Interesele cui le-a apărat Sergiu Cioclea?

Interesele cui le-a apărat Sergiu Cioclea?

După ce s-au mai potolit aplauzele și a secat fluxul de mulțumiri la adresa guvernatorului BNM Sergiu Cioclea, care și-a anunțat demisia, putem analiza ce anume s-a făcut sub conducerea sa la Banca Națională a Moldovei, în cei doi ani și jumătate?  

Cu ce a venit dînsul la BNM?

La 11 martie 2016 la propunerea spicherului A. Candu Parlamentul RM a aprobat candidatura lui Sergiu Cioclea la postul de guvernator al BNM (conform rezultatelor concursului, la care au participat nouă persoane). Noul guvernator este (cetățean a trei țări: Moldova, România și Franța) și-a început mandatul la 11 aprilie. Avea în spate o experiență de 17 ani de activitate în cadrul instituțiilor financiar-bancare străine. Pînă la numirea sa în această funcţie, din anul 1998, a lucrat în cadrul structurilor băncii franceze BNP Paribas în Franța, Marea Britanie, SUA și Rusia. L-au recomandat specialiști notorii din domeniul finanțelor, inclusiv directorul executiv al FMI, Jacques de Larosière, și fostul președinte al BERD, iar din 2014 - BNP Paribas, președintele Consiliului de administrație, Jean Lemierre.

În perioada numirii sale în funcţie, ţinîndu-şi alocuțiunea în plenul Parlamentului, Cioclea a punctat prioritățile sale în fruntea BNM. Printre acestea: reducerea ratei de bază, creșterea disponibilității creditelor acordate persoanelor fizice și îmbunătățirea situației din sistemul bancar și financiar al țării. De la tribuna Parlamentului el a declarat: «După mulți ani de muncă peste hotare, am decis să revin în țară, pentru a contribui la dezvoltarea ei. Nu doresc să muncesc peste hotare în calitate de reprezentant al celei mai sărace țări din Europa, vreau să contribui la dezvoltarea Moldovei».

Ce i-a reușit?

În special, printre meritele guvernatorului BNM este numită restabilirea încrederii donatorilor externi. Galina Șelari, directorul Centrului de cercetări strategice și reforme, a menționat în acest context: «În privința structurilor internaționale, ca să fiu sinceră, nu am văzut niciodată ca acestea să-și declare public nemulțămirea. Mai ales, cînd omul demisionează. Diplomați fiind, ei nu puteau spune altceva. Probabil, așa e corect».

Desigur, este bine să ai relații bune cu structurile externe, însă totuși pentru dezvoltarea țării nu asta este cel mai important lucru. Îmi amintesc că la începutul anilor 2000 Moldova nu beneficia de finanțarea FMI-ului, dar am depășit această situație, ba chiar economia se dezvolta binișor. Unde mai pui că nu întotdeauna condițiile impuse de FMI corespund intereselor țărilor beneficiare de ajutor. Din cîte îmi amintesc şi în republica noastră acestea au fost criticate mereu, deoarece ar fi dificil să ne amintim exemple de dezvoltare reușită a țărilor, care s-au condus de indicațiile FMI-ului.

De asemenea, el are la activ, potrivit opiniei multora, și atragerea noilor acționari în două bănci mari și obținerea transparenței acționarilor. «S-a schimbat componența acționarilor în două bănci așa-zise ”problematice” - continuă directorul Centrului. – Faptul că în presă au apărut denumirile acestor companii, în afară de BERD, poate că este grăitor pentru acei care se interesează de sfera bancară. Dar ceilalți clienți ai băncilor cunosc oare ceva în acest sens? Nu am certitudinea că acționarii străini sînt mai buni ca cei locali». Mai ales, dacă achiziționează la un preț de nimic (potrivit estimărilor experților, de zece ori mai ieftin) acțiunile celei mai mari bănci din țară  – Moldova-Agroindbank. Este evident că cu implicarea activă a guvernatorului BNM.

