X 
Transnistria stiri: 1423
Eurovision stiri: 506
Preşedintele stiri: 3996

Dumitru Pulbere: E foarte periculos să te joci cu legea. P. 2

29 mar. 22:45   Interviuri
10046 0

(Continuare. Începutul la28.03.2024)

Președintele Institutului de jurisdicție constituțională (IJC) Dumitru Pulbere numește, printre problemele prioritare ale țării, suveranitatea, neutralitatea și integritatea teritoriului. Potrivit lui, autorii Constituției înțelegeau perfect provocările geopolitice, cu care se poate confrunta Republica Moldova și au prevăzut statutul de stat neutru drept unul din momentele-cheie.

Interlocutorul nostru subliniază, că în ciuda tuturor evenimentelor derulate în decursul ultimilor trei decenii, Constituția RM a susținut un examen serios de fiabilitate și este în continuare un document juridic bun, care pune baza statalității Republicii Moldova.

Despre aceea, dacă are sau nu nevoie Moldova de armată națională, ce inițiative și acțiuni ale autorităților nu se înscriu în cadrul Constituției, cu ce se poate solda intensificarea dezacordului dintre Chișinău și Comrat, precum și despre multe altele, citiși în interviul cu Dumitru Pulbere, cunoscut constituționalist, fost deputat și ex-președinte al Curții Constituționale (CC).

Dle Pulbere, Institutul de Justiție Constituțională acordă multă atenție discutării aspectelor cheie ale statutului neutru al Republicii Moldova. De ce este important acest subiect în actuala situație, în care unii politicieni pun la îndoială neutralitatea țării ?


Pentru țara noastră neutralitatea, ca și suveranitatea, independența și integritatea teritoriului, este una dintre problemele-cheie cele mai importante. Azi în privința acestui principiu constituțional răsună opinii contradictorii. Recent, noi am organizat o conferință științifică și practică cu tema «Neutralitatea Republicii Moldova – o paradigmă cu valoare constituțională ».

La nivel oficial și neoficial, actuala guvernare pune sun semnul întrebării neutralitatea țării și declară că noi trebuie să ne mișcăm într-o anumită direcție. Dar reieșind din evenimentele care au loc în jurul Republicii Moldova și faptul, că marile puteri acționează înde ele în propriile interese, noi nu trebuie să ne implicăm în niciuna dintre părți, noi trebuie să avem propria poziție, prevăzută de Constituție.

Fiind un stat neutru, Moldova poate comunica cu toți, fără a se implica în politică, fără a sprijini acele sau alte principii ale marilor puteri. Geopolitica nu este pentru un stat mic ca Republica Moldova. În a.1994, la adoptarea Constituției, legislativul nu în zadar a prevăzut neutralitatea ca un moment-cheie. Deputații de atunci înțelegeau caracterul problemelor care pot apărea.

Poziția mea este în favoarea neutralității, fără echivoc. Este important, că statutul de stat neutru poate fi modificat numai prin referendum constituțional național. În ultimul timp, îndoielile cu privire la neutralitate răsună mai rar, dat fiind că autoritățile au înțeles că țara nu se va distanța de acest principiu, dacă poporul nu-și va spune poziția. Totuși, mereu se încearcă discreditarea noțiunii de stat neutru, cu trimitere la evenimentele care au loc în regiune și în lume.

La finele anului trecut, guvernarea a anunțat că Moldova are acum un sistem de supraveghere aeriană, care a fost achiziționat în Franța pentru aproximativ 14 milioane de euro. Dar s-a dovedit că acești bani au fost irosiți în zadar. Radarul nu poate depista multe tipuri de rachete și drone. Pentru a perfecționa sistemul, din spusele premierului, va fi nevoie de alte miliarde de euro. Dar deocamdată dronele vor zbura așa cum au mai zburat.

