Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Se mizează pe denunțători

2 dec. 2021,, 18:08   Analitică
8021 5

În Moldova, să combați un fenomen așa de frecvent și multiform precum corupția, e incitant și profitabil: nu doar sporește ratingul, mai și oferă avantaje în concurența politică și economică.

În același timp, instituțiile internaționale, inclusiv GRECO – o autoritate specializată a Consiliului Europei, constată an de an că Republica Moldova nu depune suficiente eforturi pentru a învinge comportamentul corupt, în special printre deputați și demnitarii cu funcții înalte.

Experții constată, că în lupta cu corupția în Moldova deseori rolul principal îi revine factorului politic și că în condițiile actuale se practică combaterea aparentă a corupției și ”prinderea puricilor”de corupții înșiși.

Ca din cornul abundenței

Corupția autohtonă are specificul său, care ține de omniprezență și protejarea insuficientă a proprietății private. Mita și ”otcaturile” la diverse nivele ale puterii ating sume colosale și rareori devin cunoscute publicului. Cazurile ajunse în spațiul informațional de cele mai multe ori țin de schimbarea contextului politic al puterii și dorința de a demonstra eficiența eforturilor anticorupție pe predecesori și oponenții politici.


În același timp, e puțin probabil ca în țara noastră să existe multe persoane, care nu s-au ciocnit de manifestările corupției la nivel social: la perfectarea diverselor acte, admiterea la universități și susținerea examenelor, înscrierea copilului la grădiniță, comunicarea cu colaboratorii poliției rutiere, a organelor de drept și a multor altor structuri publice. Soluționarea problemelor de acest gen deseori este posibilă doar în ”condiții speciale”.

Durata combaterii corupției în țara noastră este direct proporțională impresiei că pentru reformatori contează procesul în sine, nu și rezultatul lui. Cu regularitate, apar idei noi, dar dacă le privim prin prisma eficienței, ele par chiar dubioase. Cum se vede, autorii actualelor inovații reies din faptul, că în urma recentelor curățări de personal în Moldova activează doar funcționari ideali – cei care urmează cu strictețe instrucțiunile. Inițiativele anticorupție din anii precedenți arată că nu-i chiar așa, și că lupta cu diverse ispite este peste puterile oficialilor de diferit grad.

În ultimul timp, mișcările anticorupție nestandardizate curg ca din cornul abundenței. Printre acestea – evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, care va începe în a. 2022. Astfel autoritățile își doresc să curețe sistemul de persoanele corupte. În același timp experții amintesc, că într-un șir de alte țări această inițiativă s-a dovedit a fi ineficientă, și în ciuda atestării mulți funcționari corupți și-au păstrat funcțiile.

Alexandru Tănase, ex-președintele Curții Constituționale, este convins că pe această cale problema coruptibilității în justiție și procuratură nu va fi soluționată. «Doar două țări - Albania și Ucraina – au apelat la evaluarea externă a justiției. În ambele cazuri rezultatele nu au fost cele scontate, și e puțin probabil că în Moldova va fi altfel », - crede Tănase. Cu trimitere la experiența altor țări, el spune că de regulă persoanele corupte susțin acest examen și prin diverse metode se mențin în sistem.

Anatol Țurcan, judecător de categorie superioară, crede că ideea evaluării externe a judecătorilor și procurorilor este nereușită și că peste ani toți se vor convinge de nulitatea coeficientului ei de utilitate. El amintește, că în anii 2009-2011 deja a avut loc ala numita ”curățare” a sistemului justiției, atunci politicienii spuneau că pentru a lupta cu corupția trebuie să scăpăm de 80% dintre judecători. În rezultat, potrivit lui Țurcan, sistemul a fost parțial renovat, dar asta s-a soldat cu reducerea calității justiției, sporirea poverii asupra judecătorilor și prelungirea timpului de examinare a dosarelor, dar numărul pretențiilor față de organele judiciare nu s-a redus.

În același timp, noua inițiativă de unire a Procuraturii anticorupție cu Centrul național anticorupție trezește în comunitatea experților multe semne de întrebare. Pe parcursul ultimilor ani, autoritățile în mod repetat au apelat la ideea reorganizării sistemului de prevenire și combatere a corupției prin lichidarea sau unirea structurilor-cheie, însă aceste inițiative așa și nu au fost duse la capăt niciodată.

