Alegerile locale: bătăliile electorale vor fi fierbinți

Deși campania electorală a alegerilor generale locale este departe de final, experții și ONG-urile deja constată numeroase încălcări din partea concurenților electorali.

În cursa electorală au fost identificate zeci de starturi false, numeroase cazuri de abuz de resurse administrative din partea diferitor formațiuni politice, încercări de finanțare ilicită a procesului electoral. În același timp, experții naționali și internaționali au criticat acțiunile autorităților de restricționare a participării în alegeri pentru un cerc vast de persoane.

Chișinăul va deveni un indicator

În alegerile generale locale, care se vor desfășura pe 5 noiembrie, vor fi aleși 898 de primari și peste 11 mii de consilieri locali, precum și 1086 consilieri raionali sau municipali. Zilele trecute a expirat termenul pentru înaintarea candidaților. Cele mai fierbinți bătălii electorale , tradițional, vor avea loc la Chișinău, unde a fost înregistrat un număr-record de pretendenți din partea diverselor forțe politice – 27.

Experții menționează, că municipiul Chișinău va deveni indicatorul, care va arăta în ce parte se înclină balanța politică în Moldova. Potrivit lor, forțele politice percep alegerile generale locale ca pe o trambulină pentru alegerile prezidențiale și cele parlamentare, care vor avea loc în următorii doi ani și vor determina configurația puterii politice în țară.

Conform evaluării experților, în alegerile generale locale pot participa cca 1,9 mln. de alegători. Vîrsta lot medie se apropie de 49 de ani. Comparativ cu alegerile locale din a. 2019, la nivel național numărul alegătorilor aflați în țară s-a redus cu cca 6%. Există și localități, în care numărul alegătorilor a scăzut cu 35%.

Desfășurarea alegerilor a condiționat și faptul, că în anul curent sesiunea de toamnă a deputaților a început mult mai devreme. Igor Grosu, președintele parlamentului, a declarat că autoritățile intenționează să organizeze «alegeri generale locale exemplare ». Din spusele sale, contează transpunerea corectă a noii legislații electorale.

În același timp, analiștii politici atrag atenție riscurilor mari din actualele alegeri, printre care – fluxul de bani ilegali folosiți de unii candidați pentru a corupe alegătorii și, respectiv, pentru a influența rezultatul final. Vor avea rolul lor și clonele, inclusiv candidații independenți, așa sau altfel afiliați partidului «Șor», declarat neconstituțional. Deși autoritățile încearcă să limiteze activitatea politică a foștilor reprezentanți ai formațiunii politice, este evident că ex-șoriștii vor sprijini candidații înaintați în diverse localități.

Startul campaniei electorale a alegerilor generale locale a fost dat la 6 octombrie. Ea se va încheia în seara de 3 noiembrie. Conform datelor CEC, în această perioadă candidaților le este interzisă utilizarea resursei administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la proiecte de infrastructură. Restricțiile se referă la achizițiile din bugetul public republican, folosirea bunurilor, echipamentelor și mijloacelor publice.

Guvernul și structurile publice similare nu pot transmite concurenților electorali proprietățile publice sau alte servicii, cu excepția celor în bază de contract și în condiții egale. Spre deosebire de campaniile electorale precedente, concurenților le este interzis să organizeze concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstrații cu atragerea interpreților din țară și de peste hotare, să demonstreze în cadrul lor slogane și alte mesaje, să distribuie materiale de propagandă, să participe la astfel de evenimente în scopul agitației politice.

De la startul fals la resursa administrativă

Chiar din ajunul campaniei electorale Asociația Promo-LEX, a cărei misiune de observatori intenționează să cuprindă întregul proces electoral, inclusiv activitatea în teritoriu și echipele mobile, a constatat un șir de încălcări din partea concurenților și a forțelor politice pe care le reprezintă ei.

Conform concluziilor sonorizate, anunțarea candidaților lor la funcțiile de primari deseori nu coincidea cu calendarul electoral. Promo-LEX subliniază, că startul fals poate influența principiul egalității șanselor pentru concurenți, și într-o măsură oarecare ajută la ocolirea prevederilor legale privind finanțarea campaniei electorale.

Numai pentru primăria capitalei mai bine de zece partide politice s-au grăbit să-și prezinte public candidații care intenționează să participe la cursa pentru fotoliul de edil. De altfel, înșiși concurenții nu-s de acord cu concluziile observatorilor și îi acuză pe aceștia de manipulare și denaturare a faptelor. Printre altele, se menționează că intenția de a candida, declarată în emisie directă, nu este o acțiune cu putere juridică.

În același timp, Promo-LEX a constatat un șir de cazuri de utilizare ilegală a resurselor administrative la cheltuirea banilor publici și obținerea capitalului politic. Observatorii au depistat materiale informative neplanificate cu subtext electoral evident, care pot fi privite ca rapoarte despre activitatea administrațiilor locale. Aceasta contravine Legii privind publicitatea, care spune că mesajele de interes public nu pot conține informații despre realizările managementului și obiectivele atinse de agențiile guvernamentale.

