X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Va dori oare Armașu să spargă stereotipurile?

12 dec. 2018,, 18:00   Economie
9403 2

Numirea ministrului de Finanțe Octavian Armașu în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei a fost neașteptată pentru acei, care consideră că în fruntea Băncii Centrale a Moldovei trebuie să se afle un specialist în domeniu.

Însă faptul că îi lipsește experiența în domeniul bancar l-ar putea ajuta să evite stereotipurile, să gîndească la scară mai largă și, respectiv, să contribuie la dezvoltarea țării mai mult ca predecesorul său. Ori din contra, în aceste condiții ar putea merge pe același făgaș, fără careva mișcări bruște.

Cel mai important e să păstrezi relațiile?

Multă lume a considerat că demisionarea guvernatorului BNM Sergiu Cioclea este un semn rău pentru partenerii de dezvoltare și și-au făcut griji, în privința relațiilor ulterioare dintre Moldova și FMI. Probabil, și spicherul Andrian Candu, care a propus candidatura ministrului pentru această funcție, era preocupat în această privință. La conferința de presă din ziua numirii noului guvernator al Băncii Centrale președintele Legislativului a spus că cel mai important lucru este că Octavian Armașu a fost partenerul lui Sergiu Cioclea în relațiile cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alți parteneri internaționali.

Concretizăm că în funcţia de ministru al Finanțelor Armașu a participat împreună cu Cioclea la negocierile privind actualul program de susținere din partea FMI, pe o perioadă de trei ani. După demisia guvernatorului BNM, înainte de a fi numit succesorul acestuia, Reprezentanța FMI a declarat că Fondul va continua ”relațiile apropiate și constructive cu Banca Națională a Moldovei și interacțiunea cu noul guvernator al BNM în cadrul dialogului cu autoritățile moldovene privind programul economic, precum și în cadrul interacțiunii dintre FMI și autoritățile țărilor-membre». Nici nu se putea altfel că doar anterior structurile numite nu au fost împotriva numirii, în anul 2009, în fruntea BNM a candidaturii evident slabe a lui Dorin Drăguțanu, care a ocupat acest fotoliu pînă în aprilie 2016 și a admis, precum se știe, furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării.


Din punctul nostru de vedere, mult mai important decît relațiile cu partenerii de dezvoltare este faptul cum va contribui guvernatorul BNM la dezvoltarea economiei moldovenești. Va putea el fi independent în luarea deciziilor? Pînă în prezent nu a fost așa. Nu va fi oare atenția sa focusată doar pe menținerea inflației în parametrii stabiliți, implementarea «Basel III» și asigurarea transparenței acționariatului băncilor comerciale? Pentru sectorul real al economiei nu este suficient. Despre aceea de ce anume are nevoie economia puteți citi aici.

O economie secătuită

În prezent, în Moldova activitatea antreprenorială se află la un nivel extrem de scăzut.

«În general, pe economie, riscurile dezvoltării afacerilor nu s-au redus, - spune doctorul în economie Tatiana Lariușina. - Ca atare, noi avem foarte puține afaceri. Și acelea care funcționează în prezent nu se dezvoltă așa de rapid, cum ar putea. Se explică prin faptul că lipsește accesul la investițiile calitative (de lungă durată și ieftine în lei), dar și prin lipsa de încredere, care este o categorie psihologică ori emoțională, nu economică. Businessul are un orizont de planificare foarte îngust. Oamenii de afaceri nu se grăbesc să facă investiții serioase pentru două-trei cicluri – pe o perioadă de 5-7 ani, adică pentru o planificare pe termen mediu, normală pentru o economie stabilă, eficientă».

Iată de ce este foarte important ca BNM să contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil businessului, spre exemplu la ieftinirea resurselor creditare.

«Că doar rezervele valutare au depășit 3 mild. dolari SUA, pentru că masa monetară este mare, iar pentru acești bani nu există cerere, - continuă expertul. - Conjunctura prețurilor pentru cererile de creditare și activitatea furtunoasă, care cerea o finanțare tot mai mare, este în scădere. Acesta este parametrul economiei noastre. Altă dată aceasta înregistra o creștere, atunci trebuiau emişi mai mulți bani, însă inflația era perfect controlată. Astăzi, conjunctura afacerilor este una foarte lentă, iar riscurile dezvoltării businessului foarte mari, dar despre ele nu se prea vorbește. Drepturile proprietarilor nu-s apărate deloc, iar ei nu înțeleg de ce să dezvolte o afacere și să riște, dacă în orice clipă drepturile lor pot fi contestate, iar afacerea - pierdută.

