Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Sandu este președintele. Ce urmează?

16 noi. 2020,, 19:21   Analitică
34809 9

În Moldova s-a produs un progres de gen. Pentru prima dată în aproape 30 de ani de Independență, președinte al țării a devenit o femeie. Potrivit datelor preliminare ale CEC, Maia Sandu cu o marjă mare a cîștigat turul doi al alegerilor prezidențiale, depășindu-l pe Igor Dodon cu 15,5%.

În staff-ul electoral al candidatului Partidului Acțiune și Solidaritate e euforie. Se bucură și susținătorii "Maiei de fier". Dar foarte curînd, ei, la fel ca noul șef al statului, vor trebui să coboare din cer pe pămînt. Președintele Moldovei are atribuții prea limitate: fără susținerea majorității parlamentare și deținerea "propriului" guvern, șeful statului exercită în principal o funcție decorativă și reprezentativă. Nici una, nici alta Maia Sandu deocamdată nu are.

Numai recorduri?

Acum patru ani, Maia Sandu a refuzat să recunoască rezultatele alegerilor prezidențiale și victoria lui Igor Dodon. Ea a declarat că în cadrul celui de-al doilea tur au fost depistate încălcări masive și există toate temeiurile legale pentru a contesta rezultatele votului. În același timp, în piața centrală a capitalei se desfășura mitingul "celor care nu erau de acord", care scandau "Sandu- președinte! Dodon la închisoare!", "CEC-la gunoi", "Alegerile prezidențiale au fost falsificate" și nu se știe de ce "Jos Platon!”.

Igor Dodon, după turul doi al alegerilor prezidențiale-2020, și-a felicitat concurenta cu prilejul victoriei și i-a îndemnat pe susținătorii săi să nu iasă la proteste pentru a nu admite destabilizarea și criza politică gravă din țară. Cu toate acestea, el la fel intenționează să conteste rezultatele alegerilor la CEC, în judecată, la Curtea Constituțională", deoarece staff-ul său electoral a înregistrat un "număr fără precedent de nereguli în timpul votării: încălcarea dreptului la exprimarea votului de căre cetățenii de pe malul stîng al Nistrului, transportarea alegătorilor în țările UE, intervenția în alegerile din Moldova a diferitor funcționari din vest.


Amatorii de statistici electorale vorbesc acum despre recordurile înregistrate în turul doi din data de 15 noiembrie. Astfel, portalul agora.md, referindu-se la datele companiei iData-Smart Data a anunțat cu încîntare că Maia Sandu a stabilit un record după rezultatele obținute la alegeri: nici un partid sau politician în cadrul alegerilor nu a acumulat pînă în prezent mai multe voturi decît ea – pentru candidatura sa au votat 943,4 mii de cetățeni sau 57,75%. "Pînă la Sandu", scrie agora, "recordul l-a deținut cel de-al doilea președinte al Moldovei ales de popor, Petru Lucinschi, care a fost ales în 1996 cu peste 919 800 de voturi".

Undeva în Chișinău, în acel moment, zîmbea sceptic, pe nedrept uitat de iubitorii de recorduri, primul președinte al RM, Mircea Snegur, rezultatul căruia la primele alegeri prezidențiale din 1991 nimeni în Moldova și niciodată nu-l va bate: 1 milion 952 mii 142 de voturi acordate pentru el sau 98,2%!

Mai real este un alt record înregistrat în turul doi al actualelor alegeri - numărul cetățenilor moldoveni care au votat peste hotare. De data aceasta, la secțiile de votare au ieșit peste 262 de mii de migranți moldoveni. Aceasta este cu peste 100 de mii de alegători mai mult decît au votat în primul tur din 1 noiembrie.

Experții politici se gîndesc acum la cauzele înfrîngerii lui Igor Dodon. Politologul Vitalie Andrievschi, de exemplu, consideră că acest lucru s-a întîmplat pentru că în echipa actualului președinte a cîștigat aripa radicală, de aceea campania sa electorală a fost destul de agresivă și față de adversari și față de reprezentanții diasporei. Dar, așa cum a observat pe bună dreptate unul dintre comentatori, lupta pierdută nu înseamnă încă un război pierdut. Igor Dodon mai are pîrghii de influență asupra situației politice din țară. Iar pentru Maia Sandu, în funcție de scenariul care va fi realizat în viitorul apropiat de principalii actori politici, cîștigarea alegerilor prezidențiale ar putea fi atît un start pentru resetarea puterii, cît și o victorie de PR.