O altă situație, evaluată de Promo-LEX drept utilizare a resurselor administrative, ține de distribuirea ziarelor cu promovarea candidatului pentru funcția de primar al capitalei Adrian Albu. Ele conțin materiale, după citirea cărora se creează impresia, că meritul pentru numeroase evenimente realizate la nivelul Consiliului municipal Chișinău pe bani publici, aparțin PSRM.

Destule pretenții au răsunat în raport cu utilizarea resursei administrative în scopuri electorale de către partidul guvernant «Acțiune și solidaritate». Experții Promo-LEX au ajuns la concluzia, că pachetul «Ajutor pentru Moldova», anunțat de premierul Dorin Recean, este promovat activ de PAS în ajunul alegerilor generale locale. Pe pagina oficială a partidului au fost plasate cca 10 postări la această tremă, pentru fiecare fiind alocate 100 euro. Aceiași situație – pe pagina primului ministru, unde postările costă între 100 și 199 euro fiecare.

«Atragem atenția, că în ziua anunțării inițiativei, pe 25 septembrie, PAS a început promovarea sponsorizată a informației privind pachetul «Ajutor pentru Moldova» pe rețelele de socializare. Nu contestăm dreptul autorităților, a guvernului de a-și exercita obligațiile, dar atragem atenția, că în această perioadă, perioada electorală, organele publice, în special cele centrale, trebuie să fie deosebit de atente la măsurile luate, pentru a nu da motiv și a nu crea situații de abuz de resurse administrative», - menționează Promo-LEX.

Costurile publicității pe rețelele de socializare au fost discutate și în ședința parlamentului. Deputata-socialistă Adela Răileanu a anunțat că, reieșind dintr-o investigație jurnalistică, timp de trei luni guvernul a cheltuit pe o rețea de socializare 4,8 mii de euro, iar primul ministru – cca două mii de euro. Răileanu se întreabă dacă acești bani figurează în dările de seamă, și care este suma totală de promovare. Cei din PAS au dat asigurări, că promovarea activității guvernului se face în limitele cerințelor legislației în vigoare.

Pavel Postica, președinte-adjunct al CEC, a declarat că autoritățile centrale și cele locale nu au dreptul să cheltuiască banii publici pentru a-și promova realizările manageriale. Conform deciziei CEC, în perioada electorală pot fi difuzate doar mesajele de interes public, aprobate de CEC. În acest context, CEC a limitat promovarea realizărilor manageriale atinse în timpul mandatului lor de către primăriile unui șir de localități și de către guvern.

Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte (CALC), care include 39 de organizații obștești, în ajunul alegerilor «a depistat un șir de devieri de la legislație și chiar manifestări alarmante de abuzuri». Printre acestea – admiterea starturilor false ale unor candidați, utilizarea resurselor financiare de proveniență dubioasă, folosirea ilegală a resursei administrative prin irosirea banilor din bugetul public pentru promovarea imaginii concurenților electorali potențiali, dezinformarea opiniei publice de către unele mass-medii.

În opinia CALC, este important ca în agitația preelectorală să nu fie folosite imagini și apeluri sexiste, care incită la ură, să se evite discursurile instigatoare la ură și chemările de a discrimina anumite grupuri sociale, să se renunțe la metodele interzise de promovare a concurenților electorali, să fie folosit un limbaj respectuos în raport cu contracandidații și oponenții politici.

«Regulile de joc se schimbă în timpul jocului»

În ajunul startului campaniei electorale, Curtea Constituțională a anulat restricțiile privind participarea în alegeri a membrilor formațiunilor politice interzise, în special a celor din partidul «Șor», fapt care a provocat discuții aprinse printre observatori și experți. Interdicția era reglementată de amendamentul la Codul electoral, conform căruia membrii organelor executive ale partidelor neconstituționale și toate persoanele alese din partea lor nu pot participa în alegeri timp de 5 ani. Avocații au calculat, că interdicția putea afecta cca 2000 de persoane.

În regim de urgență, deputații PAS au introdus modificările în legislație: acum restricțiile acționează timp de 3 ani pentru foștii membri ai partidului «Șor», care figurează în dosare penale, listele internaționale de sancțiuni sau au fost discalificați pentru încălcări financiare în alegerile precedente. Amendamentele au fost aprobate în două lecturi cu 2 zile înainte de startul campaniei electorale. Inspectoratul general de poliție, Centrul național anticorupție, Procuratura generală și Serviciul de informații urmau să prezinte CEC informațiile necesare pentru alcătuirea listei celor care fac obiectul interdicției, ca urmare a amendamentelor adoptate.

Pe acest fundal, poliția a anunțat descoperirea unei noi forme de finanțare a partidelor politice. Recent, oamenii legii au sechestrat un număr mare de carduri bancare, în clipa introducerii lor în Moldova. Din datele MAI, în spatele lor stau unele partide nou-create, administrate de aceleași persoane. «Marea majoritate a liderilor de partid din localități a primit nu numai carduri, ci și telefoane, pe care erau deja instalate aplicații pentru efectuarea transferurilor bănești », - informează poliția.

