«Un scenariu foarte complex». Despre mobilizare în Moldova și Rusia

La o lună după ce Rusia a anunțat mobilizarea parțială, în Moldova tot mai intens se discută despre posibilitatea realizării unui scenariu similar și în țara noastră.

Pe fundalul refluxului masiv din Rusia a cetățenilor cu vîrsta de recrutare, compatrioții noștri stabiliți în această țară riscă să fie mobilizați în armată. Ei se confruntă cu dificultăți la perfectarea actelor în consulate, și în căutarea rutelor disponibile de transport spre Moldova. În același timp, sute de posesori ai pașapoartelor rusești, ajunși totuși în țara noastră, au primit interdicție să treacă frontiera.

Între timp, în contextul escaladării conflictului, în spațiul informațional apar cu regularitate anunțuri privind posibilitatea declarării mobilizării în țara noastră. Ministerul apărării neagă aceste anunțuri și susține că «situația este sub control și forțele armate-s gata pentru orice provocare cu caracter militar ». În același timp, nu exclude declararea mobilizării parțiale, dacă o vor cere scenariile curente.

Despre riscurile pentru moldovenii din Rusia

În Rusia, mobilizarea parțială a fost anunțată pe 21 septembrie. Autoritățile ruse au concretizat, că din rezervă vor fi recrutate 300 mii de persoane, în special cele care au experiență de luptă și o specialitate de înregistrare militară, necesară trupelor. Conform datelor recente, au fost mobilizați mai bine de 70% din numărul preconizat de recruți. În următoarele două săptămîni se preconizează finalizarea activităților de mobilizare în Rusia. Mobilizarea masivă în armată a dus la reflexul masiv din Rusia al cetățenilor cu vîrsta de recrutare, inclusiv al compatrioților noștri, printre care mulți au reușit să-și perfecteze pașapoartele FR.

Despre riscurile semnificative pentru ei a declarat avocatul poporului Ceslav Panico. El atrage atenția la pericolul ce-i paște pe cetățenii RM domiciliați în Rusia, care «riscă să fie înrolați în armată fără voia lor sau fără posibilitatea unei alternative ». Ombudsmanul face trimitere la recentele declarații ale împuternicitului pentru drepturile omului în Rusia privind necesitatea modificării legislației, pentru ca cetățenii altor state, naturalizați pe teritoriul FR, să poată fi înrolați în armată pînă la de 45 – 50 ani.

Ombudsmanul a anunțat că recent i s-au adresat mai mulți cetățeni moldoveni (sau rudele, prietenii lor), care trăiesc în Rusia și vor să revină în Moldova, însă termenul de valabilitate a actelor de identitate a expirat, iar în consulate și ambasade ei se confruntă cu dificultăți. O altă problemă, din spusele sale, este căutarea unor rute de transport spre Moldova, rapide și accesibile. Toate acestea trezesc îngrijorarea ombudsmanului cu privire la protejarea libertăților personale.

Avocatul poporului a trimis o interpelare președinției, guvernului și MAEIE, în care vorbește despre necesitatea «unor eforturi comune suplimentare în vederea creării mecanismului de protejare a cetățenilor moldoveni în Federația Rusă, inclusiv pentru înlesnirea circulației libere spre RM ». «Apărarea propriilor cetățeni nu poate fi limitată doar de hotarele jurisdicționale ale statului, și autoritățile publice trebuie să contribuie la apărarea propriilor cetățeni aflați dincolo de hotarele țării și să depisteze prioritar problemele actuale ce țin de drepturile și libertățile persoanei », - menționează ombudsmanul.

Conform datelor lui Alexandru Mustață, șeful Serviciului informații și securitate (SIS), unul dintre riscurile principale constă în faptul că cetățenii noștri vor fi mobilizați și se vor pomeni în zona conflictului armat. În același timp, instituția încă nu a primit date cum că în Rusia moldovenii primesc citații. Pentru a dispune de un tablou mai exact, persoanelor sosite în Moldova din Rusia le este adresată întrebarea dacă au fost chemate pentru recrutare.

