După 11 ani, Procuratura Generală a închis dosarul privind dispariţia lui Vlad Cubreacov

Foto: hotnews.md

Procuratura Generală a închis dosarul pe faptul răpirii lui Vlad Cubreacov, pe atunci deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD).

Potrivit Agenţiei "Infotag", despre aceasta scrie în ediţia de miercuri ziarul "Panorama" în materialul intitulat "S-a pus punct în dosarul Cubreacov". Publicaţia menţionează că "ancheta pe faptul dispariţiei politicianului Vlad Cubreacov, în primăvara anului 2002, a fost urmărită de toată Europa". În cei 11 ani, cît a durat ancheta, s-au acumulat 12 volume de materiale, însă, din conţinutul acestora nu a fost stabilit faptul că politicianul într-adevăr a fost răpit.

Preşedintele PPCD, Iurie Roşca, şi vicepreşedintele formaţiunii, Vlad Cubreacov, au fost printre organizatorii demonstraţiilor anticomuniste organizate la Chişinău în primăvara anului 2002. Politicianul din opoziţie a dispărut la cîteva luni de proteste. Acest fapt a generat intensificarea tulburărilor în masă. Potrivit versiunii oficiale, pe data de 21 martie 2002, în jurul orei 23:15, Cubreacov se întorcea acasă de la sediul PPCD. Şoferul l-a lăsat în preajma casei, din centrul Chişinăului. După care Cubreacov a dispărut. Preşedintele PPCD a acuzat autorităţile de răpirea acestuia. A doua zi după dispariţia lui Cubreacov, procurorul Petru Bobu a intentat un dosar penal pentru "omor premeditat". Peste două luni, Cubreacov "a înviat". El a apărut la fel de surprinzător după cum a şi dispărut – pe 25 mai 2002. Ancheta nu a reuşit să stabilească circumstanţele apariţiei acestuia şi modul în care Cubreacov a venit în Chişinău din Transnistria. El susţinea că a fost ţinut în captivitate două luni de zile într-un apartament şi că era păzit permanent. Potrivit lui Cubreacov, în noaptea dispariţiei, el a fost atacat de doi necunoscuţi. În acelaşi timp, politicianul aşa şi nu a putut explica detalii pe marginea dispariţiei şi apariţiei lui.

"El a presupus că a fost adus pe teritoriul controlat de autorităţile moldoveneşti din Transnistria prin unul dintre punctele de control. Totodată, dosarul conţine mărturiile inspectorului punctului de control, Petru Guzun, care era de gardă în acea noapte. El susţine că Vlad Cubreacov venea pe şosea din direcţia Chişinăului", remarcă publicaţia.

Dosarul nu conţine dovezi ale versiunii că Vlad Cubreacov a fost răpit, cu atît mai mult că s-a încercat asasinarea acestuia. Mai mult decît atît, luînd cunoştinţă cu materialele anchetei, se poate vorbi despre înscenarea răpirii şi dorinţa de a obţine beneficii de pe urma tensiunilor din societate. De asemenea, în dosar se menţionează cifra concretă - $ 1 milion. Anume această sumă a fost solicitată de Iurie Roşca de la prietenii din România şi Georgia, chipurile pentru răscumpărarea lui Cubreacov. Însă, nimeni nu s-a grăbit să ofere această sumă.

Termenul anchetei penale a fost prelungit în repetate rînduri. Acum cîţiva ani, în calitate de martori au fost audiaţi foştii membri ai PPCD, Sergiu Burcă şi Ion Neagu. Ei au recunoscut că au participat la înscenarea răpirii lui Vlad Cubreacov. Cazul a generat un adevărat scandal între părţi, dar nimeni nu a cedat din poziţii.

Neagu şi Burcă susţin că răpirea a fost regizată de Iurie Roşca cu participarea activă a lui Cubreacov şi alţi colegi de partid. Şoferul era la curent, iar soţia lui Cubreacov a fost prevenită că deputatul va lipsi o anumită perioadă. Potrivit mărturiilor, "dispărutul" era ascuns într-un apartament din Chişinău ce aparţinea unui activist al partidului. Scopul era de a provoca proteste în masă la Chişinău.

În investigaţia jurnalistică realizată în baza materialelor cauzei, se menţionează că "ultima dată, figuranţii principali în dosar au vizitat Procuratura acum un an şi jumătate". În noiembrie 2011, lor li s-a propus să treacă testul la detectorul de minciuni. Roşca şi Cubreacov au refuzat imediat, Procuratura a închis dosarul şi l-a trimis în arhivă.

Într-un interviu realizat de publicaţie, unul dintre procurori şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că "organele de drept nu au posibilitatea să tragă pe cineva la răspundere pentru organizarea acestui spectacol".

"În Codul penal lipseşte un articol care să prevadă pedepse pentru înscenarea crimei. Altceva este depunerea mărturiilor false. Însă acest articol se referă la infracţiuni mai puţin grave, este vorba despre pedepse ce prevăd privaţiune de libertate pentru un termen de pînă la cinci ani. Iar termenul de prescripţie pentru atragerea la răspundere a fost depăşit demult", a remarcat procurorul.

Procurorul municipiului Chişinău, Ion Diacov, şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu faptul că în 2002 a fost intentat dosar privind asasinarea lui Cubreacov fără a avea, la acel moment, temeiuri legale.

"Cînd am avut posibilitatea să fac cunoştinţă cu materialele cauzei am înţeles că nu a fost nicio răpire. Practic, dosarul nu conţine nicio dovadă, în schimb, sînt o mulţime de contradicţii ce exclud orice acţiune violentă împotriva lui Cubreacov. În linii generale, ancheta a fost superficială, acum este practic imposibil de a mai da de urme. Dar nici nu are sens. Sînt mai multe dovezi că Vlad Cubreacov nu a fost răpit", a spus Diacov.

Însuşi Cubreacov, care a plecat din politică, a refuzat să comenteze acest fapt. El le-a recomandat jurnaliştilor să se adreseze la procuratură.