CEDO s-a pronunțat cu privire la cazurile împotriva lui Mihail Saakașvili

Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a constatat încălcări în două cazuri împotriva fostului președinte georgian Mihail Saakașvili.

Este vorba despre două sentințe care au fost pronunțate asupra lui Saakașvili după schimbarea puterii în țară. Fostul președinte a fost condamnat în contumacie la șase ani de închisoare din cauza grațierii angajaților de rang înalt ai Ministerului Afacerilor Interne condamnați în dosarul marcat al morții lui Sandro Girgvliani, precum și în cazul aplicării violenței față de fostul deputat Valery Gelashvili. Saakașvili ispășește această pedeapsă acum, după ce s-a întors în Georgia și a fost reținut în toamna lui 2021.

CEDO a constatat în unanimitate că, în legătură cu Saakașvili, părțile 1 și 3 (d) ale articolului 18 (dreptul la un proces echitabil) privind independența și imparțialitatea compoziției unice a Tribunalului orașului Tbilisi nu au fost încălcate; și colectarea probelor de către instanțele naționale. Secțiunea 3 lit. d) din articolul 18, pe care l-au subliniat reprezentanții fostului președinte, se precizează: „orice acuzat are dreptul de a audia martorii împotriva sa sau de a-i face audiați și de a avea dreptul de a cita și audia martori în folosul său în aceleași condiții ca și martorii care depun mărturie împotriva lui.”

În cazul Girgvliani, comunicatul de presă al CEDO afirmă că Saakașvili „ar fi putut să prevadă în mod rezonabil” că „folosirea grațierii pentru a obstrucționa justiția într-un caz de crimă ar atrage răspunderea penală în conformitate cu legea georgiană”.

Judecătorii au fost împărțiți cu privire la posibila încălcare a articolului 7 din Convenție (pedeapsă bazată exclusiv pe lege). Cinci judecători au considerat că drepturile lui Saakașvili nu au fost încălcate, doi și-au exprimat o opinie separată.

În plus, Curtea de la Strasbourg a declarat inadmisibile plîngerile reclamantului în temeiul articolului 18 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (limitele restricțiilor drepturilor).

Saakașvili nu și-a justificat afirmația că ar exista un motiv ascuns în spatele persecuției sale – un obstacol în calea participării sale la politica georgiană, se arată în comunicatul de presă al CEDO.

„Instanța a ținut cont de faptul că acuzațiile aduse domnului Saakașvili erau grave și întemeiate și că dosarul împotriva lui conținea o cantitate semnificativă de probe directe și indirecte”, se arată în document.

Șeful Ministerului Justiției din Georgia, Rati Bregadze, a scris pe rețeaua de socializare că cazul „Saakașvili împotriva Georgiei” s-a încheiat cu „o victorie completă pentru statul nostru”.

Pe seama fostului președinte au fost deschise dosare penale sub acuzația de delapidare de fonduri bugetare; dispersarea mitingului din 7 noiembrie 2007, pogromul de la compania de televiziune Imedi și confiscarea proprietății proprietarului acesteia, regretatul om de afaceri Badri Patarkatsishvili.

În 2018, un tribunal georgian l-a condamnat în contumacie pe Mihail Saakașvili în cazuri de amnistie pentru cei acuzați de moartea lui Sandro Girgvliani și de aplicării de violență asupra fostului parlamentar Valery Gelashvili. Instanța l-a găsit pe Mihail Saakașvili vinovat de abuz și abuz de putere. A fost condamnat la 6 ani de închisoare.

Pe 20 octombrie 2021, procuratura georgiană a adus încă o acuzație împotriva lui Saakașvili – trecerea ilegală a frontierei de stat. Potrivit anchetatorilor, la sfîrșitul lunii septembrie, Saakașvili s-a întors în secret din Ucraina în Georgia într-o remorcă încărcată cu produse lactate, care a ajuns cu vaporul din portul ucrainean Cernomorsk în portul Poti.