Victoria. Una pentru toți cetățenii Moldovei

Către aniversarea 78 a victoriei asupra fascismului Republica Moldova din nou vine în stare de tensiuni și neînțelegeri între autorități și societate. Trist, pentru că poporul Moldovei (și al României) a avut o contribuție demnă la cauza comună de învingere a fascismului.

În ajunul zilei de 9 mai, de pe ecranele televizoarelor mulți reprezentanți ai puterii – de la deputații PAS la președintele parlamentului Igor Grosu și premierul Dorin Recean – s-au grăbit să avertizeze cetățenii, că recenta decizie a Curții Constituționale privind panglica Sf. Gheorghe, considerată simbolul Victoriei, nu schimbă nimic, și purtarea ei este interzisă în continuare, iar poliția îi va amenda pe toți cei care la 9 mai vor ieși cu ea la demonstrație. Din declarația primului ministru, Ministerul afacerilor interne pregătește instrucțiuni detaliate cum trebuie pedepsiți cei care vor puta simbolica interzisă. Iar amenzile pentru aceasta vor fi semnificative: pentru persoanele fizice între 4,5 și 9 mii de lei sau 30 - 60 ore de muncă în folosul comunității, pentru cele juridice și persoanele cu funcții de răspundere - între 9 și 18 mii de lei.

Autoritățile au demonstrat încă odată, că nu vor ține cont nici de stipulările Constituției, nici de poziția Curții Constituționale, care conform legii emite decizii “definitive și fără drept de apel”, nici de opinia societății. Deși, reieșind din sondajul efectuat anul trecut de compania CBS Research imediat după introducerea interdicției privind panglica Sf. Gheorghe, 51,4% dintre locuitorii țării nu-s de acord cu această decizie a autorităților, doar 30,5% dintre respondenți au sprijinit-o. Sondajele mai arată, că mai bine de 70% dintre cetățenii moldoveni marchează la 9 mai Ziua Victoriei, și nu alte date, care se tot încearcă a fi impuse poporului nostru.

Ziua Victoriei, a păcii sau a Europei ?

Deja de 13 ani, în Republica Moldova ziua de 9 mai a căpătat culoare politică. Autoritățile care se declară “proeuropene” încearcă insistent dacă nu să șteargă Ziua Victoriei din calendarul zilelor de sărbătoare, comemorare și odihnă, atunci barem să-i schimbe denumirea sau sensul.

Prima încercare de a redenumi ziua de 9 mai a făcut-o guvernul de coaliție liberal-democrată în a. 2010. Dar a ieșit o confuzie. În documentul oficial privind pregătirile pentru evenimentele festive formularea “Ziua Victoriei” a fost omisă, iar 9 mai se numea aniversarea 65-a a “Zilei în care s-a încheiat al Doilea Război Mondial”, deși se știe că acesta s-a încheiat nu la 9 mai, da la 2 septembrie,1945 odată cu semnarea actului de capitulare a Japoniei.

Nu a rămas deoparte nici primăria Chișinău, condusă de liberalul Dorin Chirtoacă. În a.2010 el încă nu a îndrăznit să atenteze la Ziua Victoriei, dar în mod josnic, pe ascuns, a început să organizeze provocări. La început pe tomberoanele de gunoi de pe străzile centrale ale capitalei au apărut felicitări pentru veteranii MRAP cu ocazia Zilei Victoriei, ele fiind însoțite de imagini cu panglica Sf. Gheorghe, a Ordinului ”Marele Război pentru Apărarea Patriei” și inscripția în limbile de stat și rusă “Vă mulțumim!”. Iar în noaptea de 9 spre 10 mai de la memorial au fost evacuate și aruncate toate florile depuse pe mormintele soldaților căzuți pentru eliberarea republicii de fascism.

În aprilie, 2013 grupul de liberali care s-au lepădat de Mihai Ghimpu, compus din Ana Guțu, Valeriu Saharneanu și Oleg Bodrug au ieșit cu inițiativa legislativă de a marca la 9 mai Ziua Europei, și a transfera Ziua Victoriei la 8 mai, sărbătorind-o ca “comemorarea armistițiului care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial”. “Propunem ca la 9 mai - data la care în a.1950 ministrul de externe al Franței Rober Schuman a propus crearea Comunității europene a cărbunelui și oțelului pentru a preveni conflictul armat între Germania și Franța - să fie Ziua Europei, zi de sărbătoare și odihnă”, - se spunea în nota explicativă.

