Din 2011 și pînă în prezent, numărul alegătorilor din Republica Moldova s-a redus

La alegerile locale generale din noiembrie 2023 estimativ vor fi 1 milion 970 de mii de alegători prezenți în țară. Din 2011 și pînă în prezent, numărul alegătorilor s-a redus cu 346 de mii. Numărul tinerilor, de la 18 la 25 de ani, s-a redus constant. Numărul celor cu vîrsta de la 26 la 55 de ani este relativ stabil.

Alta este situația celor de peste 56 de ani. Numărul lor a crescut. Datele au fost prezentare de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 13 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că în prezent, Republica Moldova are 3 milioane 125 de mii de cetățeni: 1) 1 milion 970 de mii se află, în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova, cu drept de vot. Cu 130 de mii mai puțini față de alegerile locale din 2019 cînd au fost 2 milioane 100 de mii; 2) 876 de mii, cu drept de vot, sînt peste hotare; 3) iar circa 279 de mii în regiunea separatistă transnistreană, cu drept de vot la alegerile parlamentare, prezidențiale, nu și la locale. „În Republica Moldova sînt 3 milioane 125 de mii de alegători, dar la alegerile locale avem doar 1 milion 970 de mii, deoarece ceilalți alegători fie nu sînt în țară, fie sînt în regiunea separatistă transnistreană, unde autoritățile constituționale de la Chișinău nu organizează alegeri locale”, spune Veaceslav Ioniță, transmite provincial.

Expertul susține că la alegerile locale din 2011 erau 2 milioane 320 de mii de alegători. În 2015 – 2 milioane 230 de mii. În 2019 – 2 milioane 100 de mii. În 2023 estimativ vor fi 1 milion 970 de mii. Din 2011 și pînă în prezent, numărul alegătorilor s-a redus cu 346 de mii. „Numărul de alegători, conform bazei de date, nu s-a redus, dar s-a redus din contul alegătorilor care au plecat peste hotare și nu sînt pe loc în ziua alegerilor locale. La scrutinul din noiembrie 2023 vom avea cu 126 de mii de alegători mai puțini față de alegerile locale din 2019”, susține expertul.

Economistul declară că la ultimele trei alegeri, numărul tinerilor, de la 18 la 25 de ani, s-a redus. În 2015 erau 350 de mii de tineri acasă. În prezent sînt 188 de mii. Cu 162 de mii mai puțini. Au fost cîndva 60% acasă, acum sînt doar 9%. Numărul celor cu vîrsta de la 26 la 55 de ani este relativ stabil, de circa 54%. Au fost 1 milion 205 mii, acum sînt 1 milion 54 de mii. Alta este situația celor de peste 56 de ani. Numărul lor a crescut cu 54 de mii, de la 679.000 în 2015 la 732 de mii în prezent. „Pentru alegerile din noiembrie, față de cele precedente, avem o scădere a alegătorilor tineri cu 42 de mii, de la 26 la 40 de ani minus 44 de mii, de la 41 la 55 de ani – o reducere de 6 mii, de la 56 la 70 de ani minus 27 de mii, iar peste 71 de ani avem o creștere de 26 de mii”, a declarat economistul.

Analistul aconomic afirmă că pînă în 2011 vîrsta medie a alegătorului era relativ stabilă – 44 de ani. După, a crescut la 45,6-47 de ani. În acest an, vîrstă medie a alegătorului se apropie de 49 de ani. Persoanele în vîrstă participă mai activ la alegeri. În acest an, chiar dacă a scăzut cu 130 de mii numărul de alegători aflați în țară, totuși, ținînd cont că vîrsta lor, a crescut. „Cei în vîrstă participă mai activ la alegeri. Prezența la vot va fi una mai bună, deoarece avem mai mulți oameni în vîrstă la alegeri. Pînă la vîrsta de 40 de ani, numărul femeilor este relativ egal cu numărul bărbaților. După 70 de ani, din trei alegători pe care îi avem în țară, două sînt femei și unul este bărbat. Bărbații, după vîrsta de 55 de ani, mor mai repede decît femeile. După 71 de ani, practic unicii alegători care sînt femeile”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță menționează că în 2023, față de 2019, la nivel național, numărul de alegători, care se află în țară, s-a redus cu 5,8%. Totodată, avem localități unde numărul populației s-a redus cu 35%. La polul opus, doar în municipiul Chișinău numărul de alegători a crescut cu 0,9%, datorită migrației interne. Creșteri minore și în: Taraclia, Dubăsari, Bălți, Ialoveni, UTA Găgăuzia și Chișinău. În rest, absolut pe tot teritoriul Republicii Moldova, a scăzut numărul de alegători.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul acesta sînt 147 de mii de tineri, care pentru prima dată vor vota. Cei mai mulți tineri cu drept de vot, care pentru prima dată au participat la alegeri a fost în 2007 – 288 de mii. În acest an, din cei 147 de mii, 47 de mii nu sînt în țară, iar din acei aproape 100 de mii, care sînt pe loc, circa 30 de mii sînt la facultate, iar în ziua votării nu vor fi în sat.

