cu 37% numărul copiilor cu malformaţii congenitale.

În rezultat, UE a adoptat decizia de a renunţa treptat la utilizarea uzinelor de ardere a deşeurilor şi de a trece la alte metode mai ecologice de prelucrare a deşeurilor, ce permit nu doar reciclarea gunoiului, dar şi obţinerea energiei suplimentare sau a carburanţilor.

****

Proiectul de modificare a articolului 20 din Legea cu privire la deşeuri, care deocamdată interzice arderea deşeurilor, a fost inclus în vara anului 2013, pe ordinea de zi a Parlamentului, însă a fost amînat pe un termen nedeterminat. Aceasta a fost a doua „înfăţişare” a proiectului în Parlament. Prima dată proiectul a fost prezentat în anul 2010.

Potrivit legislaţiei, dacă nu este adoptată timp de doi ani de parlament, iniţiativa se consideră anulată. Însă după anularea primului proiect de lege, ministrul Mediului a hotărît să mai încerce o dată şi a ieşit prin deputaţii liberali cu aceeaşi iniţiativă – de a permite arderea deşeurilor.

În anul acesta, în ajunul alegerilor, proiectul ar putea fi propus din nou deputaţilor spre examinare şi cine ştie – vor atrage oare ei atenţia asupra avertismentelor medicilor şi ecologiştilor, care afirmă că produsele de la arderea deşeurilor sînt mai periculoase pentru oameni, pentru biosferă decît deşeurile în sine. „Adoptarea acestei iniţiative va genera un mare scandal”, afirmă deputatul Violeta Ivanov.