Este tristă constatarea că în economia noastră nu există suficiente afaceri. Au plecat nu numai oamenii, cu ei au plecat echipele, proiectele de afaceri, capitalurile normale (nu cele spălate). Există careva proiecte de consum public, adică de stat, acesta investește ceva în ele, dar activitatea în cauză are, în fond, aspect electoral. De aceea, în general, economia este foarte „secătuită”.

Nu s-a făcut nimic pentru stabilirea unor parametri clari, care să permită majorarea cheltuielilor statului, în scopul îmbunătățirii situației economice și a finanțării, nu doar pentru a dezamorsa inflația, ci pentru a crea imediat locuri de muncă și a spori cererea pentru consumul intern și pentru finanțare».

Desigur, soluționarea acestor probleme este sarcina nu doar a BNM-ului, ci și a altor structuri de stat. Însă azi sistemul bancar este nevoit să funcționeze în aceste condiții.

Ce sarcini stau în fața băncilor?

Ce sarcini sau probleme trebuie să rezolve, prioritar, sistemul bancar, ajutat de BNM? Nicolae Dorin, președintele Asociației Băncilor din Moldova, consideră că odată cu aprobarea noii legi bancare (Legea nr. 202/2017 privind activitatea bancară), cadrul național de reglementare și supraveghere a sectorului bancar se ajustează tot mai mult la cele mai bune practici existente la nivel internațional, care sînt cunoscute sub denumirea de Standarde BASEL III. Tranziția la aceste standarde vine după o perioadă de redresare a situației în sistemul bancar. Pe de o parte ambițios, pe de altă parte extrem de necesar, procesul de implementare a standardelor BASEL III prezintă o mare provocare pentru băncile licenţiate, avînd în vedere trecerea de la BASEL I direct la BASEL III într-un timp foarte restrîns.

”Reformele se derulează în conformitate cu calendarul acestora, elaborat de BNM. Asociația Băncilor din Moldova susține băncile în acest proces deloc ușor. Organizăm în cadrul Asociației Comisii de experți, unde dezbatem pe marginea proiectelor actelor normative, venim cu opinii generalizate pe marginea actelor normative și, după caz, ne adresăm BNM-ului cu solicitarea de a fi organizate ședințe comune de lucru” – ne-a relatat interlocutorul.

Mediul de afaceri vrea să știe ce e de făcut pentru a spori volumul creditării economiei. În opinia șefului Asociației Băncilor din Moldova, economia Moldovei, în perioada 2017-2018, a avut o evoluție neunivocă, iar creșterea economică înregistrată nu poate fi considerată una durabilă. De aici și așteptările încă negative ale agenților economici vizavi de redresarea situației economice din țară, și interesul scăzut față de contractarea unor credite pentru dezvoltarea businessului.

"De menționat că în Moldova băncile licenţiate au un potenţial de creditare sporit, dispun de resurse suficiente pentru a susține intermedierea financiară, astfel încît aceasta să aibă efecte benefice la nivelul economiei per ansamblu, - continuă Nicolae Dorin. – Dar trecerea la standardele BASEL III este o provocare nu doar pentru băncile licenţiate, ci și pentru clienții acestora. Pentru bănci și agenții economici, care sînt în căutare de finanțare, regulile au devenit mult mai stricte, acestea avînd implicații semnificative asupra modelului de afaceri și chiar asupra profitabilității. Și, dacă băncile licenţiate deja s-au adaptat la noile cerințe, care pun accent pe evaluarea riscurilor de credit, agenții economici de abia se adaptează, cu greu, la noile cerințe impuse de bănci. Prin urmare băncile sînt foarte prudente la examinarea cererilor de creditare a solicitanților.

