X 
Transnistria stiri: 1393
Eurovision stiri: 502

Resetarea cîmpului partinic: partidul ”poetului Jora” și alte formațiuni noi

29 iun. 2020,, 18:00   Analitică
5810 0

Marți, 23 iunie, s-au împlinit acele șase luni pînă la expirarea mandatului președintelui, în care parlamentul nu mai poate fi dizolvat. Înseamnă că în acest an nu vom avea alegerile parlamentare anticipate, despre care s-a tot vorbit la noi în ultimul timp.

Dacă și vom avea alegeri parlamentare anticipate – doar după cele prezidențiale. În cel mai fericit caz – prin februarie-martie 2021.

Parlamentul, în stare de semi-descompunere

Dacă urmărim retrospectiva evenimentelor politice din țară, anticipatele ar fi trebuit să fie organizate acum șapte-opt luni.

Nu este un secret că în iunie 2019 coaliția situativă PSRM - blocul ACUM a fost creată cu eforturile a trei reprezentanți speciali din afară (eurocomisarul Johannis Khan, vicepremierul FR Dmitrii Kozak și șeful biroului est-european al Departamentului de stat al SUA Bradley Freden), cu un anumit scop. Dmitrii Kozak declarase atunci, în cadrul unei conferințe de presă, că sarcina primordială a noii coaliții moldovenești trebuie să fie dezoligarhizarea și pregătirea condițiilor pentru desfășurarea unor alegeri democratice, cinstite ale noului parlament. Adică, se preconiza că timp de cîteva luni autoritățile moldovenești în persoana PSRM și a blocului ACUM vor curăța politica moldovenească de moștenirea lui Vladimir Plahotniuc și în toamna lui 2019 vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Însă acest scenariu al intermediarilor externi nu a mai fost realizat.


Acum unii parteneri externi vorbesc din nou despre necesitatea alegerilor anticipate în Republica Moldova. Săptămîna trecută, ex-președintele Consiliului Europei, Donald Tusk, lider al Partidului Popular European (cel mai mare partid transnațional din UE) i-a îndemnat pe politicienii moldoveni să dizolve parlamentul și să organizeze alegeri anticipate.

“Moldova are nevoie de o majoritate proeuropeană reformatoare stabilă, care să reprezinte voința oamenilor”, - a declarat președintele PPE după ce s-a aflat că coaliția socialiștilor și a democraților, care guvernează RM, nu mai are majoritate parlamentară, deoarece a mai părăsit-o un deputat.

“Sfatul lui Donald Tusk este logic – dacă deputații voștri iarăși se cumpără cu bucata și cu mănunchiul, cum s-a exprimat metaforic unul dintre politicienii noștri, dacă în parlament nu mai există o majoritate și guvernul nu are un sprijin, la ce bun să vă mai chinuiți 2,5 ani? – a declarat analistul politic Igor Boțan. – Însă dl Tusk nu a ținut cont de specificul nostru. Parlamentul moldovenesc nu se poate autodizolva, cum o fac parlamentele altor țări. Spre exemplu, cel din Anglia, Israel sau Croația. La noi parlamentul poate fi dizolvat numai în două cazuri: dacă el timp de trei luni nu adoptă legi și atunci președintele îl dizolvă pentru inactivitate, sau dacă, după demiterea guvernului, parlamentul timp de 45 zile nu reușește să numească un nou cabinet. Iată de ce, pentru a avea alegeri parlamentare anticipate, la noi trebuie creată artificial o criză politică”, spune expertul.

