Ce urmează după Summitul Biden - Putin

Într-o carieră politică ce se întinde de-a lungul a patru decenii, președintele Joe Biden a văzut destui președinți americani - din ambele tabere, republicană și democrată - încercînd să transforme relația SUA cu Rusia, pentru ca în final ei să plece de la Casa Albă dezamăgiți, cu o neîmplinire la acest capitol.

La prima sa întîlnire ca președinte cu liderul de la Kremlin, Joe Biden nu a vrut să facă aceeași greșeală, comentează The Washington Post.

De altfel, miercuri, Vladimir Putin a părut să ia în derîdere istoria abordării americane a summiturilor. „Nu trebuie să ne privim unul pe celălalt în ochi și în suflet și să facem promisiuni de dragoste și prietenie veșnică. Noi apărăm interesele țărilor noastre”, a spus el, într-o aluzie la o declarație celebră a fostului președinte George W. Bush, care spunea că s-a uitat în ochii lui Putin și i-a simțit „sufletul”.

Spre deosebire de începutul președinției lui Barack Obama, cînd șefa diplomației, Hillary Clinton, îi oferea lui Putin un „buton de resetare” a relațiilor, actualul șef al Casei Albe nu a deschis larg nicio ușă pentru o refacere a relațiilor zdruncinate, iar pesimismul său în legătură cu perspectivele de a-l face pe Putin să se răzgîndească în privința unor chestiuni precum drepturile omului i-au ghidat acțiunile.

„Nu este vorba de a avea încredere. Este vorba despre propriul interes”, a declarat Joe Biden reporterilor, miercuri, după un summit de trei ore cu Vladimir Putin. „Acesta nu este un moment kumbaya”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

De ce Putin și Biden au ținut conferințe de presă separat

De altfel, consilierii lui Joe Biden nu au lăsat niciun detaliu la întîmplare în organizarea summitului de la Geneva.

Ca să evite un rezultat sub așteptări, ei au minimizat chiar și posibilitatea unor realizări modeste. Și tot pentru a evita o aparentă senzație de slăbiciune, au negociat ca Vladimir Putin să sosească primul la locul de întîlnire, eliminînd astfel riscul ca liderul rus să întîrzie și să-l facă pe președintele american să aștepte - o tactică psihologică folosită frecvent de Putin.

Iar ca să evite orice surpriză, au decis să nu organizeze o conferință de presă comună, pentru că putea oferi momente nedorite de spontaneitate și improvizație.

Programarea unor conferinţe de presă separate reflectă absenţa jovialităţii care a însoţit întîlnirea din 2018 de la Helsinki între preşedintele rus Putin şi fostul preşedinte american, Donald Trump, cînd liderul de la Kremlin i-a dăruit lui Trump o minge de fotbal. Totodată, la întîlnirea de la Geneva nu a existat o cină de lucru, iar cei doi lideri nu şi-au adresat invitaţii de a efectua vizite la Washington, respectiv la Moscova, notează agenția Reuters.

Astfel, cu așteptări reduse și mai mult de faptul că discuțiile s-au încheiat mai devreme decît se așteptau, Putin și Biden au ieșit, paradoxal, de la întîlnire cu o surpriză plăcută: un progres neașteptat în privința cîtorva chestiuni.

„Nu a existat nicio ostilitate”, a declarat Putin reporterilor după întîlnire. „Dimpotrivă, întîlnirea noastră a avut loc într-un spirit constructiv”, a adăugat el.

La rîndul său, Joe Biden a declarat că întîlnirea a fost „bună” și „pozitivă”.

Reușitele summitului. Lista pe care Biden i-a dat-o lui Putin

Biden și Putin și-au expus diferențele de opinii la un summit la care au reușit să cadă de acord și asupra cîtorva lucruri.

Președinții au agreat întoarcerea ambasadorilor lor la posturi. Ambasadorul rus Anatoli Antonov și ambasadorul american John Sullivan lipsesc de cîteva luni de la misiunile lor diplomatice, după ce fiecare a fost rechemat în țară, un demers de natură să îngreuneze rolul diplomației într-un moment de tensiuni geopolitice sporite între foștii inamici ai Războiului Rece.

Cele două părți au convenit, de asemenea, să reia discuțiile - îndelung blocate - pe tema stabilității strategice, discuții menite să reducă riscurile unui conflict neintenționat între cele două puteri nucleare.

De asemenea, au decis să organizeze consultări la nivel de experți pe teme de securitate cibernetică, în special cu privire la tipurile de infrastructură care ar trebui considerate critice în cazul atacurilor cibernetice distructive, a declarat un oficial american de rang înalt citat sub protecția anonimatului de The Washington Post. Astfel, oficialii americani i-au înmînat lui Putin o listă cu 16 sectoare, inclusiv alimentația și agricultura, serviciile financiare, comunicațiile și baza industrială de apărare, pe care le consideră infrastructură vitală, ce nu poate fi vizată de un atac cibernetic.

