Un nou experiment. Reforma ”decisivă”

Un nou experiment. Reforma ”decisivă”

Autoritățile moldovenești intenționează să acorde o atenție deosebită transformărilor din sectorul justiției, deoarece consideră că sectorul dat a ratat șansa de a se curăța de sine stătător. În parlament, dezbaterile pe marginea reformei au fost preconizate pentru începutul sesiunii de toamnă-iarnă, iar audierile publice privind inovațiile propuse vor continua în următoarele trei săptămîni.  

Evaluarea profesionalismului și a integrității multor procurori și judecători de către comisia independentă, formarea organelor de autoadministrare conform noilor reguli, modificarea procedurii de alegere a Procurorului general și redistribuirea atribuțiilor instituțiilor anticorupție – iată doar unele direcții ale reformei ambițioase, anunțate de coaliția aflată la guvernare.  

În același timp, mulți experți atrag atenția asupra unui șir de lacune în inițiativele anunțate și cred că acestea mai trebuie perfecționate. În opinia lor, măsurile extreme, anunțate de autorități, reprezintă doar o parte din scenariu. Un pachet mai mare de proiecte legislative, ce reprezintă strategia complexă de reformare a justiției, calculată pentru mai mulți ani, trebuie finalizat către finele anului curent.  

”Sistemul și-a ratat șansa”

În ultimele zile de august, în pofida zilelor de sărbătoare, primele persoane din țară au găsit posibilitatea să se convoace la Ministerul Justiției pentru a participa la prezentarea noului concept de reformă a justiției. La eveniment au participat președintele, Igor Dodon, spicherul, Zinaida Greceanîi, premierul, Maia Sandu, precum și vicepremierul, șeful MAI, Andrei Năstase și ministrul Justiției, Olesea Stamate.  

Zinaida Greceanîi a caracterizat reforma ca fiind ”foarte necesară sistemului de justiție, deoarece ea implică nu doar siguranța cetățenilor, dar și cea a mediului de afaceri și a investițiilor străine”. Spicherul a menționat importanța participării parlamentului la procesul de reformare a sectorului justiției. Potrivit ei, în scurt timp Comisia juridică, numiri și imunități a parlamentului va organiza audieri publice pe margine concepției  prezentate, cu participarea reprezentanților societății civile.   

Importanța și caracterul ambițios al concepției prezentate au fost subliniate și de alți vorbitori. Premierul Maia Sandu a menționat că în Moldova au avut loc multe experimente în domeniul justiției, și că ”această reformă este decisivă”. Potrivit ei, lunile din urmă au demonstrat că ”în sistemul judecătoresc și procuratură nu există curajul de a face reforme”.

Concepția de reformare în sfera justiției a fost prezentată de ministrul Olesea Stamate. Potrivit ei, funcționarea corectă a acestui sector garantează supremația legii, respectarea drepturilor omului, asigură un mediu favorabil dezvoltării economiei, atragerii investițiilor și prosperării țării. Stamate a menționat nivelul jos de încredere a oamenilor față de sistemul judecătoresc și concluziile instituțiilor internaționale care vorbesc despre lipsa de independență și ineficiența justiției.    

Ministra a menționat că la începutul mandatului autoritățile au ”acordat sistemului șansa de a se reforma din interior, însă deja este clar că aceasta nu s-a întîmplat”. Așa a explicat ea necesitatea elaborării concepției și a proiectelor legislative aferente ”pentru reformarea instituțiilor-cheie”. E de așteptat că modificările propuse vor fi dezbătute în parlament la începutul sesiunii de toamnă-iarnă. Documentele au fost publicate pe site-ul ministerului spre a fi discutate public pe parcursul următoarelor săptămîni.  

De judecători se va preocupa o comisie independentă  

Una dintre direcțiile reformei anunțate se referă la modificarea statutului și a rolului Curții Supreme de Justiție (CSJ), precum și la limitarea competențelor ei. În perspectivă, această instanță trebuie să se concentreze pe unificarea practicii judiciare și nu pe examinarea cauzelor în instanță. Pentru aceasta, Ministerul Justiției propune reducerea numărului de membri ai CSJ de la 33 la 17. Potrivit Olesei Stamate, reducerea personalului va permite transformarea CSJ conform formulei Curții de Casație.  

