”Problema moldovenească” a Consiliului Europei

Foto: gazeta.ru

Victor SURUGIU

La sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care se desfăşoară săptămîna aceasta la Strasbourg, „problema moldovenească” a fost una dintre principalele chestiuni pe ordinea de zi. Parlamentarii europeni hotărau dacă Moldova va trece la următoarea etapă, aşa-zisa perioadă post-monitoring. Însă verdictul era unul previzibil: Moldova va continua să fie monitorizată. Aşteptările declarate ale autorităţilor moldovene, care sperau ca monitorizarea să fie stopată, nu s-au adeverit.

În ajunul sesiunii, Moldova a fost vizitată de preşedintele APCE, Jean-Claude Mignon, care s-a întîlnit cu liderii politici, inclusiv cu cei din regiunea transnistreană. Primele persoane ale statului, Nicolae Timofti, Igor Corman, Iurie Leancă, au solicitat încetarea monitoringului. Pe de altă parte, liderul Partidului Comuniştilor şi unii reprezentanţi ai societăţii civile consideră că acest pas ar fi fost prematur.

Săptămîna curentă, la Strasbourg au avut loc dezbateri pe marginea proiectului rezoluţiei privind funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova, pregătit de coraportorii APCE Lise Christoffersen şi Piotr Wach. În două cuvinte, conţinutul acestui document poate fi rezumat la faptul că deocamdată nici nu se discută scoaterea Moldovei de sub monitorizare. Despre trecerea la următoarea etapă s-ar putea discuta doar după ce Moldova îşi va îndeplini toate angajamentele asumate, ce ţin de funcţionarea instituţiilor democratice.

Textul rezoluţiei este scris pe un ton neutru. În el se vorbeşte despre recunoaşterea „progresului Moldovei şi ataşamentul ei faţă de respectarea standardelor Consiliului Europei”. Totodată, se menţionează că „ţara trebuie să soluţioneze o serie de probleme fundamentale”. Europenii cheamă la concentrarea eforturilor spre reformarea procuraturii şi altor organe ale justiţiei, respectarea drepturilor omului şi libertăţii presei, lupta cu corupţia şi discriminarea.

Este vorba şi de sporirea nivelului de cultură politică în ceea ce priveşte respectarea principiilor reţinerilor şi contrapunerilor, separarea puterilor, depolitizarea instituţiilor de stat, a judecătoriilor şi organelor de drept. Strasbourgul şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu revizuirea regulată a legislaţiei electorale, fără a fi coordonată cu societatea civilă şi experţii europeni.

Una dintre recomandări se referă la necesitatea modificării sistemului de finanţare a partidelor politice. APCE, de asemenea, a chemat autorităţile moldovene să introducă în 2014 reguli noi de susţinere financiară a administraţiilor locale. La actuala sesiune parlamentul moldovean urmează să examineze în lectura a doua proiectul de lege cu privire la finanţele publice locale. Consiliul Europei contează pe faptul că autorităţile centrale vor ţine cont de aceste propuneri şi îşi vor reconfirma ataşamentul faţă de standardele europene.

În cadrul sesiunii APCE, reprezentanţii coaliţiei majoritate, Liliana Palihovici şi Valeriu Ghileţchi (PLDM), Ana Guţu (PL) şi Stela Jantuan (PDM), au solicitat amînarea monitorizării sau, cel puţin, adoptarea unei rezoluţii mai puţin dure. De cealaltă parte, reprezentantul PCRM Grigore Petrenco a insistat asupra înăspririi unor formulări. În versiunea finală, majoritatea acestor solicitări nu au fost susţinute.

„La etapa actuală, monitorizarea din partea APCE joacă pentru Moldova un rol pozitiv, menţionează unul dintre experţi. Atenţia sporită a europenilor faţă de probleme noastre, periodic, face ca autorităţile noastre să-şi stăpînească dorinţa de a încălca normele democratice, sau, cel puţin, să-şi mascheze acţiunile, oferindu-le o culoare mai democratică. Ţinînd cont de acest fapt, ar fi fost mai bine dacă monitorizarea ar fi mai serioasă şi mai responsabilă. Iar anularea completă a acesteia le va dezlega mîinile politicienilor, care şi aşa nu se prea sinchisesc să-şi promoveze interesele personale la nivel de stat.

În vizorul APCE rămîne în continuare problema transnistreană, fără soluţionarea căreia Strasbourgul nu vede o posibilitate reală de integrare europeană. Părţilor li se recomandă să purceadă la o cooperare mai activă, posibil, fără a pune în discuţie, la prima etapă, scopuri politice înalte. Dialogul dintre parlamentarii Moldovei şi Transnistriei a fost sistat cu mai mult de zece ani în urmă: ultima întîlnire oficială avînd loc în anul 2002. Între timp, pretinsul minister de externe de la Tiraspol a supus criticii textul rezoluţiei, calificînd unele concluzii ale coraportorilor drept subiective şi tendenţioase.

Probabil, cel mai mare interes faţă de „problema moldovenească” a fost manifestat la Strasbourg de delegaţia parlamentară a României. Deputaţii ţării vecine au încercat să-şi convingă colegii europeni să introducă în raport amendamentul privind revizuirea Constituţiei R.Moldova. Modificările la raportul privind situaţia din ţara noastră au fost propuse de parlamentarul român Ionuţ-Marian Stroe, în opinia căruia „Moldova are nevoie de o revizuire largă a Constituţiei pentru ca structurile statului să poată activa mai eficient, pentru ca societatea să se dezvolte pe cale democratică, să aibă posibilitatea să-şi aleagă preşedintele”.

Potrivit informaţiilor obținute de noi, unii membri ai delegaţiei moldoveneşti la APCE, deşi se ţineau în umbră, au susţinut activ această idee, făcînd lobby în culoarele Consiliului Europei. Este vorba, în special, de reformatorul liberal Ana Guţu, care demult promovează idea unei apropieri strînse cu România pe toate direcţiile şi excluderea din Constituţie a sintagmei privind „limba moldovenească”. Totodată, autorităţile române consideră inutile menţiunile în Legea supremă privind statalitatea şi identitatea moldovenească.

Participînd la discuţii, deputatul comunist Grigore Petrenco a menţionat că amendamentele propuse de colegul din România sînt vagi şi pot fi interpretate neunivoc. În final, în pofida eforturilor tandemului Guţu-Stroe, iniţiativa nu a întrunit numărul necesar de voturi. Parlamentarii europeni au manifestat diplomaţie, considerînd că autorităţile naţionale sînt în stare să se lămurească de sine stătător cu aceste chestiuni atît de delicate.