Scenariul Nr.1: "Forțat”

Unii politicieni și experți au propus acționarea forțată încă acum patru ani, cînd alegerile prezidențiale au fost cîștigate de Igor Dodon.

Desigur, ei au spus atunci că Președintele Republicii Moldova nu are oportunități legale pentru "scenariul forțat" – el are atribuții prea limitate. Practic, șeful statului este obligat să coordoneze toate acțiunile și inițiativele sale cu Parlamentul, unde nu are majoritate, ceea ce înseamnă că practic toate inițiativele sale anticorupție și antioligarhice vor fi tăiate din rădăcini. De asemenea, președintele nu poate dizolva Parlamentul prin metode legale - se primește un cerc vicios. Dar logica acțiunilor președintelui ales de popor nu trebuie să fie în plan juridic, ci în plan politic. Partenerii externi, de fapt, a recunoscut că Moldova este un stat capturat (cu un an înainte, în "The New York Times" a fost publicat articolul secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, despre faptul că RM se află în mîinile oligarhilor), ceea ce înseamnă că noul președinte ar putea constata o stare prelungită a crizei constituționale în țară (exemple pentru acest lucru sînt mai mult decît suficiente, inclusiv în acțiunile "așa-numitei" Curți Constituționale) și fixa toate acestea în documente politice speciale. În final: nou președinte ales, de fapt, este singura putere democratică legitimă, iar toate celelalte instituții de stat și-au pierdut legitimitatea, colaborînd cu regimul oligarhic, ceea ce înseamnă că "dizolvarea Parlamentului devine o chestiune tehnică".

Însă Igor Dodon nu a mers pe ”calea forțată” deoarece Parlamentul și întregul sistem judiciar erau în mîinile oligarhilor. Acum, unii politicieni și activiști civici o îndeamnă și pe Maia Sandu să urmeze acest scenariu.

"Este foarte important ca ea să nu piardă entuziasmul poporului manifestat astăzi, ci să acționeze decisiv, astfel încât acest entuziasm săs e tranforme schimbări în bine prin reforme rapide și eficiente. Nu vom pierde nimic dacă, în baza declarației privind statul capturat, ea va dizolva toate instanțele. Vom aștepta cîteva luni ca acolo să vină oameni noi. Același lucru se referă și la procuraturi și MAI. Știm că există probleme juridice cu dizolvarea Parlamentului. Dar pentru ce este Declarația? Sau migrațiile infinite intraparlamentare nu dau nici un motiv ca aceeași CC să găsească o soluție, probabil chirurgicale? Timpul acționează împotrivă - țara a pierdut deja 30 de ani. Trebuie să ne grăbim", a scris pe rețelele de socializare imediat după ce s-a aflat despre Victoria Maiei Sandu, ecologistul, deputatul în primul Parlament, Ilia Trombițchi.

Cu toate acestea, această propunere are o serie întreagă de "dar". În primul rînd, Declarația privind statul capturat, adoptată de Parlament la 8 iunie 2019, se referă la o perioadă istorică total diferită. "Parlamentul Republicii Moldova denunță actualul regim oligarhic, condus de liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal şi anticonstituţional exercitat asupra Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, CNA, ANI, CEC, SIS, BNM și asupra altor autorități care trebuie să funcționeze în mod autonom, independent de factorul politic", se arată în aceasta.

Îndeplinind prescripțiile acestei declarații, conducerea de atunci a țării, din care a făcut parte și prim-ministrul Maia Sandu, precum și deputații partidului ei, au demis și au schimbat conducerea tuturor structurilor și departamentelor de stat sus-numite. Inclusiv Procuratura, Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție și MAI. Astfel, Declarația privind recunoașterea caracterului captiv al statului-2019 poate fi considerată un document complet executat. Un alt lucru este cît de calitativ a fost executat. Dar acestea sînt întrebări pentru conducerea de atunci a țării, inclusiv Maia Sandu.

