Încotro se îndreaptă ţara piramidelor?

Foto : aljazeera

În dimineaţa zilei de luni, 8 iulie, situaţia politică internă din Egipt s-a înrăutăţit brusc. Unul din cele mai mari partide islamice din ţară Al-Nur a anunţat că părăseşte consultările referitoare la căutarea unui premier nou şi formarea unui guvern tehnic. Această decizie a fost luată după ce s-a deschis focul împotriva demonstraţiei susţinătorilor preşedintelui demis, Mohammed Mursi, care s-a soldat cu moartea a 30 de oameni.

Militarii spun că ei au fost forţaţi să deschidă focul, după ce indivizi necunoscuţi au luat cu asalt cazarma Gărzii republicane din Cairo.

Al-Nur este al doilea partid islamist radical ca influenţă după Partidul Libertăţii şi Justiţiei, care l-a propus candidat la postul de preşedinte pe Mohammed Mursi. Pînă acum, acest partid a susţinut armata egipteană. Acum, Frăţia Musulmană a primit de fapt un aliat nou, iar Egiptul a făcut încă un pas spre războiul civil.

Unii analişti egipteni spun că situaţia mai poate fi redresată. Alţii consideră că evoluţia situaţiei ia o turnură foarte periculoasă. Aceasta este opinia politologului egiptean, Dr.Abbas Kunfuda.

„Există pericolul că în Egipt se va instaura în cele din urmă anarhia, iar puterea se va schimba nu în conformitate cu principiile constituţionale, ci aşa ca acum în Piaţa Tahrir. Motivul este lipsa tradiţiilor democratice în lumea arabă. Egiptul se află într-un impas politic. Nu trebuie să uităm încă o trăsătură distinctivă a democraţiei arabe – consolidarea semnificativă a teroriştilor”.

Între timp, revoltele încep să cuprindă zona turistică din Egipt. Pentru toţi turiştii nu mai sunt accesibile muzeele şi obiectivele turistice. Ciocnirile au început la Luxor, Hurghada şi Sharm el-Sheikh.

Industria turismului abia a început să-şi revină după revoluţia din 2011. În Egipt, încasările din turism sunt la acelaşi nivel cu veniturile din exporturile de petrol şi plăţile pentru folosirea Canalului Suez. Noua spirală a crizei poate duce la noi reduceri şi un colaps economic iminent.

Între timp, agenţiile financiare mondiale de analiză avertizează că economia egipteană se află deja deasupra prăpastiei şi i-a rămas de trăit nu mai mult de o jumătate de an. Pînă la sfîrşitul anului 2013, Egiptul va avea nevoie de 33 de miliarde de dolari pentru achitarea datoriilor interne şi externe, în timp ce rezervele de aur şi valută ale ţării s-au redus de aproape trei ori.

După cum consideră analiştii de la banca Merrill Lynch, ultima speranţă este ajutorul donatorilor arabi bogaţi din Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite. Însă monarhiile islamiste radicale vor acorda asistenţă doar în anumite condiţii. Şi este puţin probabil că conducerea laică din Egipt le va putea îndeplini.