Potrivit ministrului justiției Serghei Litvinenco, care este unul dintre autorii reformei, noua instituție anticorupție va fi preocupată în exclusivitate de combaterea corupției la scară mare, și va dispune pentru aceasta de toate instrumentele necesare. «Cred că vom realiza această inițiativă către mijlocul a. 2022», - a declarat șeful ministerului justiției. Mulți comentatori vorbesc despre riscurile înalte ale controlului politic din partea autorităților și pun la îndoială eficiența noii structuri, lipsite de independență suficientă.

Funcționarul pe post de detectiv

După examinarea diverselor metode de combatere a fenomenului corupției, în Moldova s-a decis să se mizeze pe dezvoltarea și stimularea denunțurilor printre funcționarii publici și alte persoane cu funcții de răspundere. Sub amenințarea răspunderii penale pentru complicitate la acte de corupție, aceștia trebuie să informeze autoritățile competente și despre cei care iau mită, și despre cei care o oferă în încercarea de a-i ispiti pe colegii integri. Acestei teme i-au fost consacrate recentele inițiative de introducere a amendamentelor la legislația de profil.

Funcționarii, care au anunțat benevol și conștiincios despre acte de corupție, pot conta pe un sprijin complex din partea statului. Codul comportamental al funcționarului public urmează a fi completat cu o listă extinsă de măsuri de protecție, printre care – interdicția de a trage la răspundere disciplinară pentru informarea privind actele de corupție. Funcționarul poate conta pe deplina confidențialitate a datelor personale, respectarea prezumției conștiinciozității și chiar pe transferarea într-o altă funcție în cazul persecuțiilor la vechiul loc de muncă.

În legislația privind prevenirea și combaterea corupției, Codul comportamental al funcționarului public și Codul contravențional vor fi introduse completări referitoare la responsabilitatea superiorilor, a structurilor specializate, a conducătorilor autorităților publice sau a conducătorilor departamentelor de stat. Aceștia riscă amenzi administrative pentru neluarea măsurilor de protejare a persoanei care a informat benevol despre comportamentul nedemn al concetățenilor sau colegilor săi, inclusiv nerespectarea regulilor de declarare a veniturilor și proprietăților.

Cum anume trebuie să acționeze în practică noua legislație anticorupție, nu știu nici autorii normelor legislative. Cei de la Direcția principală de urmărire penală a CNA i-au spus corespondentului Noi.md, că la nivel departamental urmează a fi implementată o nouă procedură-standard de informare despre manifestările de corupție. În viziunea lor, funcționarul public nu va comunica direct cu oamenii legii, deși nu este exclusă nici această variantă. Agențiile guvernamentale trebuie să pregătească unități structurale, autorizate să lucreze cu notificările privind cazurile de corupție.

Cum se vede, funcționarii înșiși vor proba rolul detectivilor. Informațiile despre manifestările de corupție nu trebuie să depindă de timpul în care persoanele interesate oferă mita – în orele de lucru sau după încheierea lor. Pentru organele de drept este foarte important ca informatorul să indice toate datele cunoscute despre ”răufăcător”, să numească ora, locul și metoda de incitare la corupție, precum și să informeze despre circumstanțele primirii ofertei. Plus la toate, funcționarul va trebui să anexeze toate materialele ce confirmă adresarea, de care el dispune.

«O asemenea abordare corespunde practicilor europene și prevederilor convențiilor internaționale, a căror parte este Moldova. Eficiența ei va depinde de eforturile organelor competente și de înțelegerea specificului acestei probleme de înșiși funcționarii publici. Spre exemplu, dacă cineva se apropie de ei și-i roagă să facă lobby sau să presteze un serviciu care nu se înscrie în cadrul legal, mulți dintre ei preferă să anunțe despre aceasta și să doarmă liniștit»,- argumentează autorii inițiativei.