”Curtea Supremă de Justiție are rolul principal în unificarea practicilor judiciare. Da, în perspectivă ea va examina reclamațiile depuse pe motive, ce nu vor fi foarte clare. Însă ea nu poate examina orice reclamații și nu se va implica în esența unui caz sau altul. Reducerea atribuțiilor CSJ mai înseamnă că noi reducem din povara acestei instituții”, spune ministra justiției.   

Cine dintre judecători va avea posibilitatea să activeze în instanța superioară se va stabili print-un mecanism special, probat deja în unele țări străine, dar care în Moldova este propus în premieră. De alegerea celor 17 judecători se va preocupa o comisie independentă, care va evalua din exterior activitatea membrilor CSJ. Din ea vor face parte 18 profesioniști cu o reputație impecabilă, inclusiv șase experți europeni – foști procurori și judecători din țările UE. Comisia îi va verifica pe membrii CSJ pe criterii de integritate, precum și calitățile lor profesionale și personale.  

Din spusele Olesei Stamate, primul criteriu de selectare a judecătorilor este integritatea. ”Integritatea va fi apreciată prin prisma declarării averilor și a intereselor, însă mult mai profund decît ceea ce face acum Autoritatea națională de integritate. Nu vor fi acceptate bunurile declarate la prețuri hilare, cum ar fi cadourile de 30-50 mii de euro, primite la nuntă sau cumătrie”, a subliniat ministra și a mai menționat că dacă judecătorul nu va trece filtrul integrității, calitățile sale profesionale și personale nu vor mai fi evaluate.  

În cazul unei aprecieri negative, judecătorul CSJ va fi transferat într-o altă instanță în funcție de vacanțele existente. Concomitent, se pune problema tragerii la răspundere a acestor judecători. Potrivit ministrei, raportul despre evaluarea membrului CSJ va fi trimis Autorității naționale pentru integritate și Inspecției judiciare care, în baza concluziilor făcute, vor lua măsurile necesare. Se propune ca aceeași procedură, cu participarea comisiei independente, să fie efectuată și în privința președinților Curților de Apel și a adjuncților lor.  

Noutăți vor fi implementate și la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Autorii concepției propun extinderea componenței CSM și completarea lui cu doi membri noi, dintre care unul va fi numit de guvern, celălalt – de președinte. Altele vor fi și criteriile de reprezentare la CSM a judecătorilor care activează în instanțe de nivel diferit. Se propune ca din cei șase membri aleși de adunarea generală a judecătorilor, trei să reprezinte primele instanțe, doi – curțile de apel, iar unul – Curtea Supremă de Justiție.   

Procurorul general va fi ales conform unor reguli noi  ?

O altă inițiativă a Ministerului Justiției se referă la  modificarea regulilor de alegere a Procurorului general. Reforma presupune că acesta va fi ales de Consiliul superior al procurorilor, dar concursul va fi organizat de comisia creată de Ministerul Justiției. Din ea vor face parte cinci persoane: un fost judecător, un fost procuror, ministrul Justiției, un reprezentant al societății civile și un psiholog. Astfel, Consiliul superior al procurorilor nu va organiza concursul, cum se face azi, ci va alege conducătorul instituției dintr-o listă scurtă.  

Se mai propune modificarea cerințelor față de pretendenții la funcția de Procuror general, pentru a asigura accesul la concurs a unui număr mai mare de candidați. Se exclude, astfel, criteriul obligatoriu al experienței de minim 5 ani de lucru în procuratură. Vor fi acceptate cererile persoanelor care au activat cel puțin 10 ani în calitate de procuror, judecător sau avocat. În același timp, în pofida divergenței de opinii din coaliția de guvernare, cetățenia moldovenească este în continuare o condiție obligatorie pentru pretendenții la înalta funcție din Procuratura generală.  

Se preconizează că, deși concursul deja a fost anunțat, în Moldova, procurorul general va fi ales reieșind din noile reguli. Luni, 9 septembrie, a expirat termenul de depunere a cererilor potențialilor candidați, dar se vede că el va fi prelungit sau sistat. Nu este exclusă varianta de anunțare a unui nou concurs după introducerea amendamentelor în legislație. Angela Motuzoc, Președinta Consiliului suprem al procurorilor, a declarat că în cazul modificării procedurii este gata să se supună deciziei parlamentului. În opinia ministrului Olesea Stamate, dacă amendamentele la legea privind procuratura vor fi adoptate rapid, la începutul lui noiembrie Moldova va avea un Procuror general nou. 