Liderul de la Kremlin a negat implicarea Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat SUA şi a insistat că Rusia este, la rîndul ei, ţinta unor atacuri similare. „Este necesar să lăsăm deoparte tot felul de insinuări şi să începem să lucrăm la nivel de experţi în interesul SUA şi al Rusiei”, a spus preşedintele rus despre securitatea cibernetică. „În principiu, am ajuns la un acord în acest sens şi Rusia este pregătită pentru asta”, a subliniat el.

Luate separat, niciunul dintre acorduri nu reprezintă un moment de cotitură, dar analiștii sînt de părere că împreună constituie un progres în domenii importante pentru ambele țări.

„Au fost făcuți pași clari înainte”, este de părere Sam Charap, specialist în Rusia la Rand Corp. „În general vorbind, acesta este probabil cel mai bun rezultat la care ne-am fi putut aștepta”, a menționat analistul.

În ceea ce priveşte tonul discuţiilor, Putin (68 de ani), l-a numit pe Biden (78 de ani) un partener „constructiv, cu experienţă”, şi a spus că au vorbit „aceeaşi limbă”, dar a avut grijă să precizeze că nu e vorba de nicio prietenie, ci mai degrabă de un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări.

La rîndul său, Biden a declarat că i-a comunicat lui Putin următoarele: „Avem nevoie de nişte reguli de bază pe care să le putem respecta cu toţii”. Și el a fost ghidat de pragmatism: „Am făcut ceea ce am venit să fac”, i-a asigurat el pe reporteri.

Atac și contraatac. Declarațiile contondente dintre Joe Biden și Vladimir Putin

Joe Biden a declarat că i-a comunicat omologului rus că agenda lui „nu este împotriva Rusiei”, ci „în interesul poporul american”.

La rîndul său, preşedintele Putin a sugerat că dialogul cu Joe Biden nu a fost uşor şi i-a comunicat interlocutorului american liniile sale roşii.

Strategia lui Putin

Odată confruntat cu tirul întrebărilor ziariștilor occidentali, liderul rus a adoptat o tactică mai veche - a intrat în defensivă, punctînd de fiecare dată cu un contraexemplu din America. Astfel, cînd un jurnalist a spus că Occidentul acuză Rusia că duce o politică imprevizibilă, Putin a replicat: „Dacă Occidentul crede asta, nu înseamnă că este adevărat”. A trecut apoi la contraatac, întrebîndu-se retoric dacă politica SUA este cumva una stabilă și a enumerat în acest sens retragerea Washingtonului în ultimii ani din tratatul ABM (antirachete balistice), în 2002, din tratatul INF (forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune), în 2019, şi din tratatul Cer deschis (acord multilateral ce garantează transparenţa în controlul armelor), în 2020.

Putin nu a făcut nicio concesie cu privire la reprimarea disidenței politice, la intervenția militară în Ucraina sau la sprijinul acordat liderului autocrat din Belarus, Aleksander Lukașenko. Atunci cînd a fost întrebat despre acțiunile sale, el a deviat de la subiect, deplîngînd violența armată din Statele Unite, maltratarea negrilor americani, existența în continuare a închisorii militare americane de la Guantanamo Bay, atacurile cu drone care ucid civili în Afganistan și ceea ce el a considerat a fi o urmărire dură a susținătorilor pro-Trump care au luat cu asalt Capitoliul SUA pe 6 ianuarie.

Despre rolul Rusiei în estul Ucrainei, unde Moscova îi susţine pe rebelii pro-ruşi, şi consolidarea recentă a prezenţei militare la graniţă, Putin a reiterat în răspunsul său că a fost vorba de exerciţii care s-au desfăşurat pe teritoriul rus şi că, spre deosebire de Washington, Moscova nu efectuează manevre în apropierea SUA.

Preşedintele Putin a reacţionat cu aceeași tactică de contraatac în faţa acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului în Rusia şi în special a represiunii împotriva liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi şi a organizaţiilor sale, recent scoase în afara legii.

„SUA au cunoscut recent evenimente foarte dificile după uciderea unui afro-american şi crearea mişcării Black Lives Matter”, a punctat preşedintele rus. „Ceea ce am văzut, jafuri, încălcări ale legii şi alte lucruri ..., simpatizăm cu americanii şi cu poporul american, dar nu vrem ca acest lucru să se întîmple în ţara noastră şi vom face totul pentru a nu permite acest lucru şi asta nu are nimic de-a face cu niciun fel de teamă faţă de Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK)” al lui Navalnîi, a spus Putin.