MAEIE a informat Noi.md, că instituția înregistrează un număr sporit de moldoveni care doresc să revină din FR din cauza mobilizării. Deocamdată, ea nu dispune de careva statistici oficiale sau date rezumative. În același timp, consulatul Moldovei activează fără zile de odihnă pentru a face față numărului sporit al solicitărilor pentru acte de călătorie. Mulți dintre compatrioții noștri au rămas fără acte valabile după ce pandemia de COVID-19 a închis hotarele.

Cei din misiunea diplomatică cred că situația este evident mai complicată pentru cei care au și cetățenia rusă și se află pe teritoriul FR, dat fiind că ei au obligația să respecte cadrul legal al țării în care se află, inclusiv în problema mobilizării. Conform poziției oficiale a MAEIE, angajarea cetățenilor Republicii Moldova în vederea participării la acțiunile militare este ilegală. Pentru participarea năimiților moldoveni la conflictul armat, legislația națională prevede privațiune de libertate pe un termen de 5 - 10 ani.

Cam cu 30% față de anul precede a sporit și numărul total de adresări privind restabilirea cetățeniei moldovenești. Asta în timp ce nu mai puțin de jumătate dintre acestea au venit din Federația Rusă. Din spusele lui Mircea Eșanu, șeful Agenției servicii publice, la moment există peste 3500 de solicitări (anul trecut – 2500). «În fond, este vorba despre cetățenii noștri, care ori s-au născut în Moldova, ori provin din urmașii direcți ai celor născuți pe teritoriul RM. Noi urmărim cu atenție acest proces, pentru a ne convinge de autenticitatea actelor», - spune Eșanu.

Statistica Băncii Naționale arată că înainte de a se îndrepta spre Moldova, oamenii au grijă să trimită acasă economiile făcute. Dacă în primul trimestru al anului curent transferurile bănești di n Rusia au constituit cca 27 mln. de dolari, în trimestrul doi acest indice s-a cvadruplat și a depășit 107 mln. de dolari. În opinia experților, transferurile bănești au sporit brusc și din cauza că Rusia a încetat să mai fie un loc sigur pentru economii și viață stabilă.

Serviciile speciale examinează scenariile

Directorul SIS A.Musteață vorbește despre numărul mare de cetățeni din FR, care traversează în aceste zile frontiera Moldovei, inclusiv reprezentanții diasporei, mulți dintre care au obținut pașaportul rusesc. A sporit și fluxul rușilor care fug de mobilizare. Din spusele șefului SIS, serviciile speciale studiază diverse scenarii , analizează cine cu ce intenții ajunge în RM. Dacă există dubii privind scopurile reale, persoanei îi poate fi refuzată intrarea în Moldova.

În același timp, Moldova nu a interzis oficial intrarea rușilor. Între țări acționează în continuare regimul fără vize, intrarea în scopuri turistice este posibilă cu pașaport străin pentru o perioadă de 90 de zile. Dar autoritățile moldovene încă la finele lunii septembrie, după declararea mobilizării parțiale, au anunțat că la hotar controalele vor fi mai stricte. Străinii trebuie să răspundă la întrebările despre scopul vizitei în Moldova, disponibilitatea mijloacelor pentru existență și a biletelor retur.

Conform mesajelor de pe rețelele de socializare și din spațiul informațional, tot mai des rușilor nu li se permite traversarea hotarului. Pe canalele de telegram a apărut informația cum că Moldova permite intrarea bărbaților din Rusia doar dacă aceștia au rude pe teritoriul republicii. În una dintre postările recente un participant la evenimente povestește, că în zona celor cărora nu li s-a permis intrarea în țară erau cca 20 de persoane sosite din Rusia. Potrivit martorului ocular, în rezultatul discuției cu poliția de frontieră lor le-a fost interzisă intrarea în țară pe motiv că nu a fost confirmat scopul vizitei.

Un alt caz, dezbătut pe rețelele de socializare, a fost interdicția de a traversa frontiera pentru 12 ruși care efectuau un zbor de tranzit din Erevan la Chișinău, fugind de mobilizare. Unul dintre ei a plasat pe rețea decizia poliției de frontieră, în care interdicția este motivată prin faptul că scopul călătoriei nu este confirmat, nu există biletul retur, și nici o invitație.