În al doilea rînd, Curtea Constituțională puțin probabil că va fi de partea președintelui, dacă Maia Sandu va decide brusc să "dizolve toate instanțele". Și nu doar pentru că aceasta va fi o încălcare directă a Constituției, dar și pentru că în mediul judecătoresc este foarte puternică solidaritatea corporativă – ai lor nu le vor ierta acest lucru.

În al treilea rînd, Consiliul Europei, în general, nu privește cu ochi buni trecerile în parlamentele naționale, cu toate acestea, categoric nu se recomandă luarea mandatelor de deputat a transfugilor politici, pentru că acest lucru "nu este democratic" și este "contrar drepturilor fundamentale ale omului". Despre acest lucru, de exemplu, se menționează în Raportul Comisiei de la Veneția "cu privire la rolul opoziției în Parlamentul Democrat" 2010. Iar despre dizolvarea Parlamentului doar din cauza "migrației infinite intraparlamentare" nu poate fi vorba.

Iar în al patrulea rînd, Maia Sandu, pe parcursul întregii sale cariere politice, nu s-a evidențiat niciodată, să spunem așa, prin decizii independente. Ea, spre deosebire de același Andrei Năstase, nu a stat "pe baricade" în timpul valului de proteste din 2015-2016 – doar de cîteva ori a participat la mitinguri. Nici fiind timp de cinci luni prim-ministrul în condițiile demontării regimului oligarhic nu s-a manifestat drept un revoluționar-inovator. Amendamentele scandaloase la Legea cu privire la procuratură nu ar trebui luate în considerare, acestea au fost un demers conștient al prim-ministrului de atunci pentru demisia cabinetului său de miniștri și începerea, astfel, a companie electorale pentru funcția de președinte.

Scenariul nr. 2: Izolarea președintelui

"Sandu urmează să fie președinte fără împuterniciri speciale și fără majoritate în Parlament, pe care Igor Dodon, care a pierdut, aproape că o avea", a subliniat jurnalistul Vladimir Soloviev.

Dacă actualul legislativ va avea un instinct de auto-conservare (și acesta este un scenariu foarte probabil), Președintele Maia Sandu ar putea foarte curînd să se pomenească în aceeași izolare, în care, la un moment dat, pe lîngă democrați, s-a pomenit Igor Dodon. Da, deocamdată în Parlament nu există majoritate – aceasta s-a destrămat după ce PDM a retras cinci miniștri din guvernul Ion Chicu. Dar asta nu înseamnă că nu ar putea apărea în curînd.

După cum a preupus analistul politic Corneliu Ciurea într-un interviu pentru Sputnik-Moldova, cel mai probabil, în noua coaliție, deocamdată neformată, va intra fracțiunea PSRM, cu care ar putea începe colaborarea grupul "Pentru Moldova" (din ea fac parte 14 deputați – 6 aleși ai poporului, care au ieșit recent din grupul "Pro Moldova", și reprezentanții partidului "Șor"), precum și alți deputați. 37 de socialiști și 14 deputați din "Pentru Moldova" reprezintă deja o majoritate parlamentară de 51 de voturi. Adevărul e că, potrivit analiștilor, această opțiune este foarte riscantă pentru viitorul PSRM.

"Ei pot fi sprijiniți parțial și de politicienii de dreapta care dețin fotolii de deputat, care vor rămîne nemulțumiți de rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale. Nu este exclus că în fracțiunea "Demnitate și Adevăr" ar putea apărea doritori. Ei ar putea susține uneori anumite inițiative legislative. Majoritatea forțelor politice și parlamentarilor puțin probabil că sînt interesați strategic la această etapă să dizolve actuala componență a Legislativului, de aceea ei vor căuta toate dovezile și argumentele posibile pentru păstrarea acestuia", consideră Corneliu Ciurea.

Cu noua majoritate parlamentară ar putea, de asemenea, să colaboreze și deputații independenți, pecum și unii reprezentanți ai Partidului Democrat: se știe, de exemplu, că Dumitru Diacov s-a opus ieșirii formațiunii sale politice din guvernul Chicu. Cu atît mai mult că la alegerile parlamentare anticipate aceiași democrați, ca și alți deputați în exercițiu, nu vor avea șansa să treacă în noul organ legislativ.