Apare întrebarea: pentru ce să ne înarmăm? Aceste mijloace ar fi putut fi folosite pentru construirea multor grădinițe de copii, școli și internate. Dar pe acest fundal în Moldova au fost închise simultan șase școli-internat – pentru copii rămași fără tutelă părintească și pentru cei cu deficiențe de auz și văz. Nu avem mijloace pentru a le întreține, da pentru înarmare găsim. Să nu uităm, că statutul de neutralitate este incompatibil cu militarizarea

Recent, Ministerul educației și cercetării a anunțat că în Moldova există 100 de școli cu mai puțin de 50 de elevi și 300de școli cu mai puțin de 100 de elevi. Dar cine e de vină, că populația rurală este în descreștere continua, în lipsa condițiilor necesare procesului de studii? În loc să creeze premise pentru ca oamenii să nu mai plece la oraș sau peste hotare, autoritățile caută cum să stimuleze părinții să-și mute copiii în școli mai mari. Iată unde este tragedia, da nu în statutul de neutralitate.

În opinia mea, armata națională este inutilă în Moldova. Există trupele de carabinieri, care au menirea să controleze respectarea ordinii publice. Ele pot fi echipate mai bine și modernizate. Unui stat neutru aceasta îi este suficient pentru a asigura ordinea publică.

Despre activitatea legislativă, care în ultima perioadă a devenit obiect de critici, inclusiv din partea experților de la Institutul de Justiție Constituțională. Ce inițiative și legi recente le considerați în mod clar contrare Constituției?

Cel mai probabil, „laurii” aparțin inițiativelor ce vizează reforma justiției, despre care am menționat mai devreme. Este vorba despre un șir de modificări și completări legislative, inclusiv reforme structurale ale sistemului judiciar, „reformatarea” și modificarea competențelor Curții Supreme de Justiție.

Un subiect aparte este Legea procuraturii, ale cărei prevederi au fost modificate de multe ori, în funcție de context și reieșind din interesele actualei guvernări. Și în cazul concursului pentru funcția de procuror general legea a fost modificată în mod repetat, pentru ca autoritățile să-și poată soluționa problemele de moment. E un mare pericol acest gen de joc cu legea.

Să ne amintim de situația cu Alexandr Stoianoglo, care nu se lăsa scos din funcția de procuror general. În Consiliul superior al procurorilor de atunci, actuala guvernare nu avea majoritatea care să-i permită luarea deciziilor necesare prin vot. Eu făceam parte din CSP ca reprezentant al președintelui. Nu au reușit să mă influențeze, așa că au mers pe calea modificării legii, deși mandatul meu expira în luni numărate. Dacă anterior criteriul limitei de vîrstă de 65 de ani ținea numai de procurori, acum el a fost extins asupra tuturor membrilor Consiliului. Dar și în acest caz legea putea fi aplicată doar în cazul raporturilor juridice, apărute după adoptarea ei. Legislația civilă nu are efect retroactiv. În cazuri excepționale, altă abordare poate fi specificată în legea însăși.

Totuși, imediat după adoptarea acestor amendamente a apărut decretul președintei, prin care eu am fost rechemat din CSP. Colegii m-au sfătuit să fac recurs la instanța de contencios administrativ cu cererea de anulare a decretului, dar eu nu am coborît la un așa nivel, ca să mă judec pe președinta. Cred că toți înțeleg ce stă în spatele acestor acțiuni. După ce în CSP a fost numit un alt reprezentant al președintei, Stoianoglo a fost îndată demis din funcție.

Nici cu legislația electorală, care nu poate fi modificată cu un an înainte de alegeri, lucrurile nu stau mai bine. Toți concurenții electorali trebuie să înțeleagă clar cadrul legislativ în care se desfășoară alegerile. Da în Moldova regulile se schimbă în timpul jocului, ceea ce provoacă haos și încalcă nu numai legile naționale, dar și angajamentele internaționale ale țării.

Împreună cu alte organizații și reprezentanți ai minorităților naționale, IJC s-a opus deciziei de a nu mai publica Monitorul Oficial în limba rusă, precum și de a nu traduce proiectele de lege. După aceste contestații, autoritățile au renunțat la idee. Sunt constituționale astfel de inițiative?