Unde mai pui că tot în săptămîna trecută (la 23 iunie) a intrat în vigoare pc.4 al Art.85 din Constituție, în conformitate cu care parlamentul nu poate fi dizolvat cu șase luni înainte de expirarea mandatului președintelui. Teoretic, această stipulare a art.85 va deveni nulă dacă din careva motive Igor Dodon va demisiona anticipat din funcția de președinte. Atunci, - dacă Curtea Constituțională va decide că e posibil ca alegerile prezidențiale și parlamentarele anticipate să se desfășoare concomitent, - anticipatele ar putea avea loc la 1 noiembrie. Dar experții nu cred într-o asemenea evoluție a evenimentelor. Iată de ce în cel mai bun caz alegerile anticipate se vor desfășura în februarie-martie 2021. Dacă se vor desfășura.

Politicienii moldoveni vorbesc mult, des și de mult timp despre necesitatea acestor alegri. Acum o lună, vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari, declara că actualul parlament, care este ”opera lui Plahotniuc”, se află în stare de semi-descompunere și în procese murdare de migrare, de aceea anticipatele au devenit pur și simplu necesare. Ce-i drept, acum poziția sa în chestiunea dată s-a transformat puțin – probabil, în speranța numirii unui guvern al Platformei DA, ale cărui priorități au fost prezentate zilele trecute. Recent, A.Slusari a scris pe pagina sa socială că, deși Platforma ”Demnitate și Adevăr” este gata pentru alegerile anticipate, ”în condițiile crizei economice și pandemice acestea vor avea urmări catastrofale pentru țară”.

Și PAS se pronunță activ pentru alegerile parlamentare. ”Unica soluție de a curăța actuala clasă politică este alegerea unui nou parlament și a președintelui țării, - se spune în declarația difuzată. Zilele trecute și Partidul Democrat a susținut inițiativa partidului ”Acțiune și Solidaritate” privind desfășurarea alegerilor anticipate.

Însă comunitatea de experți este sceptică față de aceste declarații ale politicienilor, și le percepe, mai degrabă, ca pe un element al luptei politice.

“Eu personal optez pentru alegerile anticipate, dar nu pot fi sigur că ele chiar îi interesează pe principalii actori politici. Pentru că nu-s sigur că partidele de top - PSRM, PAS și Platforma DA – vor obține în scrutin mai multe mandate decît în prezent, - spune Igor Boțan. - Desigur, totul va depinde de configurarea politică de după alegerile prezidențiale. Dar socialiștii au acum o situație destul de complicată din cauza crizelor pandemice și economice. PAS și Platforma DA se află în stagnare – ele nu mai sînt acele formațiuni politice care urcau pe baricade și conduceau poporul. Mai ales că acum ele fac parte din sistem – în special după ce s-au declarat forță anti-oligarhică, au adoptat declarația privind statul capturat, însă așa și nu au dezoligarhizat cu adevărat țara.

La fel, eu nu văd de ce Filip și Diacov și-ar dori alegeri anticipate – pentru democrați ele ar putea fi periculoase. Nu văd de ce Candu și le-ar dori. Acum el are 14 mandate. Mai mult decît Platforma DA și aproape egal cu PAS. Iar după alegerile anticipate “Pro Moldova” ar putea să nu obțină nimic. Așa că, posibil, unicii interesați de anticipate ar fi unioniștii, care în prezent nu-s reprezentați în parlament”, crede Igor Boțan.

De faptul că ”alegerile anticipate nu trebuie nimănui, poate spune doar lui Usatîi, care vrea mai repede să intre în parlament”, - este sigur și politologul Vitalii Andrievschii. Dar există și alte pronosticuri. Unul dintre comentatori a declarat că probabilitatea ca alegerile parlamentare anticipate să se desfășoare peste două-trei luni după cele prezidențiale, este de 98%.

Noul level “Pro Moldova”

Cum era de așteptat, noul ciclu electoral a dus la apariția unor noi actori politici.

Săptămîna trecută, în lista partidelor politice din Republica Moldova a mai apărut unul. Luni a fost înregistrată oficial formațiunea “Pro Moldova”. Pentru înregistrarea partidului au fost colectate mai bine de 6 mii de semnături și create 23 organizații teritoriale.