În opinia lor, pe viitor asemenea informări despre actele de corupție vor fi percepute ca ceva normal. În majoritatea țărilor dezvoltate funcționarul public este obligat să anunțe organele de drept sau șefii cu privire la toate manifestările de corupție , pe care le cunoaște. Dacă a tăinuit această informație, riscă o pedeapsă desul de severă. Și în Moldova există reguli asemănătoare, însă funcționarii publici nu se grăbesc să-i ”toarne” pe cetățeni, în special pe colegii lor: noi avem o altă mentalitate. Autoritățile contează pe faptul că după renovarea legislației aceste principii vor începe să funcționeze și în țara noastră.

«Prinsul puricilor» de către corupții înșiși

În prezent, în Moldova este examinată posibilitatea de a adopta o lege ce va extinde această practică nu numai asupra funcționarilor, ci și a tuturor cetățenilor. Populația va fi obligată să informeze despre toate manifestările de corupție, indiferent de faptul unde a avut loc – la serviciu, printre colegi, vecini sau cunoștințe. Cu ceva timp în urmă proiectul de lege a fost foarte aproape de a fi adoptat, însă într-un final – trimis pentru definitivare.

De altfel, multă lume crede, și nu fără temei, că de fapt în Moldova are loc doar ”prinderea puricilor”. Din infracțiunile de corupție fac parte destul de multe acțiuni. La noi însă totul se rotește doar în jurul corupției în formă de mită și tot felul de alte plocoane. Înțelegerea îngustă a terminologiei permite ca mita să se transforme în cadou, în semn de recunoștință, sau chiar în ceva nematerial. De fapt, noțiunea de corupție este mult mai vastă, să luăm măcar și fenomenul foarte frecvent în Moldova – vinderea funcțiilor. Astfel, eșecul este incorporat din start în sistemul nostru de administrare. Una dintre principalele probleme ale luptei cu corupția în Moldova constă în faptul, că această luptă poate avea loc numai cu participarea corupților înșiși.

Mai există un risc al informării privind cazurile de corupție, care face din această procedură o jumătate de măsură, periculoasă. Folosind acest mecanism, funcționarii pot încerca să regleze conturile înde ei. În multe instituții publice este construită o verticală a puterii, inclusiv de obținere a diverselor autorizații. Dacă un funcționar nu a împărțit, și-a luat sie prea mult, sau din careva motive este indezirabil, el poate deveni obiectul atacurilor, în timp ce colegii săi ”mai corecți” își continuă activitatea în același ritm.

Cei de la organizația internațională specializată GRECO menționează, că autoritățile naționale ale Moldovei foarte reticent introduc noile prevederi, care vizează combaterea corupției printre membrii parlamentului și alte persoane suspuse. Moldova figurează în lista țărilor cu o proporție foarte înaltă a recomandărilor neimplementate definitiv în privința deputaților – mai bine de 80%. Printre altele, au fost recunoscute insuficiente eforturile Moldovei de sporire a transparenței procesului legislativ, de publicare sistematică și la timp a proiectelor de legi în vederea dezbaterilor constructive pe marginea lor în societate și în parlament. În plus, așa și nu a fost adoptat codul comportamental al deputaților, nu au fost implementate măsurile de prevenire a conflictelor de interese.

Experții internaționali atrag atenție asupra lacunelor în soluționarea problemelor de lobby, precum și practicii extinse a ”ușilor rotative” în administrația centrală. Este vorba despre interacțiunea cu mediul de afaceri, spre exemplu – persoana își asigură un statut înalt în structurile publice, după care deschide afaceri, face bani și iarăși revine în administrarea publică. Deseori ”ușile rotative” țin de victoria unui sau altui partid.

Dar, în pofida recomandărilor neimplementate privind lupta cu corupția în eșaloanele superioare ale puterii și pe Olimpul politic, în Moldova de cele mai multe ori pe primul loc se află combaterea mitei și a manifestărilor de corupție la nivelul inferior. Unii experți cred că astfel populației i se dă de înțeles, că cetățenii înșiși poartă vina pentru extinderea acestui fenomen. Dar se știe, că peștele de la cap se strică. Ar fi corect să spunem că de n-ar fi cei care iau, nu ar fi nici cei care dau. În actualele condiții, reformatorilor le este mai comod să creeze aparența luptei cu corupția și să «prindă purici» cu implicarea personală a celor corupți.

Victor Surujiu

1
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?