Conform datelor MAI din Moldova, peste 4 mii de persoane din Rusia au intrat în Moldova după ce a început mobilizarea, două treimi dintre ei au și părăsit țara. În majoritatea cazurilor este vorba despre cetățeni ai Moldovei, care au și cetățenia FR și care îndeplinesc condițiile de intrare în RM. Statistica arată că la moment cca 300 de cetățeni ai FR au primit interdicția de a trece frontiera de stat a Moldovei. Din spusele lui Rosian Vasilor, șeful Inspectoratului general al poliției de frontieră, cauza invocată de cel mai des este «neîndeplinirea condițiilor de intrare în RM ».

Autoritățile statului susțin că autoritățile de securitate au adaptat protocoalele pentru a reduce riscul pătrunderii provocatorilor în Moldova și a destabilizării situației în țară. În acest context, unii politicieni îndeamnă la vigilență în raport cu rușii care sosesc în Moldova. Printre altele, fostul deputat Iurie Reniță crede că printre aceștia pot fi persoane care prezintă pericol pentru securitatea națională. El atenționează asupra faptului, că «printre cei care fug de mobilizare există mulți spioni ».

Expertul politic Igor Boțan crede că potențialul modest al Republicii Moldova și crizele care se suprapun nu ne permit să primim un număr mare de cetățeni ruși pe post de refugiați sau persoane care caută azil politic. În opinia sa, intrarea în țară a unui număr mare de persoane care fug de mobilizare poate crea societății probleme suplimentare. În același timp, în Moldova se află între 80 și 100mii de refugiați ucraineni, față de care autoritățile au angajamente conform dreptului internațional umanitar.

Expertul menționează, că Moldova «nu are prea multe temeiuri să interzică cetățenilor Rusiei intrarea în RM fără solicitarea de a le acorda azil politic sau statut de refugiat ». Din spusele sale, țara noastră nu are posibilitatea să atragă din FR cadre calificate, care să se stabilească aici, de cele mai multe ori este vorba despre un adăpost temporar. «Autoritățile trebuie să aibă o poziție clară în această problemă, și să o facă publică. Pentru mine ar fi incomod, dacă cetățenilor Rusiei, care fug de război și ajung cu mare greu în Moldova, în aeroport li s-ar spune să facă cale întoarsă », - menționează Boțan.

«Noi trebuie să fim gata pentru aceasta»

Între timp, în Moldova au loc discuții privind posibilitatea anunțării mobilizării în țara noastră, în condițiile escaladării conflictului armat. La începutul lunii octombrie, pranksterii ruși Vladimir Cuznețov (Vovan) și Alexei Stolearov (Lexus) au publicat un teaser, apoi și un spot video al discuției dintre președinta Maia Sandu și Denis Shmyhal, primul ministru al Ucrainei.

«Maia Sandu a înghițit nada «premierului Ucrainei» în dorința de a obține materiale compromițătoare despre opoziție », - au scris pranksterii pe rețeaua de socializare și au adăugat că președinta Moldovei a fost foarte vorbăreață. Ei susțin că discuția a fost coordonată în prealabil cu administrația președintei. Întreaga discuție s-a desfășurat în limba engleză și a durat ceva mai mult de 18 minute.

Șefa statului a fost, printre altele, întrebată despre o posibilă mobilizare în RM. În răspunsul său, președinta Moldovei a menționat că în caz de necesitate țara este gata să primească refugiații din Odesa , precum și să angajeze armata și să înroleze rezerviștii, dacă va fi nevoie să se apere. Maia Sandu a menționat, că autoritățile muncesc pentru a fortifica sectorul apărării și colaborează îndeaproape cu România în scopul instruirii specialiștilor noștri.