În februarie, curent, Curtea Constituțională a anulat norma legislativă prin care, pentru a înregistra partidele politice, era nevoie de prezentarea unei liste cu 4 mii de membri, domiciliați în cel puțin jumătate dintre raioanele țării (decizia în cauză va intra în vigoare din 31 iulie 2020). Avocatul Ion Dron a declarat în acest context, că acum politicienii care vor să înregistreze un partid o pot face fără a investi bani mari. Potrivit lui, anterior, pentru a aduna semnăturile, era nevoie să fie cheltuiți cel puțin 10-15 mii de dolari.

Așa cum “Pro Moldova” a fost înregistrată înainte să intre în vigoare această decizie a CC, acumularea semnăturilor a costat bani. De altfel, formațiunea politică a lui Andrian Candu nu este un partid sărac, dacă ținem cont de zvonurile privind cumpărarea activă a deputaților-transfugi din PDM și de sumele vehiculate, care variază între 350 mii și 1 mln. de euro. Drept că A.Candu însuși susține că totul e ”fals și calomnie”. Cu toate acestea, tuturor le este clar că zvonurile despre mituirea deputaților sînt o calomnie doar în cazul în care finul lui Plahotniuc are idei deosebite de a transforma Republica Moldova într-un stat prosper și acestor "dezertori" le-au plăcut aceste idei. Care sînt aceste idei? Știe cineva despre ele? Întrebarea este, cum se spune, una retorică.

Comentatorii politici numesc “Pro Moldova” un proiect “Plahotniuc–resetare”. Această formațiune politică, care, potrivit unor informații neconfirmate, este finanțată nu doar de V.Plahotniuc, dar și de I.Șor, are două sarcini. Pe termen scurt – să termine politic PDM și să-l scoată din politică pe Igor Dodon. Pe termen lung – să redea controlul asupra puterii “se știe cui”.

Sponsorii generali “Pro Moldova” au nevoie de realizarea programului-minim pentru a nu fi trași la răspundere pe capetele de acuzare înaintate de Procuratura generală. Între altele – scoaterea a 1 mlrd. dolari din sistemul bancar al țării. Dar și să oprească naționalizarea prin falimentare a Aeroportului Chișinău. Ei, dar și de o răzbunare elementară.

Deocamdată, programul pe termen scurt al oligarhilor fugari este implementat destul de reușit. În parlament nu mai există majoritatea PSRM-PDM. Numeric, “Pro Moldova” chiar și înainte de înregistrarea partidului a devenit a treia fracțiune din parlament, deși la început avea doar șase deputați-transfugi (acum alinierea forțelor din legislativ este următoarea: PSRM - 37 mandate, PAS – 15, “Pro Moldova” – 14, PDM – 13, Platforma DA – 11, partidul “Șor” – 9, plus 2 deputați independenți).

Au început să apară materiale compromițătoare în adresa lui Igor Dodon. Deocamdată în forma unei pungi ”nevinovate” și a înregistrării audio a discuției președintelui cu primarul de Chișinău Ion Ceban, în care Dodon i-ar fi propus lui Ceban să anuleze rezultatele alegerilor primarului de Chișinău din anul 2018, în care a învins Andrei Năstase (Dodon și Ceban neagă autenticitatea înregistrării date). Probabil, mai aproape de alegerile prezidențiale asemenea ”turnări” vor fi mai dese, iar materialele compromițătoare – mai grave.

“Pro Moldova” participă activ la procesul de creare a noii majorități parlamentare și demitere a guvernului Chicu. Andrian Candu declara recent că grupul său parlamentar va vota pentru orice guvern nou. Unii experți nu exclud faptul că la resetarea puterii, tandemul Plahotniuc-Șor va încerca, prin persoane interpuse, să reanimeze dosarul penal privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor, ceea ce i-ar putea crea anumite probleme lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale. Și că un asemenea scenariu este susținut de curatorii externi.