Cu toate acestea, portofoliile de credit ale băncilor licenţiate atestă o creștere, care este deocamdată lentă, dar are tendințe stabile de majorare. Conform datelor BNM, soldul total al creditelor emise de bănci în luna octombrie 2018 a crescut cu 5%, față de luna octombrie a anului 2017 și s-a ridicat la 34,9 miliarde lei. De remarcat faptul că în sectoarele tradiționale, care iau împrumuturi: agricultură, comerț sau industrie alimentară - creditarea este în creștere. De asemenea, continuă să se îmbunătățească performanța portofoliului de credite, în mediu, pe sectorul bancar. Astfel, ponderea creditelor neperformante s-a redus de la 18,3% la finele anului 2017, pînă la 13,3% la finele lunii octombrie 2018. La fel, conform datelor BNM, în octombrie 2018, creditele noi acordate, atît în valută națională, cît și în valută străină, au constituit 2,8 miliarde lei, fiind în creștere cu 34,8% față de luna octombrie 2017. Aceasta în mare parte se datorează și diminuării ratei dobînzii la credite. De menționat că din perspectiva termenelor creditelor acordate, cele mai atractive au fost creditele acordate pe termene de la 2 pînă la 5 ani (39,6% din totalul creditelor acordate)".

"Pentru ca în Moldova creditele să fie mai ieftine..."

Dar producătorii moldoveni trebuie să concureze cu întreprinderile din UE, unde creditele sînt mult mai ieftine. Vom aminti aici că inflația anuală este deja foarte mică - 1,2%.

"Dacă ne referim la ratele dobînzilor la creditele acordate de băncile licențiate, acestea au scăzut, considerabil, față de anul 2015, cînd acestea constituiau în jur de 14-15% pentru creditele noi acordate, - continuă Nicolae Dorin. - În luna octombrie anul curent rata medie la creditele acordate în valută s-a micșorat cu 0.07 p. p. comparativ cu luna septembrie anul curent. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,33%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,48%, care este comparabilă cu ratele dobînzilor practicate de băncile europene. Totodată, rata medie la creditele acordate în moneda națională s-a majorat nesemnificativ, cu 0,02 puncte procentuale (p. p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,85%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 9,01%.

Astfel, comparativ cu luna octombrie a anului 2017, ratele medii la creditele acordate în monedă națională și în valută s-au diminuat (per total în moneda națională cu -1,48 p. p., iar în valută cu – 0,33 p. p.) și continua să înregistreze un trend descrescător stabil.

Diminuarea ratelor medii s-a reflectat asupra marjei de dobîndă la operațiunile în moneda națională, care a constituit în luna octombrie 2018 3,92 p. p., fiind redusă, în raport cu luna octombrie 2017 cu 0,36 p. p., iar la cele în valută – 3.46 p. p. diminuîndu-se respectiv cu 0,07 p. p. În acest context e de menționat că ratele dobînzilor la creditele acordate de către băncile licențiate sînt net inferioare ratelor dobînzilor la creditele acordate de către instituțiile financiare nebancare – companiile de microfinanțare, care la moment sînt excesiv de mari și necontrolabile, ajungînd pînă la 30-40%".

Menționăm că persoanele fizice apelează la sectorul nebancar, pentru a contracta sume mici pe un termen scurt. Pentru dezvoltarea economiei însă este nevoie de bani ieftini și pe termen lung în lei moldovenești: pentru întreprinzători – cu 3-4% pentru 10 ani, iar pentru familii – cu 3-5% pentru 25 ani. În prezent, în Moldova creditele pentru un termen de peste cinci ani costă cel mai mult – 9,48%. Dacă noul guvernator al BNM ca și predecesorul său (cu care este prieten) va considera că principala sarcină a BNM constă nu în a contribui la reducerea ratelor de creditare, ci în asigurarea stabilității prețurilor, e puțin probabil ca în viitorul apropiat să se schimbe ceva în economie.

Mai trebuie să ținem cont și de faptul, că peste 60% din businessul moldovenesc aparține întreprinderilor medii și mici sau chiar minuscule. Adică, în Moldova cererea de creditare, venită din partea businessului, provine dintr-un segment foarte specific, față de care băncile au mai puțină încredere chiar ca în companiile mari. Iar reieșind din cerințele sporite față de solicitanții de împrumuturi, în lumina implementării ”Basel III” este și mai complicat să obții finanțare pe acest segment al economiei. Cum să se dezvolte atunci businessul moldovenesc și economia în ansamblu?

Anghelina Taran

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?