Un divorț civilizat? Reintegrare? Unirea? Scenarii pentru Transnistria. P.2

(Începutul - la 05.04.2022)

Confruntarea dintre cele mai mari puteri din lume în apropierea hotarelor Republicii Moldova poate afecta și țara noastră prin dezghețarea sau soluționarea , așa sau altfel, a conflictului transnistrean. Experții moldoveni și străini au oferit cu o lună înainte de acțiunile militare un șir de scenarii cum în urma confruntării actuale dintre Rusia și Ucraina ar putea fi soluționată problema transnistreană.

Un statut special pentru Transnistria

Recent, Chișinău și Tiraspolul au fost vizitate de ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, președintele în acțiune al OSCE. “Noi sprijinim suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu un statut special al Transnistriei . Este baza pentru soluționarea pașnică a conflictului ”, - a declarat el.

La OSCE, despre statutul special pentru nerecunoscuta RMN se vorbește de 32 de ani ai conflictului transnistrean. La începutul anilor 2000 a fost elaborat un plan propriu de federalizare a Moldovei, iar în a. 2015 la ședința de la Belgrad a fost aprobată declarația, a cărei idee principală era faptul că Transnistria trebuie să obțină un statut special. Așa că recenta declarație a ministrului polonez este într-un fel un tribut diplomatic adus tradițiilor.

Totuși, unele canale de telegram moldovenești cu trimitere la sursele lor și la o vizită neoficială a unei delegații transnistrene în frunte cu Victor Gușan, președinte și proprietar al holdingului ”Șerif” la Chișinău, au scris că în prezent au loc negocieri secrete privind reglementarea transnistreană. Inclusiv cu participarea Germaniei și a Rusiei. Totul – pentru a oferi regiunii transnistrene “un oarecare statut special”.

Dar oferirea “unui oarecare statut special”nu este o ceremonie de inițiere în rang de cavaler cu afirmația “Eu ordon!”. Este o muncă de durată, minuțioasă , a numeroaselor grupuri de lucru pentru fiecare direcție de reintegrare - de la problemele juridice și determinarea drepturilor de proprietate la soluționarea problemelor financiare, economice și sociale, plus numeroase documente care trebuie aprobate de autoritățile de pe ambele maluri. Deocamdată asemenea mișcări nu se văd.

Unde mai pui că un statut special al Transnistriei cu integrarea ei ulterioară în Moldova de pe malul drept este un coșmar pentru orice partid de dreapta din Moldova. Inclusiv pentru PAS și viitorul ei președinte Igor Grosu, care în prezidențialele din a. 2020 a blocat circulația la Varnița și a declarat că nu va permite ca “separatiștii să decidă soarta Moldovei”. Iar statutul special este un anumit acces la “a decide soarta” țării.

Puțini își mai amintesc despre aceasta, dar cu un an înainte de renumitul memorandum Kozak propriul proiect de soluționare a conflictului transnistrean l-au prezentat OSCE, Rusia și Ucraina. Era în iulie, 2002. În document, Moldova era proclamată stat democratic, federal, de drept cu formă republicană mde guvernare.

Autoritățile transnistrene au acceptat imediat acest proiect de federalizare. Chișinăul oficial a ținut o pauză, după care a acceptat negocierile. În schimb, majoritatea politicienilor moldoveni de dreapta au fost categoric împotrivă. Asta deoarece art.26 al proiectului prevedea că parlamentul Republicii Moldova trebuie să aibă două camere - cea a reprezentanților și cea a legiuitorilor. Camera inferioară urma să aibă 71 de deputați. Fiecare entitate teritorială a viitoarei federații avea garantată reprezentativitatea proporțională numărului de alegători. Camera superioară urma să aibă 30 de parlamentari – un număr egal din partea fiecărui subiect al federației. Dat fiind că pe atunci în Transnistria locuiau 17% dintre alegători, iar în Găgăuzia – 5%, asta se putea reflecta semnificativ asupra perspectivei ca formațiunile politice de dreapta să treacă de pragul electoral în viitorul parlament al statului federativ.