Și în acest scenariu există riscuri mari pentru PAS și Platforma DA, privite de oligarhii fugari ca fiind aliați de bază pentru “Pro Moldova” și partidul “Șor” în lupta contra președintelui Dodon, căci ele în această confruntare ar putea deveni materiale consumabile.

Avocatul și activistul civic Ștefan Gligor crede că pentru PAS și Platforma DA ar fi un suicid politic atît crearea unei coaliții cu “Pro Moldova” și partidul ”Șor”, cît și o nouă apropiere de socialiști (anterior Igor Dodon a invitat reprezentanții PAS, PSRM, Platformei DA și PDM la negocieri în vederea formării majorității parlamentare). Maia Sandu înțelege perfect acest lucru, de aceea a refuzat să negocieze cu Igor Dodon (”nu avem despre ce vorbi”), iar liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatîi susține că ea “a decis deja cum va acționa pe viitor – nici într-un caz nu va vota pentru un nou guvern”. Cu unele nuanțe, aproximativ aceeași poziție o are și Platforma DA.

“Euroreparație” de la Gheorghe Cavcaliuc

Un alt proiect politic nou a fost recent lansat de Gheorghe Cavcaliuc, fost șef-adjunct al Inspectoratului general de poliție. Viitorul lui partid se va numi PACE (Partidul Acasă Construim Europa). “Euro-constructorii” conduși de Cavcaliuc intenționează să creeze ”un partid veritabil cu o doctrină proeuropeană de dreapta, social-liberală, constituit din profesioniști și patrioți”.

În principiu, părăsind anul trecut organele de forță, Cavcaliuc a anunțat că intenționează să se lanseze în politică și să creeze propria formațiune politică. Așa că nu e nimic neașteptat în actualul anunț privind proiectul său politic. Nedumerirea comentatorilor politici a fost provocată de denumirea anostă a viitorului partid, care nu corespunde absolut deloc cu imaginea liderului său.

“Chipul lui Cavcaliuc nu se asociază cu Europa. Cei care l-au sfătuit, l-au sfătuit rău. Eu credeam că lui Cavcaliuc îi va ajunge minte să-și numească partidul “Fulger”, prin analogie cu denumirea brigăzii speciale de poliție. Atunci el ar fi apărut în postura de politician-luptător, care va fulgera criminalii, corupții etc. Ar fi fost ceva de genul celei de-a doua nașteri politice a unui alt luptător moldovean împotriva corupției – generalul Nicolae Alexei, care la timpul său a mers și el în politică. Vladimir Plahotniuc avea o expresie: ”Eu fac un lucru bun, dar nu știu de ce el nu se lipește de mine ”. Ei bine, Europa nu se lipește de Gheorghe Cavcaliuc, dar “Fulger” - da”, crede politologul Vitalie Andrievschi.

După ce Cavcaliuc și-a anunțat proiectul politic, multă lume s-a întrebat de unde are el bani pentru noul partid și cine stă în spatele lui. Totuși, crearea unui partid politic, de la zero, este o plăcere costisitoare. Potrivit lui V.Andrievschi, lunar trebuie să investești cel puțin 200-300 mii de dolari pentru ca măsurile ”mobilizatoare” de creare a partidului să aibă succes.

Una dintre versiunile sonorizate este că PACE este un nou proiect-spoiler al tandemului Plahotniuc-Șor. Însă comunitatea de experți nu crede în aceste presupuneri.

“Absolut sigur, nu este un proiect al lui V.Plahotniuc, eu am propriile marcaje, din care concluzionez că el nu are atribuție la acest partid. Dacă ar fi fost proiectul lui Plahotniuc, totul era altfel, la o scară mai largă, dar Partidul Acasă Construim Europa arată ca un fel de amatorism. Cred că G.Cavcaliuc creează acest produs politic de dragul posibilității de a vorbi. Peste un timp, la sigur, îi vor fi oferiți niște bani, pentru orice eventualitate. Iată și răspunsul la întrebarea de unde va lua el bani pentru partidul său”, a declarat pentru Noi.md un analist politic.

