COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Olga Coptu: E timpul să depășim orice dezbinare și să fim uniți

Olga Coptu: E timpul să depășim orice dezbinare și să fim uniți

Fosta șefă a Biroului Relații cu Diaspora, Olga Coptu a oferit un interviu exclusiv pentru Noi.md în plină pandemie de coronavirus. În aceste zile, aceasta se află în Olanda însă asta nu a împiedicat-o să răspundă la unele trebări. Cum s-a schimbat viața pe timp de coronavirus în Țările de Jos, ce restricții au fost impuse, dar și cînd va reveni acasă – la toate aceste întrebări găsiți răspunsul în interviul de mai jos.

Cum s-a schimbat viața în Țările de Jos, la Haga, odată cu apariția epidemiei? Care este situația acum?

Regatul Țărilor de Jos, la fel ca și Marea Britanie, a fost inițial pe poziția că este necesar să lăsăm virusul să se răspîndească, iar populația să capete imunitate de grup. Treptat situația din Italia a devenit nesustenabilă, Spania înregistra o creștere constantă a numărului de infectați, și, în aceste condiții, presiunea asupra Guvernului de aici a crescut atît din interior, cît și din exterior. A fost decretată starea de urgență, au fost închise școlile și s-a mers pe formula celorlalte state UE.


Ce restricții au fost impuse în țară și cît de respectate sînt acestea?

La fel ca în majoritatea țărilor UE, restricțiile se referă la sistarea tuturor activităților cu excepția celor permise prin lege în cazul Situației Excepționale Covid 19. Majoritatea instituțiilor/întreprinderilor sînt închise, se lucrează de la domiciliu, aici vorbim de toate structurile, inclusiv cele internaționale din Haga, cum ar fi: CPI, CIJ, EUROPOL, EUROJUST.

Cu ce istorii ale moldovenilor v-ați ciocnit în toată această perioadă, în care pandemia de coronavirus „își face de cap” și în Țările de Jos?

Moldovenii de aici, la fel ca și cei emigrați în alte țări, se conformează și respectă indicațiile autorităților, fac cumpărături o singură data pe săptămînă, evită locurile aglomerate, lucrează de acasă. Spre deosebire de cei care locuiesc în Italia și Spania, unde s-a impus carantină strictă, aici populația băștinașă nu a renunțat la activitățile lor în aer liber, practică mult sport, fac plimbări…

Pentru moment situația moldovenilor care lucrează de acăsă și continua să-și primească salariul lunar este una satisfăcătoare, însă incertitudinea constă în frica de ziua de mîine. Nimeni nu se poate azarda să facă prognoze. Dacă situația de pandemie se va menține cîteva luni, atunci moldovenii oriunde în lume vor avea de suferit. Pînă la urmă, majoritatea, inclusiv cei stabiliți definitiv în țările de destinație, sînt persoane cu venituri relativ modeste, oameni care își cîștigă existența lunar și care nu dispun de economii importante, mulți dintre aceștia și-au investit economiile în procurarea de imobile, pentru că au decis să se stabilească definitiv într-o țară sau alta.

Ce se întîmplă la nivelul UE? Agricultura italiană are nevoie ca de aer de muncitorii sezonieri. Ministerul german al Agriculturii a anunţat că a ajuns la un acord cu Ministerul de Interne pentru a permite unui număr de pînă la 40.000 de muncitori sezonieri în sectorul agricol să intre în ţară în luna aprilie şi altor 40.000 în luna mai. „Muncitorii sezonieri ar trebui să călătorească mai degrabă cu avionul decît cu autobuzul, pentru a se proteja de riscul infecţiei cu coronavirus”, a menționat Ministerul Agriculturii. Comisia Europeană a dat undă verde așa-numitului „culoar verde” - libera circulație a lucrătorilor agricoli din UE la fel cu cei din sectorul sănătății. Cel mai probabil, cu riscul îmbolnăvirii de Covid 19, mulți muncitori în domeniul agricol își vor continua activitatea, pentru că UE nu va renunța la forța de muncă ieftină din Estul Europei.

Un cetățean al Republicii Moldova, care s-a pomenit fără un loc de muncă și fără un loc de trai la Haga, unde ar putea să se adreseze după ajutor?

Moldoveanul, oriunde s-ar afla, este deprins să caute soluții sau, cel puțin din ceea ce observ pe rețelele de socializare, se conturează grupuri de voluntari care se pun la dispoziția celor aflați în dificultate. În același timp, sînt migranți care pornesc pe cale terestră spre casă. Cel mai recomandabil e să fie urmărite căile oficiale de contact cu țara de origine, aici Ambasada, care se află cu sediul în Haga, rămîne a fi oficial responsabilă de organizarea listelor de plecare cu rutele charter. Apreciem eforturile MAEIE și misiunilor diplomatice, prin care, în perioada 15 martie – 02 aprilie 2020, au fost repatriați peste 4800 cetățeni moldoveni din mai multe țări. Ulterior, prin Dispoziția nr. 11 din 2 aprilie 2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova, pentru perioada 13-19 aprilie a fost aprobat zborul charter Amsterdam – Chișinău.

Moldovenii, care sînt stabiliți în Țările de Jos de mai mulți ani și care aveau pînă la instituirea situației de urgență un loc de muncă stabil, sînt oarecum protejați sau ajutați de stat?

Guvernul Țărilor de Jos a anunțat că vor exista pachete de susținere socială și că economia va fi susținută de stat, dar pentru moment nimeni nu știe sigur cît va dura această stare de situație excepțională, unde se vor îndrepta aceste ajutoare din partea statului și preocuparea de bază rămîne a fi numărul în constantă creștere a celor infectați. La ziua de azi, moldovenii preferă să rămînă aici decît să revină în patrie, mai ales că sistemul medical acasă se confruntă cu mari probleme, iar acțiunile Guvernului par a fi cel puțin neîndemînatice în fața acestei situații.

Ce credeți că este necesar să fie făcut pe dimensiunea diasporei de către decidenții de la Chișinău?

E timpul să depășim orice dezbinare și să fim uniți în fața acestei pandemii. Atunci cînd au început colectările de fonduri pentru sistemul medical din Moldova, s-au mobilizat atît cei de acasă, cît și cei plecați. Diaspora, de rînd cu cei care au rămas în țară, a căutat soluții, a donat bani, a căutat echipamente și materiale necesare și a organziat transportarea lor către Moldova. Eu cred că Guvernul ar trebui să urmeze acțiunile societății civile și să înceteze atacuri inutile.

În altă ordine ne idei, se așteaptă o scădere drastică a remitențelor, care va determina scăderea puterii de cumpărare, a consumului, dar și scăderea colectării TVA în bugetul public. Vor avea de suferit familiile care erau dependente de remitențe, dar și micul business din țară și statul, prin scăderea veniturilor la buget.

Cu toții ne dorim să ajungem în vară și să scăpăm de Covid 19, ce se întîmplă dacă starea de urgență va continua? Cum vor face față situației atoritățile? În cazul în care pandemia va dura mai multe luni, probabil toată omenirea se va ajusta noii situați din mers. Indiferent dacă vor fi redeschise rutele avia sau nu, tot mai mulți moldoveni vor fi în situația critică de reîntoarcere la baștină. Vor reveni și familii cu copii, iar sistemul nostru educațional ar trebui să elaboreze programe de intergare/suport pentru copiii din diaspora. Or aceștia sînt copiii noștri, care însă vor veni din alte sisteme educaționale, fără cunoașterea limbii materne și cu probleme de acomodare. Oricare ar fi situația peste cîteva luni, Republica Moldova, factorii de decizie trebuie să spijine revenirea cetățenilor săi la baștină. Este o șansă și o obligație să fim împreună.

Cînd reveniți acasă? Îndată după epidemie?

Am un bilet de avion procurat pentru data de 14 mai, dar cel mai probabil zborul va fi amînat. Mi-aș dori din tot sufletul să nu apară nicio urgență ca să fiu nevoită să plec acasă. Mă rog ca părinții mei să fie sănătoși și să ne revedem cu toții cînd vor fi vremuri mai bune. Sper, după ce depășim această perioadă, să prețuim mai mult ceea ce viața ne oferă cu atîta generozitate.

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load