Și chiar dacă în cei 20 de ani care s-au scurs indicatorii demografici din Moldova de pe malul drept, Transnistria și Găgăuzia, s-au schimbat semnificativ, regiunii transnistrene și de această dată va trebui să-i fie oferite anumite cote de reprezentanță. Va accepta oare PAS, care și așa a scăzut în sondaje, să riște o pierdere și mai mare a numărului de locuri în parlament și să atragă asupra sa nemulțumirea principalului său electorat – alegătorii de dreapta?

Un divorț “civilizat”

Această variantă de soluționare a conflictului transnistrean a propus-o recent Tiraspolul. Încă odată. Dar în situația actuală acest scenariu este dezavantajos și pentru Transnistria însăși .

Pe 4 martie, a doua zi după ce autoritățile moldovene au depus cererea de aderare la UE conform unei proceduri accelerate, autoritățile nerecunoscutei Transnistrii au chemat Chișinăul și comunitatea internațională să recunoască independența nerecunoscutei RMN. Mai exact, “să înceapă un dialog în scopul reglementării definitive civilizate a relațiilor reciproce în baza bunei vecinătăți pașnice a două state independente ”.

MAE al nerecunoscutei republici a declarat că Transnistria înțelege dorința Chișinăului de a adera la UE și a transmite o parte din suveranitatea Moldovei autorităților supranaționale de la Bruxelles, însă nu intenționează să o facă și ea. Și că în general depunerea cererii de aderare la UE schimbă cardinal circumstanțele reglementării pașnice a relațiilor moldo-transnistrene. Partea moldovenească a depus cererea de aderare “fără a ține cont și în afara consultărilor cu partea transnistreană, cu ignorarea deplină a dezbaterilor acestui subiect în formatele existente de negocieri ”. Și asta “pune punctul final în procesul de reglementare, care necesită înregistrarea juridică internațională urgentă”.

Răspunsul Chișinăului la declarația dată a fost firesc. Biroul pentru reintegrare s-a interesat diplomatic la ce bun îi trebuie Transnistriei independența. “Regiunea transnistreană este beneficiarul direct al multor programe de ajutor și sprijin, propuse de UE. Aceste programe se vor extinde și vor aduce foloase tuturor locuitorilor țării”, - se spunea în declarația difuzată. Și se mai menționa, că Chișinăul este deschis pentru dialog într-o singură direcție – el “este gata să soluționeze toate problemele rămase pentru reintegrarea Moldove prin dialog ”. Iar prim-ministra Natalia Gavrilița, ca răspuns la inițiativa Tiraspolului, a declarat că autoritățile moldovene nu au auzit nimic nou - “aceste cereri au deja 30 de ani”.

Firește, Chișinăul nu va semna careva acte de ”divorț”. Pentru că pentru orice politician sau partid politic , care va face un asemenea pas, este o moarte politică sigură. În cel mai bun caz ei vor intra în istorie ca persoane care au lipsit țara de o parte semnificativă a teritoriului ei. În cel mai rău caz – va provoca tensiuni sociale grave.

Pentru Transnistria în circumstanțele date ”divorțul civilizat” este avantajos într-un singur caz – dacă trupele rusești vor ocupa regiunea Odessa din Ucraina și vor ajunge la hotarul cu Republica Moldova. În caz contrar, ea nu numai că riscă să ajungă în menghina și mai dură a Moldovei și Ucrainei, ci riscă să fie lipsită de avantajele schimbului liber cu UE.

După ce Moldova a semnat acordul de asociere cu UE, din 1 ianuarie,2016 s-au încheiat preferințele comerciale autonome pentru întreprinderile Transnistriei. Atunci ministerul dezvoltării economice a republicii nerecunoscute prognoza că pierderile bugetare în urma unei posibile pierderi a accesului produselor transnistrene pe piețele europene pot atinge între 30 mln. și 50 mln. de dolari.