Despre Navalnîi, care execută o pedeapsă de doi ani şi jumătate închisoare pe motiv că ar fi încălcat condiţiile eliberării condiţionate atunci cînd a plecat în Germania pentru a fi tratat după otrăvirea cu noviciok, din august 2020, Putin nu a admis discuţii. El a susţinut că opozantul a încălcat deliberat legea rusă, conştient că pedeapsa va fi închisoarea. „A pornit de la premisa că dorea să fie reţinut, era conştient de asta”, a declarat ferm preşedintele Rusiei.

Avertismentul lui Biden

În probabil cea mai puternică afirmaţie a sa din conferinţa de presă susținută după summitul cu Putin, preşedintele Joe Biden a spus că vor fi consecinţe „devastatoare” pentru Rusia în cazul morţii liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi.

Liderul american a declarat că a ridicat aspecte legate de drepturile omului deoarece ţine de „ADN”-ul ţării sale să facă acest lucru. S-a interesat în context şi de soarta a doi cetăţeni americani închişi în Rusia, ridicînd problema eliberării lor.

O altă problemă spinoasă despre care a vorbit cu Putin a fost Ucraina, asupra căreia, potrivit preşedintelui american, au fost de acord să recurgă la diplomaţie pentru a-şi rezolva viziunile diferite, în baza acordului de la Minsk. Biden a ținut să precizeze că i-a comunicat lui Putin „angajamentul neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

Preşedintele Biden a subliniat însă că în timpul summitului nu au existat „ameninţări” şi că a fost o discuţie „colocvială”: „Am vorbit despre lucruri de bază, elemente fundamentale de bază”, a punctat liderul american.

El a spus că Vladimir Putin este în mod real îngrijorat de faptul că este „încercuit”, iar liderul rus s-ar teme că Washingtonul ar vrea să „îl dea jos”.

De aceea, Joe Biden consideră că ultimul lucru pe care îl doreşte omologul de la Moscova este un nou Război Rece. La rîndul său, Biden a dat asigurări că nu doreşte un nou Război Rece. „Să sperăm că ne vom înţelege, dar în mod clar nu este în interesul nimănui” să existe un Război Rece între SUA şi Rusia, a declarat Joe Biden.

Preşedintele american părăsise deja podiumul unde a avut loc conferinţa de presă cînd s-a întors să corecteze categoric un reporter care l-a întrebat de ce este „încrezător” că Vladimir Putin îşi va schimba comportamentul. Nu sînt „încrezător că îşi va schimba comportamentul”, a arătat Biden.

Ce este de așteptat după summit. Putin a citat din Tolstoi

În ceea ce priveşte rezultatul summitului, preşedintele SUA s-a arătat realist şi de un optimism moderat. El a afirmat că următoarele luni vor fi un test pentru a vedea dacă conversaţia de miercuri va contribui la apropierea celor două ţări.

„Nu mă aflu aici să vă spun că eu şi preşedintele (Putin) am fost de acord că vom face acele lucruri şi că brusc ele se vor întîmpla, nu spun asta”, a punctat Biden. „Cred însă că există perspective autentice de îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor dintre cele două ţări”, a adăugat el.

„Nu am avut şi nici nu putem avea iluzii”, a spus, la rîndul său, Vladimir Putin în conferința sa de presă. „Întîlnirea noastră a avut loc într-o cheie a principiilor, evaluările noastre diferă în multe aspecte. Dar, din punctul meu de vedere, ambele părţi au demonstrat dorinţa de a se înţelege reciproc şi de a căuta o apropiere a poziţiilor”, a afirmat el.

Liderul rus a refuzat să prezică ce se va întîmpla după summit: „Este dificil pentru mine să spun ce forţe vor prevala”, dar nu a exclus noi sancţiuni americane împotriva Rusiei, ceea ce ar însemna, în opinia sa, „o altă oportunitate ratată”.

El a spus că este „greu de spus” dacă relaţiile cu SUA se vor îmbunătăţi, dar că există o rază de speranţă în ceea ce priveşte încrederea reciprocă. Și a rezumat întîlnirea cu Biden recurgînd la un citat din Tolstoi: „În viaţă nu există fericire, există doar sclipiri ale acesteia. Apreciaţi-le!”.

„Mi se pare că în această situaţie nu poate exista o încredere de familie, dar au existat nişte scîntei”, a comentat Putin, potrivit EFE.

Avînd în vedere numărul mare de divergențe dintre Moscova și Washington, este probabil ca cele două puteri să revină la lovituri retorice în lunile următoare, în ciuda progreselor înregistrate la Geneva, comentează The Washington Post. Dar cu o prezență diplomatică mai puternică în fiecare capitală și cu planuri pentru discuții viitoare, cei doi adversari de lungă durată ar putea fi puțin mai bine poziționați pentru gestionarea viitoarelor dispute.