România are cele mai mari preţuri din UE la energie

România are cele mai mari preţuri din UE la energie. Și importă la preţuri mai mari decît exportă.

România şi-a pierdut independenţa energetică, importă considerabil mai multă energie decît trimite la export, iar preţurile cu care România cumpără energie sînt mai mari decît cele cu care o vinde, în condiţiile în care exporturile se realizează în perioade de excedent şi importurile se fac atunci cînd se înregistrează un consum ridicat, arată un audit realizat de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei, privind energia din surse regenerabile şi contribuţia la asigurarea independenţei energetice.

Auditorii au constat, totodată, că „România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului electricităţii la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupînd primul loc şi în ceea ce priveşte raportarea preţului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27” şi că, în aceste condiţii, nu există la nivel naţional o strategie energetică.

Un audit realizat în ultimii doi ani de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei, control care a vizat perioada 2017-2022 şi a urmărit evaluarea gradului în care a fost asigurată independenţa energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor şi strategiilor elaborate de Minister, precum şi analiza evoluţiei preţului energiei electrice în contextul tranziţiei energetice arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, în urma renunţării la unele surse de producţie a energiei, fără ca acestea să fie înlocuite cu alte surse de producţie.

„În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producţiei producţiei de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităţilor de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune şi -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcţiune de noi capacităţi pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW)”, se arată într-o informare dată publicităţii joi de Curtea de Conturi.

Astfel, deşi România şi-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie, depăşind la acest indicator media ţărilor Uniunii Europene, acest lucru nu s-a întîmplat datorită investiţiilor, ci „pe fondul diminuării masive a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de cărbune şi hidrocarburi, nu ca urmare a creşteri semnificative a puterii instalate în capacităţi din surse hidroenergetice, eoliene şi solare”, sînt concluziile auditorilor.

„În consecinţă, pentru a redobîndi independenţa energetică, pierdută începînd cu anul 2019, sînt necesare investiţii consistente în realizarea de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile (energie ”verde”) şi în dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie”, mai susţine Curtea de Conturi.

Auditul relevă şi un dezechilibru al balanţei comerciale în ceea ce priveşte comerţul cu energie, România înregistrînd, la acest capitol, un deficit de aproape 736 de milioane de euro în decurs de trei ani.

„Pe fondul reducerii producţiei interne de energie electrică, România a devenit importator net începînd cu anul 2019, iar soldul balanţei comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care preţurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacţiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul.