Liderii sîrbi și kosovari refuză să organizeze o reuniune comună la Bruxelles

Președintele sîrb Aleksandar Vučić și prim-ministrul autoproclamatei provincii Kosovo, Albin Kurti, au avut joi discuții lungi și separate cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrel, dar au refuzat să discute între ei despre dezescaladarea situației din nordul Kosovo.

Declarația a fost făcută de Borrel după discuțiile cu liderii din Balcani.

"Am petrecut mai mult de patru ore mai întîi cu premierul Kurti, apoi cu președintele Vučić în discuții separate. Nu a avut loc o întîlnire comună. Am încercat să găsim o soluție sau cel puțin o cale de urmat", a declarat Borrel, după care a enumerat cererile exprimate de UE pentru ambele părți, exprimîndu-și speranța că ambii lideri "au înțeles gravitatea situației" și "necesitatea unor noi alegeri [municipale] [în municipalitățile sîrbe din Kosovo]". Borrell a adăugat că Vučić și Kurti "se află în circumstanțe foarte diferite în ceea ce privește cauzele acestor evenimente și consecințele și condițiile". Borrel nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

El a subliniat că Bruxellesul a cerut ca Kosovo "să înceteze imediat operațiunile de poliție în jurul clădirilor municipale din patru municipalități din nordul Kosovo și să dea ordin primarilor din aceste unități administrative să continue temporar activitatea în afara acestor clădiri". "Serbia trebuie să se asigure că protestatarii părăsesc clădirile municipale în același timp cu retragerea poliției kosovare. Ambele părți ar trebui să anunțe simultan alegeri în acele districte, cu condiția ca sîrbii din Kosovo să participe. Alegerile reprezintă miezul problemei și cheia rezolvării acesteia", a declarat Borrell.

De asemenea, el a cerut poliției kosovare să înceteze reținerile nejustificate ale activiștilor sîrbi, precum și Serbiei să elibereze trei ofițeri de poliție kosovari arestați cu arme pe teritoriul său. În același timp, Borrell a subliniat că "nu ar trebui să existe impunitate pentru cei care au comis acte de violență, ci ar trebui să fie lăsată în seama autorităților judiciare, care vor decide în mod profesionist și imparțial".

"În urmă cu doar cîteva luni, am ajuns la un acord cheie la Bruxelles cu privire la calea spre normalizarea relațiilor. Și se părea că sîntem pe drumul cel bun. Trebuie să ne întoarcem la punerea în aplicare a acelor acorduri", a declarat el.

El a promis că Misiunea civilă a UE în Kosovo își va intensifica monitorizarea situației. De asemenea, Borrell a promis că va rămîne în contact cu ambele părți implicate în conflict și că va raporta rezultatele discuțiilor la reuniunea de luni a miniștrilor de externe ai UE.

Situația din municipalitățile sîrbe din nordul Kosovo s-a înrăutățit la 26 mai, după ce forțele speciale ale poliției kosovare au ocupat clădirile administrative din municipalitățile Zvecan, Zubin Potok și Leposavic. Forțele de securitate au încercat să asigure inaugurarea șefilor municipalităților care cîștigaseră alegerile, care fuseseră boicotate de populația sîrbă. La 29 mai, membrii Forței NATO din Kosovo au izolat clădirile administrative, în jurul cărora populația locală a organizat proteste care s-au transformat în confruntări.

Provincia autonomă sîrbă Kosovo-Metohija și-a declarat independența în 2008 și a încercat recent să devină membră a organizațiilor internaționale. Mai mult de jumătate din cele 193 de națiuni ale ONU, inclusiv Moldova, Rusia, India și China, se opun recunoașterii Kosovo. Independența Kosovo nu este recunoscută de cinci dintre cele 27 de state membre ale UE.