Starea de urgenţă impusă în Turcia a luat sfîrşit, fiind instaurată după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, care a fost urmată de măsuri de represiune asupra mass-media şi opoziţiei şi o masivă epurare a instituţiilor publice.
Starea de urgenţă a fost prelungită de şapte ori, de fiecare dată pentru trei luni, ultimul termen expirînd joi, 19 iulie, la ora 1.00 dimineaţa (miercuri, 18 iulie, ora 22.00 GMT).
Sub controversatele măsuri de urgenţă, peste 18.000 de funcționari publici din Turcia au fost concediați, în urma unui decret, în timp ce peste 1.500 de persoane, inclusiv soldaţi sau jurnalişti, au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, aminteşte Agerpres.
Mai mult de 77.000 de oameni au fost arestaţi pentru presupuse legături cu predicatorul Fethullah Gulen, care locuieşte în Statele Unite şi este acuzat de Ankara pentru încercarea de lovitură de stat, lucru negat de acesta.
Dintre cei arestaţi, mai mult de 50.000 au fost inculpaţi şi încarceraţi pe perioada proceselor. A fost cel mai mare proces legat de puciul eșuat din Turcia.
Represiunea a fost criticată de aliaţii occidentali ai Turciei, care îl acuză pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan că foloseşte acest puci drept pretext pentru a înăbuşi opoziţia.
Turcia susţinea, în schimb, că măsurile sînt necesare pentru a combate ameninţările la adresa securităţii naţionale.
De altfel, odată cu ridicarea stării de urgenţă, guvenul a propus un proiect dur de lege antiteroristă menit să înlocuiască această măsură.
Preşedintele turc a fost reales cu 53% din voturi la prezidenţialele din 24 iunie, obținînd un nou mandat valabil pînă în 2023 și va avea de acum încolo de puteri executive sporite, pe care turcii le-au votat la referendumul de anul trecut. De altfel, Erdogan declarase anterior că va ridica starea de urgenţă dacă va cîştiga alegerile prezidenţiale.
Adăuga comentariu