«Desigur, noi trebuie să fim pregătiți pentru aceasta. Dacă rușii vor ajunge aproape de Odesa, noi trebuie să fim gata pentru a-i primi pe odesiți, orașul lor se află la doar 70 km de punctul nostru de control. Pentru noi adăpostirea acestor oameni va fi prima provocare. Va fi un număr mare de persoane. Și atunci, desigur, noi vom fi nevoiți să ne apărăm eficient, reieșind din resursele de care dispunem. Știm că din păcate există acest risc pentru noi. Chiar dacă avem o armată mică, va trebui să o folosim pentru apărarea teritoriului nostru. Dacă va fi să fie, sigur că vom anunța mobilizarea »,- se spune în acel spot video.

Administrația președintei neagă autenticitatea declarațiilor atribuite șefei statului : «Înregistrarea video este o încercare de a o atrage pe președinta Maia Sandu în manipulări de genul deep fake. Afirmațiile prezentate în această falsificare nu corespund adevărului și rezultă din montarea imaginilor și a sunetului ».

De altfel, mulți comentatori au crezut că discuția a fost una autentică, amintind că anterior victime ale unor asemenea farse au devenit politicieni și vedete din show-biz, și practic toți au recunoscut că au înghițit nada pranksterilor. Printre aceștia – Piotr Poroșenco, Recep Tayyip Erdogan, senatorul SUA John McCain, secretarul general NATO Jens Stoltenberg, Mihail Gorbaciov, Igor Kolomoisky, Vitalii Klichco, Elton John, Alexandr Lucașenco, Mihail Saakașvili, Stephen King, JK Rowling și mulți alții.

Prankul cu președinta Maia Sandu a fost comentat și de ex-premierul Ion Chicu, care a criticat șefa statului pentru declarațiile făcute. «Este evident că ceea ce vedem pe acest video nu este un fake », - a scris Chicu pe o rețea socială.

Valerii Ostalep, fost viceministru de externe, menționează veridicitatea afirmațiilor președinției despre aceea că e un fals, dat fiind că «de cealaltă parte a ecranului Maia Sandu vedea o persoană, pe care o credea prim-ministrul Ucrainei, ea vedea imagina acestuia ». «Administrația președintei nu minte spunînd că a fost folosit acest truc, nu neagă că a participat la acest truc. Ea explică cum a fost posibil », - a declarat el.

Analistul aștepta de la jurnaliști «mai multă activitate» și întrebări dacă președinta a participat în general la această discuție și a pronunțat acele cuvinte. «Oricine poate viziona originalul în engleză. Cred că nimeni niciodată nu va crede că 18 minute de discuție pot fi montate în acest fel », - a adăugat Ostalep.

În opinia unor experți, Maia Sandu nu a spus nimic strașnic și a fost foarte precaută în comentariile sale.

Între timp, Ministerul apărării a anunțat că informația cu privire la faptul că în țară va fi anunțată mobilizarea militară generală, publicată de mass-media rusească, este falsă. Reprezentanții instituției au amintit, că în conformitate cu legea mobilizarea începe cu declararea stării de asediu sau a legii marțiale. Parlamentul RM anunță mobilizarea la propunerea Consiliului suprem de securitate, iar președinta poate anunța, cu aprobarea parlamentului, mobilizarea parțială sau generală.

«În Republica Moldova nu este stare de asediu, adică lipsesc circumstanțele și planurile de a anunța mobilizarea», - menționează cei din Ministerul apărării și îndeamnă cetățenii să se informeze din surse veridice și oficiale. Anatol Nosatîi, ministrul apărării, subliniază că în Moldova situația este sub control și că forțele armate pot răspunde oricărei provocări de natură militară.

Din spusele lui Nosatîi, efectivul Armatei naționale este suficient pentru a îndeplini misiunile curente. Armata are cca 6 mii de ostași, dintre care 2,5 mii – recruți, ceilalți – angajați prin contract.

«Mobilizarea este un proces complex, nu se observă careva semne de schimbare a situației. Este necesară o analiză mai minuțioasă, și dacă chiar va fi nevoie, vom efectua mobilizarea parțială, pentru a pregăti și a spori capacitatea forțelor armate de a răspunde provocărilor. Există planuri diferite, care să permită mobilizarea anumitor componente, și a unui număr de trupe. Mobilizarea generală este un scenariu foarte complex, nu cred că vom ajunge acolo », - spune ministrul apărării.

Ion Munteanu