Observînd forma laringelui ce a aparţinut unui neanderthalian, specialiştii spun că este posibil ca sunetele lor să fi fost diferite de ale noastre.
Totuşi, din punct de vedere anatomic, laringele omului de Neanderthal era apropiat de cel al omului modern, iar specialiştii spun că nu există motive care să îi fi împiedicat pe aceşti oameni să comunice prin limbaj articulat.
Comparînd aparatul fonator al omului de Neanderthal cu cel al omului contemporan şi observînd factorii care influenţează vocea, savanții au ajuns la concluzia că neanderthalienii aveau laringele mai scurt şi mai lat decît al omului modern, fiind mai apropiat de cel al femeilor din ziua de azi.
Prin urmare, este posibil ca masculii neanderthalieni să fi avut voci mult mai ascuţite decît se credea iniţial. Un piept mare, o cavitate nazală şi o gură foarte bine dezvoltate au dus, probabil, la formarea unui sunet înalt şi dur.
În filmarea alăturată, Patsy Rodenburg, director la o şcoală superioară de muzică şi artă dramatică încearcă să reproducă sunetele pe care le-ar fi produs laringele unui om de Neanderthal.
Adăuga comentariu