Încă înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Igor Dodon a declarat că socialiștii "au cel puțin trei formule, la care lucrăm, începînd cu o coaliție largă și terminînd cu diferite alte variații politici, care vor fi realizate în comun cu partidele responsabile și deputați în parlament".

Acest "scenariu izolaționist" ar putea deveni și mai interesant dacă, de exemplu, Igor Dodon, care a pierdut alegerile, va decide să devină prim-ministru. Despre posibilitatea unei astfel de evoluții în cercurile de experți s-a vorbit încă înainte de alegeri. Despre posibilitatea unei astfel de evoluții imediat după turul doi al alegerilor prezidențiale a declarat și liderul "Partidului Nostru", Renato Usatîi.

"Acum politehnologii au venit cu un plan de urgență pentru Dodon. El va demisiona pînă la inaugurarea Maiei Sandu. Acesta va fi înlocuit temporar de Zinaida Greceanîi, care va aproba candidatura lui Dodon la funcția de prim-ministru", a spus Usatîi într-un interviu acordat tv8.

Scenariul mai picant "Maia-președinte, Igor-prim-ministru" va fi dacă înaintarea lui Igor Dodon la funcția de prim-ministru va avea loc deja după inaugurarea Maiei Sandu. Și în acest caz, noul președinte va fi pur și simplu prins în capcană. Și ea deja nu va mai putea da vina pe moștenire trecutului oligarhic în sistemul judecătoresc, deoarece există o decizie a actualei componențe a Curții Constituționale din data de 6 august 2020, potrivit căreia în cazul în care președintele Republicii Moldova, la numirea prim-ministrului, refuză să aprobe candidatura șefului cabinetului de miniștri propusă de majoritatea parlamentară, atunci în privința lui poate începe procedura de suspendare din funcție și chiar demisia.

Această schemă de reprimare a fost gîndită împotriva lui Igor Dodon, cînd opoziția parlamentară dorea foarte mult să demită guvernul Ion Chicu și să numească în locul lui guvernul lui Andrei Năstase, dar acum ar putea să-i facă un deserviciu deja Maiei Sandu.

Scenariul nr. 3: Reformatarea puterii fără dizolvarea Parlamentului

Deși pe parcursul cursei electorale Maia Sandu nu o dată a spus că va pleda pentru dizolvarea actualului parlament, iar mai apoi la negocierile cu Renato Usatîi înainte de cel de-al doilea tur de scrutin a confirmat că scopul ei este "mai întîi să curețe președinția, apoi și parlamentul", s-ar putea întîmpla că noul președinte nu va insista pe dizolvarea legislativului.

Cînd pe 7 noiembrie, Partidul Democrat și-a anunțat decizia de a retrage miniștrii din guvernul Ion Chicu, unii comentatori politici au presupus că aceste acțiuni ar putea fi coordonate cu șeful diplomației americane în Moldova Derek Hogan sub anumite garanții pentru PDM.

"Comitetul de la Washington" a dat asigurări că nu vor exista alegeri parlamentare anticipate în Moldova, democrații își vor păstra locurile în Parlament și vor avea ocazia să reînvie formațiunea și să se pregătească pentru următoarea cursă electorală. În schimb, Partidul Democrat va trebui să susțină noua componență a Cabinetului de Miniștri, formată de Maia Sandu. Firește, în ea nu sînt prevăzute funcții pentru membrii Partidului Democrat", a scris publicația "Молдавские ведомости".

Dacă astfel de acorduri într-adevăr au avut loc, aceasta va fi o lovitură serioasă planurilor liderului "Partidului Nostru" Renato Usatîi, care în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, a susținut-o pe Maia Sandu anume în speranța că parlamentul va fi dizolvat, iar în primăvara anului viitor vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.