Oamenii au fost revoltați pe bună dreptate, căci cei care nu posedă limba de stat puteau fi lipsiți de dreptul de a face cunoștință cu prevederile legilor și a altor acte normative. Asta este o încălcare gravă a dreptului de acces la informație, fixat în Constituție, precum și la procesul decizional. În Moldova locuiesc oameni de diferite naționalități, care întotdeauna au avut aceste posibilități. Asta în situația, în care practic nu au fost create condiții adecvate pentru ca cei care nu cunosc limba de stat să o învețe.

Noi vorbim azi despre formarea, pe teritoriul RM, a unor așa condițiilor de viață, care ar crea premise pentru aderarea la UE. Însă în UE noi vom ajunge numai după ce în interiorul țării vor exista condiții confortabile pentru cetățenii tuturor naționalităților care locuiesc aici. De ce să dezbinăm poporul în funcție de limba vorbită? De ce să agravăm și să dezvoltăm conflictul cu Găgăuzia?

În opinia Dvs., este periculoasă creșterea neînțelegerilor dintre autoritățile centrale și autonomia găgăuză?

Art.1 al Legii privind statutul special al Găgăuziei spune că în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă. Adică, dacă Moldova își pierde independența, această autonomie are dreptul să iasă din componența țării. Asta e foarte periculos, e suficient să ne amintim de problema transnistreană.

Găgăuzia parcă ar fi incitată în mod deliberat contra autorităților centrale. Cuiva nu-i place cum au fost alegerile, dar așa e procesul electoral. Primele persoane din țară – președinta, spicherul parlamentului, primul ministru – spun că rezultatele alegerilor din Găgăuzia ar fi ilegale. Da unde este baza probatorie? Există oare o decizie judecătorească în această privință? Multora nu le place cum au fost alegerile în parlamentul Moldovei, cum au fost aleși actualii deputați, dar alegerile-s alegeri.

Mai mult, conform legii bașcanul Găgăuziei face parte din componența guvernului, însă peste mai bine de jumătate de an decretul respectiv așa și nu a fost semnat. Șefa statului este obligată să-l semneze. Conducătorul, mai ales cel mai înalt funcționar al statului, nu ar trebui să urmeze criteriul „îmi place sau nu”. Doar „legal sau ilegal”. Dacă e ilegal, trebuie să existe respectiva decizie judecătorească. Dacă nu există condamnare, care a intrat în vigoare, persoana se consideră nevinovată.

Ziulica întreagă auzim de la reprezentanții puterii, că cineva este bandit, criminal, corupt, hoț etc. Asta chiar dacă nu există decizii judecătorești definitive și lipsește baza probatorie. Astfel este sustrasă atenția oamenilor de la alte probleme, mai complexe, cum ar fi distrugerea agriculturii, înrăutățirea situației economice, etc. În orice ramură, inclusiv în justiție, este haos și dezordine. De trei ani vă aflați la putere, arătați-mi măcar un dosar penal, cu excepția celui pe numele lui Șor, care a apărut mult mai înainte. Unde este măcar o crimă pe care ați descoperit-o și ați dus-o la o decizie judecătorească intrată în vigoare? După ce ea va exista, se va putea spune că cetățeanul «Х» sau «Y» este hoț sau un corupt. În caz contrar, asemenea declarații vor fi ilegale.

Face impresia, că în Moldova condițiile pentru scindarea societății se creează în mod deliberat. Președinta trebuie să fie a tuturor cetățenilor RM. Sună frumos, dar ce avem de fapt? Pe de o parte, strigăm că Moldova începe negocierile de aderare la UE, pe de alta - încălcăm grav drepturile cetățenilor moldoveni.

Anul trecut, parlamentul a introdus, cu majoritate simplă de voturi, ceea ce s-au anunțat a fi „amendamente tehnice” la Constituție privind schimbarea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în "română". Se încadrează o astfel de procedură în cadrul constituțional? Că doar modificările aduse Legii Supreme trebuie aprobate cu ⅔ voturi de deputați, iar Constituția nu poate fi schimbată în timpul stării de urgență...