Concepția prezentată de Ministerul Justiției mai prevede o redistribuire a atribuțiilor unor instituții de aplicare a legii. Astfel, Procuratura anticorupție își va concentra eforturile asupra investigării cazurilor de corupție la scară largă. Competențele de combatere a corupției sistemice urmează a fi transmise Centrului Național Anticorupție (CNA).

Se propune o componență mai echilibrată a Consiliului Superior al Procurorilor, care urmează a fi completat cu doi reprezentanți ai societății civile. Unul dintre ei va fi numit de guvern, celălalt – de Forul societății civile a parteneriatului Estic. Prin analogie cu sistemul judiciar, reprezentanții Procuraturii anticorupție și conducătorii altor organisme și subdiviziuni ale procuraturii vor fi verificați de o comisie specială

Scenariul continuă

În același timp, unii experți naționali și străini vorbesc despre importanța perfecționării reformei în ceea ce ține de distribuirea competențelor organelor anticorupție. În opinia lor, combaterea corupției la nivel înalt trebuie să devină prioritatea nr.1 și pentru CNA, care dispune de anumite resurse, și pentru Procuratura Anticorupție. Asta în timp ce CNA trebuie să se concentreze pe investigarea faptelor de corupție ale demnitarilor de rang înalt, iar întregul proces trebuie coordonat cu Procuratura anticorupție.   

Recomandări similare au făcut și juriștii europeni, printre care procurori din respectivul departament al Lituaniei, cu statut de experți principali în proiectul Twinning. În opinia lor, CNA, care irosește prea multe resurse umane și tehnice pentru acțiuni de importanță minoră, trebuie degrevat, investigarea infracțiunilor mărunte de corupție fiind încredințată Inspectoratului principal de poliție, Serviciului vamal, altor organe de urmărire penală din cadrul Serviciului protecție internă și combatere a corupției a MAI. Această divizare a competențelor, potrivit experților, este o practică internațională care a permis multor țări să obțină progrese . 

Vorbind despre reformarea sectorului justiției, mulți experți consideră important să se acorde mai multă atenție schimbărilor în organismele care numesc oamenii în funcție, în sistemul dat. Ivan Diacov, ex-procurorul de Chișinău, crede că unul dintre primii pași ai noii puteri trebuie să fie demiterea in corpore a Consiliului Suprem al Procurorilor și a Consiliului Suprem al Magistraturii, după care – organizarea unor alegeri libere și corecte pentru aceste structuri, sub o supraveghere strictă. În opinia sa, în acest caz ”judecătorii și procurorii ar vota obiectiv, fapt care ar permite alegerea unor persoane mai mult sau mai puțin libere”.

Teodor Cîrnaț, expert în drept constituțional, este convins că fără transformări serioase ale organelor responsabile de soluționare a problemelor de personal, reforma nu are șanse să fie una de succes. În opinia sa, inițiativa de reformare a Curții Supreme de Justiție, care ține de crearea și de activitatea comisiei independente de evaluare a judecătorilor, depășește cadrul constituțional. Cîrnaț amintește că, în conformitate cu Constituția, CSM este unicul organ care poate numi în funcție, elibera sau promova judecătorii. ”Orice alte autorități, create de parlament sau guvern în paralel cu CSM, subminează din start atribuțiile constituționale ale acestuia”, -consideră expertul.

Specialiștii atrag atenția asupra unui șir de alte lacune, care trebuie discutate cu societatea civilă înainte ca proiectul de lege să fie adoptat. Iar alți experți cred că direcțiile de reformare, anunțate de autorități, reprezintă doar o parte a scenariului. În prezent, este vorba despre măsuri de urgență, care urmează a fi luate în timpul imediat următor. Un pachet mai mare de proiecte legislative, care reprezintă strategia complexă de reformare a justiției, trebuie să fie gata spre finele anului și va fi calculat pentru o perioadă mai îndelungată.     

Victor Surujiu

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load