După negocieri lungi și tensionate cu reprezentanții UE, a fost elaborat mecanismul unui nou regim comercial pentru agenții economici transnistreni în UE. Transnistria a fost acceptată în zona de liber schimb cu condiția, că este parte a Republicii Moldova. Vor dori cei de la Bruxelles să mențină acest regim, dacă RMN se va separa de RM? Nu-și vor scoate oare europenii paguba din contul Transnistriei, pe fondalul actualei confruntări dure cu Rusia? Oleg Serebrean , vicepremierul pentru reintegrare, a menționat recent, că o parte semnificativă a comerțului extern al regiunii transnistrene este în UE, iar unul dintre partenerii comerciali de bază este România

Conform Serviciului vamal al RMN, anul trecut cca 35% din exporturile transnistrene au revenit UE. Dacă în Rusia au fost exportate mărfuri în sumă de 86,8 mln. de dolari și importate – în sumă de 738,4 mln., apoi exporturile în România au constituit 196,6 mln. de dolari, iar importurile – 214,1 mln. de dolari.

Unirea ca una dintre variante

Această variantă, tradițional, este menționată de experții ruși, care cunosc superficial nuanțele legislației moldovenești și specificul moldovenesc.

Recent în cadrul media-proiectului “Союз нерушимый” de la Gagauznews primul adjunct al președintelui comisiei pentru mass-media a Camerei Publice a Rusiei, directorul general al postului TV “Санкт-Петербург” Alexandr Malichevici a declarat că “într-un timp foarte scurt poate fi realizat scenariul intrării Moldovei în componența României ”.

“Vor construi un zid pentru a se separa de Rusia. Apoi, dacă românii atrag acești bani, poate vor împrumuta de la SUA, vor desfășura o campanie PR masivă despre aceea că Moldova e așa de mică, aici este această Rusia îngrozitoare, aveți hotar cu Ucraina problematică, etc. Cu regret, acest scenariu poate fi realizat în termeni foarte reduși”, - crede el.

Malichevici a menționat că în prezent în Moldova merge curățarea de tot ce nu e pe plac, se introduc măsuri dure de control al spațiului informațional, și a declarat că în aceste condiții “pot fi elementar făcute două mișcări”. Mai ales dacă acțiunile militare se vor extinde în sudul Ucrainei, se vor apropia de hotarele RM și numărul refugiaților ucraineni care trec hotarul cu Moldova va crește semnificativ.

“Zile în șir poate fi speriată Moldova : că refugiații imigrează din Ucraina, iar autoritățile moldovene , grănicerii, armata nu se isprăvesc. Imediat – să fie introdus contingentul ”prietenesc” român, care chipurile va rezista atacului, apoi – să fie desfășurat un referendum-fulger, vărsați bani pentru spălarea creierilor prin rețelele sociale. În rezultat, oamenii cu rațiune vor fi anihilați. Și încă în anul curent Moldova ar putea intra în componența României. Este un plan foarte confortabil pentru occident”, - a concluzionat Malichevici.

Desigur, senatorul român Titus Corlățean - anume el a fost inspiratorul ideologic al introducerii în rezoluția APCE privind Rusia a amendamentului despre aceea că în a.1992 FR a agresat Moldova și a ocupat Transnistria – într-o măsură oarecare ar putea fi bănuit de planuri cu bătaie lungă. Spre exemplu, privind divizarea ”sferelor de influență” în regiune: malul stîng este sfera rusească, cel drept – sfera română. Însă dezvoltarea scenariului descris de A.Malichevici poate acutiza relațiile în interiorul Republicii Moldova. Între altele, în Găgăuzia și în nordul țării, în perspectiva (care nu poate fi esclusă) de destrămare a statului. Această variantă, fără echivoc, nu va fi pe placul majorității absolute a populației și a principalei clase politice din țară.

Vladislav Bordeianu