Apropo, pachetul majoritar al celei de-a treia bănci ”problematice”, arestat fiind, încă nu și-a schimbat acționarii, dar nu putem spune că acest fapt nu-i permite să funcționeze normal. Iar tot ceea ce s-a produs înseamnă, de fapt, controlarea sistemului bancar național de către străini. Poate oare statul să fie independent în acest caz?

În plus, cînd s-a produs furtul secolului, al celui un miliard de dolari din trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank), toată lumea știa despre rolul, pe care l-a jucat în acesta businessmanul cu reputație îndoielnică Ilan Șor, dar ”transparența” nu l-a împiedicat să pună pe roate această combinație criminală. Alta era cauza, toți acei care trebuiau să ştie (în primul rînd, de la Banca Națională a Moldovei) știau despre asta și într-un fel sau altul au contribuit la furtul secolului.  Ce a făcut Domnul Cioclea pentru finalizarea anchetei privind furtul bancar? Posibil, a făcut ceva, dar publicul larg nu cunoaște asta.

Un alt merit, în opinia guvernatorului BNM însuși (a declarat-o la ultima sa conferință de presă) este crearea unui nou cadru legal pentru funcționarea corectă a sistemului bancar. Se are în vedere implementarea cerințelor părții a treia a Acordului de la Basel ("Basel III"). Dar unele stipulări de acolo și fără de acestea erau introduse treptat în legislația bancară din Moldova, spre exemplu acelea, care se referă la capitalul băncilor.

Acum cei din mediul bancar spun că au mulți bani, dar BNM a creat astfel de condiții de creditare, încît băncile comerciale nu mai pot acorda credite. Pentru a obține finanțare, există o listă lungă de cerințe, pe care clienții nu le pot îndeplini. De aceea, o mare parte din veniturile băncilor provin din achiziționarea valorilor mobiliare ale statului și din comisioanele pentru deservirea transferurilor bănești ale acelora, care muncesc peste hotare. Dar ele trebuie să trăiască din contul creditărilor, pentru a dezvolta economia moldovenească.

Sergiu Cioclea mai crede că BNM, condusă de el, a reușit să depășească urmările crizei din sistemul bancar. Asta, s-o spunem direct, este o mare exagerare.

Adică în cei doi ani și jumătate BNM şi-a concentrat atenţia pe inflație, implementarea «Basel III» și asupra acționarilor celor trei bănci. Iar în privința îmbunătățirii condițiilor de creditare, cerute de antreprenori la întrevederile cu guvernatorul BNM, nu s-a făcut mai nimic. A fost creată impresia că grija pentru măsurile targeting-ului inflației și respectarea cerințelor FMI-ului reprezintă scopul final al Băncii noastre Centrale, fără a ţine cont de ceea ce se întîmplă în economie.

În opinia unor experți, în timpul guvernării lui Cioclea s-a făcut, îndeosebi, simțită tendința dascălilor săi occidentali de a ”înăbuși” băncile comerciale moldovenești în așa mod ca ele să nu participe la dezvoltarea businessului, dar să contribuie la creșterea numărului de "rentieri" în țară și la returnarea valutei străine, obținută de exportatorii moldoveni și lucrătorii emigranți în Occident, sub pretextul sporirii "rezervelor BNM".

De ce are, de fapt, nevoie economia,?

Economia trebuie să dispună de bani suficienți

Este uimitor, că principalul organism de reglementare din sistemul bancar nu este interesat de un așa indice ca nivelul de monetizare a economiei. La conferința de presă din mai 2017 autorul acestui material i-a pus Dlui Cioclea această întrebare. Atunci indicele dat se afla la nivelul de 34,5%, norma fiind de 50-100%. Conform totalurilor anului 2017 acesta a constituit 35,2%.

Pentru informare: nivelul de monetizare a economiei este calculat în baza raportului dintre valoarea medie anuală a masei monetare M2 (a tuturor banilor, aflaţi în circulație și a tuturor tipurilor de depozite în moneda națională) şi a volumului PIB-ului, înmulțit cu 100%. Adică, dacă 53 mild. lei (masa monetară a anului 2017) îi împărțim la 128 mild. lei (PIB-ul în anul 2017.) și înmulțim cu 100%, obținem nivelul de monetizare a economiei în Moldova, în anul 2017=35,2%. În țările dezvoltate acesta fiind de 60% și mai mare.