Cu 16,9% din voturile obținute de Usatîi în primul tur și actualele stări de protest din societate, în cazul alegerilor anticipate "Partidul Nostru" ar putea deveni a treia fracțiune din Parlament și chiar să ajungă la putere. Cu toate acestea, dacă actualul parlament va activa întregul termen prevăzut și alegerile parlamentare vor avea loc abia în 2023, "rezerva electorală de protest" a lui Renato Usatîi ar putea dispărea. Și, în afară de aceasta, electoratul lui Usatîi, în cea mai mare parte de orientare de stînga-centru, ar putea să nu-i ierte faptul că a susținut-o pe Maia Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale

De aceea, comentatori politici, înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, l-au învinuit pe liderul "Partidului Nostru" de grabă nejustificată și încredere, atunci cînd, declarîndu-și susținerea Maiei Sandu, a spus că în termen de cîteva zile avocați PAS îi vor prezenta un plan de dizolvare a parlamentului. Acest lucru i-a promis Maia Sandu în cadrul întrevederii din 3 noiembrie. Cu toate acestea, au trecut două săptămîni, iar despre planul de dizolvare "din partea juriștilor PAS" nu se aude nimic. Cu toate acestea, mulți cred că declarația lui Usatîi despre planul de dizolvare a parlamentului a răsunat pentru a distrage atenției alegătorilor de la faptul presiunii deschise asupra lui Usatîi din partea ambasadorilor SUA și României, pe care, din anumite motive, Renato nu a putut să-i refuze.

Scenariul nr. 4: Resetarea puterii prin alegeri anticipate

Cu o săptămînă și jumătate în urmă, după întîlnirea cu liderul "Partidului Nostru" Renato Usatîi, Maia Sandu a dat de înțeles că, deși este hotărîtă să îndeplinească promisiunea sa electorală privind alegerile parlamentare, ea nu va forța lucrurile și va căuta căi legale pentru dizolvarea parlamentului.

"Vom stabili metode legale pentru desfășurarea alegerilor anticipate, astfel încît în Parlament să vină oameni care să reprezinte cetățenii", a declarat candidatul la funcția de președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate.

Cu toate acestea, metode legale de dizolvare, dacă e să reieșim din legislația în vigoare, există doar două: sau parlamentul, timp de trei luni nu adoptă legi, sau (în caz de demisie a guvernului) în termen de 45 de zile, nu desemnează o nouă componență a cabinetului de miniștri, de două ori respingînd propunerile înaintate.

Organul legislativ al RM nu activează de două luni. Ultima ședință a avut loc pe 11 septembrie. Însă în viitorul apropiat Parlamentul, cel mai probabil, își va relua activitatea, deoarece deputații vor trebui înainte de noul an să adopte cel puțin o politică bugetar-fiscală pentru anul 2021 și trei bugete (de stat, de asigurări în medicină și de asigurări sociale). Deci, una dintre metodele legale de dizolvare a legislativului poate fi deja scoasă de pe listă.

Adevărul e că, într-un alt interviu, Maia Sandu a spus că, dacă ea va deveni președinte și dacă se va dovedi că parlamentul și guvernul nu vor susține "măsuri, politici, decizii foarte importante menite să ajute oamenii și economia, atunci acest lucru va fi un motiv în plus pentru a înțelege necesitatea organizării cît mai curînd posibil a alegerilor parlamentare anticipate". În baza căror prescripții legale, candidatul la președinție nu a explicat atunci.

Deci, deocamdată, unica posibilitate reală de dizolvare a actualului parlament este însăși voința politică a actualui Parlament. Dacă nu va exista voință politică, atunci insistența noului președinte în această chestiune ar putea provoca o criză politică serioasă a la "Lucinschi vs Parlament". Atunci confruntarea dintre președinte și Parlament s-a încheiat cu modificarea procedurii de alegere a șefului statului, care mai apoi 16 ani a fost ales de deputați, și cu primele restricții grave ale împuternicirilor sale.

Totuși, potrivit unor comentatori politici, dacă de desfășurarea alegerilor anticipate și reformatarea puterii în Moldova sînt cointeresați curatorii occidentali, atunci ei "pot fi foarte convingători" în discuțiile cu liderii unor fracțiuni parlamentare.

Astfel, victoria Maiei Sandu în cadrul alegerilor din 15 noiembrie, deși într-o oarecare măsură reprezintă un rezultat remarcabil pentru Moldova - totuși, pentru prima dată președintele țării devine o femeie – în situația politică generală nu are deocamdată o semnificație definitorie. Fără susținerea majorității parlamentare și a Guvernului, președintele Maia Sandu ar putea deveni al doilea Nicolae Timofti. Cu ce, desigur, ea nu este categoric de acord, la fel ca și unii parteneri occidentali. Deci, totul în Moldova abia începe…

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?