Dar coaliția de guvernare a avut atunci o atitudine rece față de inițiativa legislativă a ex-liberalilor. Mai ales că nici Europa încă nu stabilise definitiv ziua “de naștere” a Vechiului Continent. Unele țări o marchează la 5 mai, ziua în care în a.1949 la Londra a fost semnat Statutul Consiliului Europei. Altele – la 9 mai, pentru că se crede că atunci a apărut ideea UE: în a. 1950 ministrul de externe al Franței Rober Schuman a propus unirea industriilor oțelului și cărbunelui din Franța și Germania, ceea ce s-a soldat cu crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care este temelia actualei UE.

Dar deja în a. 2017 Partidul democrat, fiind la guvernare, și-a amintit de “proiectul Anei Guțu”, l-a scos de la naftalină, la rescris și l-a trecut de urgență prin parlament în două lecturi, chiar în ajunul Zilei Victoriei. Ce-i drept, președintele Igor Dodon a blocat acest proiect de lege, însă în octombrie, 2018 parlamentul din nou a votat cu majoritatea voturilor pentru sărbătorirea la 9 mai a “Zilei Europei”, de această dată președintele nu a mai putut pune veto pe el: conform legii, dacă parlamentul aprobă repetat un proiect de lege, președintele este obligat să-l semneze.

Așa se face că în aa. 2017-2018 Partidul democrat a înlocuit, de facto, Ziua Victoriei cu Ziua Europei. Pentru ce au făcut-o democrații, au fost sonorizate diferite versiuni. Unii comentatori spuneau că în a.2013 – la apariția proiectului de lege privind “Ziua Europei” – în țară principala forță de integrare europeană era PLDM, și democrații nu au dorit să ofere aliaților încă un motiv de PR. Da în a.2017 PDM monopolizase puterea și putea demonstra partenerilor din Vest că anume el este unica forță politică capabilă să salveze și să apere vectorul european, și să nu permită accederea socialiștilor propuși la putere.

Alți experți spuneau că rocada cu Ziua Europei, stabilită pentru 9 mai, ținea de relațiile foarte complicate ale conducerii PDM [citește – Vladimir Plahotniuc] cu Moscova. Pe atunci serviciile speciale rusești în mod repetat încercau să obțină monitorizarea internațională a Interpolului pentru un șir de persoane de rang înalt din RM. Anume de aceea partea moldovenească a preferat să tensioneze relațiile – spre exemplu, în a.2017 Chișinăul oficial l-a declarat persona non-grata pe vicepremierul rus Dmitrii Rogozin. În același scop, PDM a provocat scandalul cu încercarea de a diminua rolul Zilei Victoriei.

În a. 2019, blocul ACUM, pe atunci de opoziția de dreapta, din care făcea parte Partidul “Acțiune și solidaritate” al Maiei Sandu, a desfășurat la 9 mai o acțiune proprie. Deputații ACUM au declarat că marchează în această zi Ziua Europei, și că pentru ei 9 mai este “zi de comemorare și tristețe”.

“La 9 mai,1945 s-a încheiat al Doilea Război Mondial, aceasta a fost ultima zi de război, nu și prima zi de pace. Conflictele au urmat, baza păcii a fost pusă la 9 mai, 1950, atunci Franța și Germania au decis să pună capăt confruntărilor și să se unească. Ziua de 9 mai are pentru noi o semnificație dublă. Noi aducem omagii trecutului, însă această zi este și ziua speranțelor noastre de viitor. UE este cea mai scurtă cale spre libertate și bunăstare, democrație și modernizare ”, - a declarat atunci deputata Maia Sandu.

În a. 2022, în toiul conflictului armat dintre Rusia și Ucraina pe fundalul interzicerii panglicii Sf. Gheorghe și a simbolurilor Z și V, unii comentatori politici au presupus că în situația creată puterea ar putea risca să interzică sărbătorirea zilei de 9 mai. Însă Chișinăul oficial nu a acceptat un asemenea risc, deși au existat așa propuneri. Înainte de 9 mai, 2022 președinta Maia Sandu s-a adresat poporului cu un discurs, în care a propus ca la 9 mai să fie marcată nu Ziua Victoriei, ci Ziua Păcii

“Campania“Moldova pentru pace” continuă. La 9 mai noi vom marca pacea prin comemorarea celor căzuți în al doilea Război Mondial, care a luat milioane de vieți. Noi vom marca Ziua Europei, care s-au unit pentru a opri războaiele pe continent și care le-a dat europenilor prosperare și progres”, - a declarat șefa statului.

În a.2022, la memorialul “Eternitate”, pentru a depune flori și a-i comemora pe ”cei căzuți în al doilea Război Mondial ” Sandu așa și nu a venit. Spicherul parlamentului Igor Grosu, la întrebările jurnaliștilor, a răspuns că președinta are un alt program, după care s-a anunțat că ea din motive de sănătate nu a putut participa la evenimentele din 9 mai. Vom vedea ce va fi la 9 mai, 2023.