Nivelul de monetizare al economiei vorbește despre faptul că în Moldovadoar 35,2% din activitățile economice sînt deservite în bani. Deci, economiei nu-i ajung bani în monedă națională. Însă guvernatorul BNM a menționat că nu cunoaște aceste cifre și că la prima vedere acestea îi par incorecte. Totuși datele privind М2 le-am luat de pe site-ul BNM, iar volumul PIB-ului – din informația Biroului Național de Statistică. 

Mijloace ieftine pe termen lung

Deficitul de bani în economie se soldează cu lipsa banilor necesari businessului pentru reproducerea normală a capitalului. În același timp, rezervele monetare obligatorii din fondurile atrase în MDL și în moneda neconvertibilă reprezintă 42,5% din baza estimată, adică băncile trebuie să înghețe în BNM circa o jumătate din mijloacele lor. Iar cele rămase continuă să fie foarte scumpe pentru a credita businessul. Ratele medii ponderate pentru creditele acordate în luna octombrie 2018 în monedă națională au fost de 9,01% (cu 0,87 puncte procentuale mai puțin față de octombrie 2017), în valută - de 4,48% (cu 0,36 p. p. mai puțin). Proiectele investiționale serioase au nevoie de bani pe termen lung, dar acestea costă la noi chiar mai mult - 9,48%, pentru o perioadă mai mare de cinci ani.

În octombrie 2018 din cele 932,6 mil. lei de credite acordate, circa jumătate le-au revenit întreprinderilor din comerț, 20% - agriculturii, 12% - industriei alimentare și 2% - industriei. Dar baza economiei unei țări dezvoltate este industria. Dacă industria nu este creditată, ea nu există.

E straniu că BNM nu este îngrijorată de nivelul înalt al dobînzilor la credite. Portalul NOI.md  l-a întrebat pe șeful instituției de reglementare: „Ce a făcut și mai intenționează să întreprindă BNM în țara noastră, pentru ca creditele pe termen lung să poată fi luate cu procente mici: pentru întreprinzători –3-4% pe10 ani, pentru familii –  3-5% pe 25 ani? În interviul comun pentru mass-media Sergiu Cioclea a răspuns în felul următor: «Risc să vă dezamăgesc, dar sarcina principală a BNM nu este reducerea procentelor la credite, ci asigurarea stabilității prețurilor. Da, un rezultat al luptei cu inflația este scăderea generală a primelor pentru risc și, prin urmare, a ratelor dobînzii la toate activele financiare, inclusiv la împrumuturile bancare. Dar, dacă indicele anual al inflației, stabilit de BNM este de 5%, rata dobînzii pe care ați specificat-o nu este realistă, deoarece se află sub nivelul ratei preconizate a inflației».

Conform logicii BNM, trebuie să ținem cont de faptul că în prezent rata anuală a inflației este de 1,2% și contribuie cel mai bine la stabilirea ratelor dobînzilor benefice pentru debitori. De ce atunci rata de bază a încremenit la 6,5% (de la 5 decembrie, 2017)? De ce BNM nu o modifică, pentru a da undă verde ieftinirii creditelor de către băncile comerciale? 

Banii «în plus» trebuie să lucreze pentru noi

În afară de aceasta, BNM a acumulat rezerve valutare fără precedent: conform datelor pentru ziua de 31 octombrie - $3 mild. 011 mil., în timp ce suma lor trebuie să fie egală cu volumul importurilor critice de mărfuri și servicii timp de trei luni ($1,4 mild.). Banii «în plus» (peste $1,6 mild.) nu numai că nu lucrează pentru economia moldovenească, dar nici măcar nu se află în țara noastră. Adică, ei deservesc economia altor state. De ce atunci Guvernul ia credite de la FMI? În noiembrie 2016 FMI-ul a aprobat Programul de finanțare a Moldovei pentru anii 2017-2019 în sumă totală de 129,4 mil. drepturi speciale de împrumut, echivalentul a cca 178,7 milioane de dolari, ceea ce nu-i mult, comparativ cu rezervele valutare pentru acea perioadă. Dar nouă la ce ne mai serveşte, dacă avem deja exces de valută?