În legislația moldovenească nu există noțiunea «amendamente tehnice». Ea este străină procesului legislativ al oricărei țări, nu numai a Moldovei. Modificarea art.13 din Constituție prin o lege organică este o încălcare gravă a Constituției în sine. O înțelege orice jurist, nu e nevoie să comentăm.

În cei 30 de ani de independență a republicii noastre așa ceva nu a mai fost, nici măcar la nivel de încercare. Eu am analizat situația în țările europene dezvoltate - nici acolo nu a fost așa ceva. Am examinat cum stau lucrurile pe alte continente – nu veți crede, nici Africa nu s-a confruntat cu așa ceva. La noi însă au găsit de cuviință să acționeze așa de absurd.

În a.2024, Constituția Republicii Moldova sărbătorește a 30-a aniversare. Putem spune că în acești ani Legea Supremă a trecut un test serios de fiabilitate și capacitatea de a asigura guvernarea durabilă a țării în condiții dificile? Ce-i de făcut pentru ca Constituția să corespundă la realităților zilei?

În cadrul conferinței organizate de IJC anul trecut, am discutat acest subiect. La dezbateri au participat mulți deputați în primul parlament, care au participat la elaborarea Constituției și au votat-o. Au fost discutate multe subtilități care anterior rămăseseră în afară – ce opinii erau expuse, ce contradicții au existat. Proiectul Constituției fiind gata, el a fost trimis Comisiei de la Veneția pentru evaluare juridică. După care a fost ajustat reieșind din recomandările făcute și adoptat de parlament.

Pe atunci, Constituția Republicii Moldova a fost una dintre cele mai avansate în țările Consiliului Europei. Foarte clară, înțeleasă, laconică. Au urmat multe modificări, dar și tălmăciri din partea Curții Constituționale. Am calculat, CC a dat 70 de interpretări ale unor articole din Constituție.

În timpul președinției lui Igor Dodon, la inițiativa lui a fost formată o comisie constituțională, din care făceau parte mulți constituționaliști notorii și specialiști în drept. Eu am avut onoarea să conduc această comisie, care a pregătit un pachet de propuneri privind perfecționarea Constituției.

Noi nu am atins capitolul despre drepturile și libertățile de bază ale cetățenilor, fiind vorba despre principii universale, preluate din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU în 1948. Pentru celelalte prevederi au fost dezvoltat idei interesante, dar nu a fost încă o decizie finală - dacă va fi o nouă Constituție, sau un pachet de amendamente. Mai urma și obținerea avizului Comisiei de la Veneția, din care fac parte reprezentanți din peste 60 de țări, inclusiv toți membrii Consiliului Europei. Lucrul se apropia de final, însă actuala președintă a dizolvat, cu primul decret prezidențial, această comisie constituțională. Dar toate proiectele se păstrează și vor fi de folos la vremea lor.

În ciuda evenimentelor din ultimele trei decenii, trebuie să spun că Constituția moldovenească este și azi un document juridic foarte bun. Ea conține principiile care stau la baza statalității Republicii Moldova și au menirea să apere drepturile și libertățile de bază ale cetățenilor țării.

Mai devreme ați declarat că luați în considerare posibilitatea de a participa la un proiect politic și la viitoarele alegeri parlamentare. Există o decizie finală în această problemă?

Asemenea propuneri au venit din partea mai multor formațiuni politice, care m-au invitat să ader la platforma lor și să particip în viitoarele alegeri parlamentare din RM. Dat fiind că acestea vor avea loc peste un an, eu încă nu am decis definitiv. Posibil să-mi creez propria echipă sau să accept invitația unui partid politic. Cel puțin, sănătatea îmi permite și am experiența necesară, pentru ca să aduc folos prin elaborarea și adoptarea legilor care să funcționeze spre binele societății și a cetățenilor simpli

Alexei Istrati

53
1
0
3
2

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Veți participa la recensămîntul în desfășurare, în Moldova?