Conform calculelor făcute de Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, «numărul potențial al persoanelor care cad sub incidența noilor restricții din Codul electoral, este mult mai mic ca cel al persoanelor, care ar fi căzut sun incidența restricțiilor precedente – este vorba despre 60-70 persoane». În realitate, din lista alcătuită de CEC fac parte 102 persoane, care nu au dreptul să se înregistreze în calitate de participanți la procesul electoral. Ele au avut dreptul să conteste decizia la Curtea de Apel pe parcursul unei zile.

Cei care deja fuseseră înregistrați, inclusiv Marina Tauber, au fost excluși din cursa electorală. «Lista nu poate fi publicată, cel puțin din două motive. Primul – este vorba despre prezumția nevinovăției, dar și de datele personale», – a menționat Rodica Sîrbu, șefa Direcției relații publice și mass-media de la CEC.

În același timp, acțiunile autorităților au fost criticate de experții naționali și internaționali. În opinia lui Alexandru Tănase,ex-președinte al CC, parlamentul nu trebuie să adopte legi speciale sau legi cu caracter individual, dat fiind că legea trebuie să aibă consecințe generale. El menționează, că amendamentele la Codul electoral contravin acestei reguli, iar societatea este dusă în eroare cum că aceste modificări au fost introduse în temeiul deciziei Curții Constituționale.

Fostul șef al CC crede că este evident faptul, că «regulile de joc au fost schimbate în timpul jocului», în timp ce Comisia de la Veneția și OSCE nu recomandă guvernelor să introducă asemenea modificări cu un an înainte de începutul procesului electoral. El mai atrage atenție faptului, că amendamentele legislative nu au fost dezbătute public, nu a fost solicitat avizul Comisiei de la Veneția, iar deputații nu au avut timp pentru a formula propuneri pe marginea amendamentelor.

Din spusele lui Tănase, de obicei CC declară nule asemenea texte. «Este foarte grav ceea ce a avut loc. Pentru că noi nu vorbim despre partidul «Șor», care este o chestiune secundară. Vorbim despre democrație. Este inadmisibil să te joci cu regulile și cu procesul legislativ așa cum se face acum», - a declarat expertul.

Janis Mazeix, ambasadorul UE la Chișinău, a menționat că recentele modificări ale Codului electoral nu-s optime și au fost efectuate fără a aștepta verdictul Comisiei de la Veneția. În același timp, el spune că autoritățile încearcă să îngrădească procesul electoral de influența grupărilor criminale. Din spusele sale, Comisia de la Veneția urmează să se expună cu privire la aceste amendamente.

Anterior, în iulie, 2023 comisia a emis o concluzie pe marginea modificărilor la Codul electoral, conform căreia interdicția pentru foștii membri ai partidului «Șor» de a candida timp de 5 ani a fost «neproporțională». E de menționat, că experții europeni au analizat doar restricțiile deja anulate de CC, nu și noile modificări la Codul electoral, introduse de PAS. Comisia de la Veneția a criticat faptul, că autoritățile nu au delimitat conducerea partidului de membrii simpli ai acestuia, și nu le-au dat posibilitatea să conteste interdicția în instanță.

Experții au explicat, că restricțiile puteau atinge persoane, care nu cunoșteau despre acțiunile liderilor de partid, pentru care formațiunea a fost declarată neconstituțională. «Puțin probabil că aleșii locali dintr-un sat sau oraș mic să facă parte din categoria celor care pun sub amenințate ordinea democratică», - se spune în avizul Comisiei de la Veneția. În opinia experților, interdicția poate fi «justificată» în raport cu conducerea partidului și a deputaților lui, dat fiind că ei participă la luarea celor mai importante decizii în organizațiile politice.

Recentele amendamente le-a comentat și ex-deputatul Dinu Plîngău, președintele partidului «Platforma demnitate și adevăr», care a declarat că «dacă în parlamentul PM se va găsi cineva care azi sau mîine va dori să adreseze o plîngere CC, această lege va fi recunoscută neconstituțională ». El crede că pentru aceasta nu va trebui citită legea sau articolele ei, e suficient faptul, că nu a fost respectată procedura – 10 zile pentru consultări. Potrivit lui, în caz contrar «CC va trebui să încalce întreaga practică constituțională de 30 de ani, precum și o parte din acordurile și tratatele la care este parte RM ».

Plîngău crede, că e puțin probabil ca în timpul campaniei electorale să fie evitată corupția politică. «Pentru aceasta avem nevoie de instituții funcționale, ce sporesc conștiința juridică a alegătorilor. Pentru aceasta avem nevoie să curățim clasa politică, inclusiv de cei care folosesc metode ilegale în procesele electorale, noi însă în prezent nu avem nimic din acestea», - spune ex-deputatul. El presupune, că în această situație după alegeri vor urma extrem de multe cazuri de contestare a rezultatelor, deoarece pentru concurenți e foarte dificil să se afle în condiții .

Victor Surujiu