Țările, care au săvîrşit o minune economică și-au îndreptat banii întru creșterea volumului de producere, sporirea eficienței producerii, valorificarea tehnologiilor avansate. Se pare că Moldova nu are nevoie de progres economic. În acest caz, intereselor cui servește BNM-ul?

E nevoie de activitatea coordonată a structurilor de stat

Reieșind din Legea privind Banca Națională a Moldovei, sarcina de bază a acesteia este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

„Dar pentru a controla nivelul prețurilor, noi nu dispunem de o bază de reglementare, care să ne permită să influențăm procesul de formare a prețurilor în țară, - spune Galina Șelari.– De aceea, pentru noi, în fond, importăm mărfurile de larg consum, BNM care este responsabilă indirect de formarea prețurilor este nevoită să mențină cursul de schimb cel mai convenabil importurilor. Mai ales iarna – atunci volumul mare de export este problematic.

În altceva constă problema (mai simplă ori mai complicată, aceasta a existat dintotdeauna) - BNM și-a văzut de treabă, Ministerul Finanțelor – la fel, iar Ministerul Economiei a încercat să se ocupe de economie. La mijlocul anilor 2000 noi am încercat să unim activitatea celor trei structuri de stat, atunci începea elaborarea proiectului politicilor bugetar-fiscale și a celei vamale pentru trei ani. Pe atunci exista o atitudine serioasă față de pronosticurile acestui grup de lucru.

Documentul era o tentativă de a cumula cele trei politici: fiscală, monetară și bugetară și de a le uni prin intermediul Ministerului Economiei într-o viziune comună a situației macroeconomice din țară. În prezent eu nu văd o asemenea viziune comună. Există politica Ministerului de Finanțe, a BNM-ului, iar undeva există economia, care încearcă să supraviețuiască în condițiile politicilor nearmonizate monetare și fiscale”, consideră directorul Centrului de cercetări strategice și reforme. 

Furtul miliardului trebuie demascat

«BNM nu doar era obligată să contribuie la descoperirea furtului miliardului, aceasta era obligația ei directă, deoarece să admiți așa ceva înseamnă nu numai să scufunzi luntrea în care te afli, este o situație fără precedent pentru țară și o poveste rea cu consecințe de lungă durată, - consideră doctorul în economie Tatiana Lariușina. – Faptul că niște interese au coincis cu o fraudă crasă, de care s-au lăsat amăgiți unii politicieni puțin stabili, vorbește despre aceea că avem instituții foarte slabe și ineficiente. Asemenea operațiuni puteau avea loc anume în țara, în care BNM-ul nu este o instituție independentă».

E nevoie de o politică monetară și de creditare adecvată

În ultima sa alocuțiune în fața mass-media guvernatorul BNM a prezentat principalele prevederi în elaborarea strategiei BNM-ului pentru următorii trei ani. Printre acestea – optimizarea politicii monetare și de creditare. Însă dacă aceasta nu va ține cont de problemele enumerate, situația în economie nu se va putea îmbunătăți.

Sergiu Cioclea a început reforma sectorului bancar. Succesorul său va trebui să o continue. «Nu toate băncile centrale au legiferat «Basel III», - menționează Galina Șelari. – Este oare sistemul nostru bancar gata să introducă controlul asupra realizării lui? BNM a efectuat prima etapă de schimbări la două bănci comerciale. Vreau să cred că succesorul va ști să finalizeze reforma la cea mai complicată etapă a acesteia – aplicarea în practică. Totul depinde de aceea, cine va fi succesorul. Dat fiind că Parlamentul RM dispune de puțin timp, va fi oare respectată procedura numirii noului guvernator al BNM, doar este vorba despre organizarea unui concurs? Actualul Parlament nu dispune de timpul necesar».

Posibil, Sergiu Cioclea va îndeplini funcțiile de guvernator al Băncii Naționale pînă își va începe activitatea noua componență a Parlamentului, alegerile căruia urmează să aibă loc în februarie 2019.

Anghelina Taran

 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load