„La toate alegerile locale, prezența la vot, comparativ cu cele parlamentarele și prezidențiale, este cu 20% mai mică. Nu votează cei din diasporă și din regiunea separatistă transnistreană. Totuși, prezența la vot, la alegerile locale, este una foarte bună. În 1994 a fost de 77%; în 2014 – 72 %. În 2021 am avut, la alegerile parlamentare 60%, iar la locale – 58%. Din cele 20%, în 10% dintre cazuri omul nu este în țară, iar în celelalte 10% – oamenii nu prea participă la alegerile locale. Aici apare un paradox, deoarece instituția primăriei se bucură de o mai mare încredere din partea populației, după biserică, președenție, parlament, guvern, procuratură, judecătorii etc.. 80% dintre oameni dau apreciere pozitivă conducerii din satul lor, indiferent de partid, totuși avem o prezență la vot cu mult mai slabă”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Expertul remarcă faptul că prezența la vot este diferită în dependență de vîrstă. La ultimele alegeri parlamentare, 62% a fost prezența celor care se aflau în țară. Tinerii pînă la 25 de ani au avut o prezență de 44%. Cei cu vîrsta de la 26 la 40 de ani – 51%, de la 41 la 55 de ani – 63%, după 56 de ani – 76 %. 23% dintre bătrîni votează în general pînă la ora 10.00, tineri – 5%. Cei în vîrstă votează aproape pînă la orele 14. După, practic, nu mai vin la vot. Tinerii merg mai intens la vot, dar pînă seara nu votează mai mult de 44% dintre tineri.

„La ultimul scrutin local, 27500 de voturi au fost declarate nevalabile privind alegerea primarului, 38 de mii – a consilierilor locali și 40500 a consilierilor raionali. „Dacă în privința primarului sînt unii oameni, care neavînd dreptul să voteze contra tuturor, strică buletinul de vot în mod intenționat. Maximum 1%. La alegerea consiliului local/raional, oamenii sînt într-o derută”, a remarcat expertul.

Potrivit economistului, IDIS „Viitorul”, în prezent, implementează un proiect de mobilizare a cetățenilor la vot în șase localități din sudul Republicii Moldova. În majoritatea acestor localități, primarul cîștigă din primul tur, iar prezența la vot este mai slabă. Astfel, puțini oameni iase la vot, iar la formarea consiliului local apare problema. Pe lîngă mobilizarea oamenilor, scopul urmărit este de a afla problemele de la nivel local. În primul rînd este vorba de amenajarea drumurilor secundare din localități – 24,5%. După 2015, cînd primăriile au primit bani pentru reparația drumurilor, în majoritatea satelor au fost reparate/construite drumuri principale. Acum oamenii vor și drumurile secundare să fie reparate. Urmează pe locul doi sistemul de canalizare – 10,7%; îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor – 9,5%; sistem de scurgere pentru apele pluviale – 9,4%; gazificarea localității -7,4%; dezvoltarea infrastructurii pentru sport – 6,5%; centre pentru persoane în etate – 6,1%; locuri de joacă pentru copii – 5,4%; crearea și dezvoltarea zonelor speciale pentru antreprenori – 4,7%, dar și organizarea transportului local pentru copii care merg la grădinițe – 4,3%.

„Avem comune în componența cărora intră 2-3 localități. Conform legislației Republicii Moldova, transportul copiilor de vîrstă școlară este obligatoriu, dar nu și al copiilor de la grădiniță. Imaginați-vă iarna, cînd copilul dintr-un sat este dus în alt sat cu autobusul, iar copilul de grădiniță trebuie să meargă pe jos, din cauza că este transportul este permis să fie organizat, dar nu este obligatoriu. În opinia mea, în cazul comunelor, unde este în mod obligatoriu organizat transportul copiilor școlari, exact așa, prin lege, trebuie să fie obligatoriu și asigurarea transportului copiilor din grădiniță”, a conchis Veaceslav Ioniță.