A cui este victoria?

În a. 2021 portalul Newsmaker – una dintre mediile proguvernamentale și liberale – a efectuat au sondaj la tema “Ce sărbătoriți la 9 mai?”. Au participat 4563 de respondenți. 71,62% a spus că Ziua Victoriei, 7,76% - Ziua memoriei, 7,01% - Ziua Europei, 6,29% au spus că nu sărbătoresc nimic, 5,41% marchează simultan și Ziua Europei, și Ziua Victoriei, iar 1,91% au spus că pentru ei 9 mai este zi de doliu.

Desigur, în Moldova o parte a populației are altă atitudine față de Ziua Victoriei. Acești oameni, orientați spre România, care a luptat de partea Germaniei, au o atitudine negativă față de trecutul sovietic, pe care îl percep ca perioadă a “ocupației sovietice”, și față de Rusia, pe care o cred o amenințare, iar Ziua Victoriei – un instrument al propagandei rusești. Dar pentru cea mai mare parte a populației noastre 9 mai este o dată sacră. Ne-o demonstrează an de an marșul “Regimentul nemuritor” și evenimentele de la monumentele și memorialele ostașilor sovietici. Așa că principala linie de demarcație trece nu prin diverse grupuri sociale, ci între autorități și cetățenii simpli: la 9 mai conducerea Moldovei și populația ei marchează sărbători diferite și au față de istorie atitudini diferite.

Deși asemenea date trebuie să unească, nu să dezbine societatea. În Moldova, al doilea Război Mondial și ocupația au dus la pieirea a 650 mii de oameni sau 23,9% din populația ei antebelică (570 mii dintre ei – cetățeni pașnici ). Adică, în anii războiului Moldova a pierdut un sfert din populația sa. Pe teritoriul Basarabiei au funcționat 49 de lagăre și ghetouri pentru evrei și țigani. În Armata Roșie au luptat cca 400 mii de originari din Moldova, dintre care 84 de mii au murit. 250 mii de soldați, ofițeri, partizani și ilegaliști originari din RSSM au fost decorați pentru bărbăția și curajul manifestat cu ordine și medalii ale URSS.19 persoane au primit titlul de Erou al Uniunii Sovietice, 7 au devenit cavaleri cu drepturi depline ai Ordinului Gloriei.

Așa că această victorie a fost a tuturor popoarelor fostei URSS, inclusiv a Moldovei. Și nu doar a Moldovei, dar și a românilor, care au aderat la coaliția anti-hitleristă spre finele războiului (august,1944). Regele lor Mihai I a fost unul dintre puținii decorați cu Ordinul “Победа” – “pentru actul curajos de a întoarce ferm politica României spre ruperea de Germania hitleristă și aderarea la Națiunile Unite, îl timp ce încă nu era certă învingerea Germaniei”. În total, au fost conferite 20 de Ordine “Победа”, Mihai I fiind al 16-lea decorat. Grație acestui fapt, România are temeiuri juridice ferme de a apăra inviolabilitatea hotarelor sale, stabilite în urma celui de-al Doilea Război Mondial în favoarea țărilor victorioase.

Așa că 9 mai este victoria chiar și a urmașilor celor care a luptat în armata română. O victorie comună – una pentru toți, rescrierea căreia de 30 de ani se tot încearcă în Moldova. Oamenii ajunși la putere povestesc societății că Moldova nu este țara care a învins în războiul contra fascismului, ci partea învinsă. Că Ion Antonescu, liderul executat al regimului profascist din România, este “o figură istorică, despre care putem spune nu doar rele, ci și bune”. Ei încearcă să elimine, să mute, să schimbe denumirea Zilei Victoriei, să erodeze și să reducă însemnătatea datei de 9 mai. Interzic unul dintre simbolurile Victoriei – panglica de luptă, și stabilesc amenzi draconice pentru purtarea ei. Este o poziție foarte periculoasă – una dintre născocirile perfide, care pun la îndoială bazele juridice ale existenței Republicii Moldova.

Dar în ciuda tuturor amenințărilor, sancțiunilor și interdicțiilor, an de an sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova de 9 mai participă la marșul “Regimentului nemuritor” și depun flori la monumentele ostașilor sovietici căzuți în lupta cu fascismul, ei fiind urmașii învingătorilor, și nu a învinșilor. În semn de recunoștință pentru eroismul ostașilor-eliberatori, fără de care acum nu ar fi marcată nici Ziua Europei.

Vladislav Bordeianu