În general, majoritatea experților privește sceptic viitorul partidului lui G.Cavcaliuc. “Eu nu văd unde poate el lupta. Deocamdată este un proiect cețos și neînțeles. Avem multe partide de acest fel. Unde mai pui, că poporul nu știe multe despre Cavcaliuc, iar în unele cazuri el s-a compromis în ochii societății. El și-ar fi putut crea imaginea de luptător dacă anunța război tuturor – dreptei, stîngii, centrului și, astfel, atrăgea atenția. Dar nu a fost așa. De aceea eu nu cred în acest proiect. Să fii politician este o profesie specifică. Pavel Filip a fost un premier bun, însă politica nu e pentru el. Nici Andrian Candu nu este un lider. Dar iată Filat - acela putea înflăcăra, atrăgea, avea o anumită carismă. La Cavcaliuc nu văd aceste calități ”, - menționează Vitalie Andrievschi.

Iar analistul politic Igor Boțan i-a numit pe cei din grupul de inițiativă pentru crearea PACE ”optimiști cu poziție de viață: intrăm în luptă și apoi vedem ce va urma”.

În plus, cel mai influent din țară polițist din perioada lui Plahotniuc, Cavcaliuc, este împins în politică de frica naturală că va fi tras la răspundere pentru acțiunile sale legate de "atacuri" asupra businessului și alte acțiuni criminale, pe care i le-a atribuit presa moldovenească.

De altfel, un fost demnitar spune că proiectul politic al lui Cavcaliuc nu este chiar atît de lipsit de perspective, cum cred unii.

“Să știți că Cavcaliuc este unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul poliției moldovenești. El poate soluționa orice problemă. În top-5 cei mai influenți oameni în MAI, care pot rezolva probleme, Pavel Voicu (ministrul de interne – n.r.) va fi pe locul trei sau patru, dar Cavcaliuc – pe locul unu sau doi. Nu este vorba despre resursele administrative – ești ministru, ai dat ordin și noi îl examinăm, studiem etc. Este vorba despre capacitățile de organizare.

Eu cred că Cavcaliuc a decis să-și creeze proiectul politic pentru ca să fie observat. Iată, există un partid – dacă vreți, luați-l acum, pe urmă el va costa mai scump, reieșind din influența lui în sistemul MAI. Dar pentru un politician din Moldova sistemul MAI înseamnă foarte mult. SIS și procuratura nu-s atît de importante ca poliția. Așa cum preoții din localități – rezidenți în orice teritoriu. Peste tot există polițiști de sector și comisari de poliție. Încearcă sa dezvolți o activitate politică, să mergi într-un sat și să organizezi o întîlnire cu alegătorii. E foarte problematic. Iar sectoristul va aduna oamenii și-i va aduna pe cei care trebuie.

Eu am analizat reacția politologilor și a rețelelor sociale la partidul lui Cavcaliuc – mulți subapreciază acest proiect politic, ironizează, îl numesc ”partidul poetului Jora”, îl etichetează. Da eu cred că Cavcaliuc va acumula 5-7% și va accede în parlament. El se poziționează pe centru-dreapta, dar acolo este așa o mlaștină. Ori unioniștii, ori europenii din ONG-uri. Alegătorii au rămas dezamăgiți de ei și iată unul ”al nostru” – și disciplinat, și concret, și necorupt… Iată de ce cred că el încă se va impune”, crede interlocutorul nostru.

“Aceștia nu mai contează”?

În principiu, procesul resetării treptate a politicului moldovenesc a început încă anul trecut, prin crearea mai multor partide noi și resetarea unor proiecte deja existente.

Pe flancul stîng a apărut atunci “Partidul acțiunii colective – Congresul civic” al lui Muntean-Tkaciuk, numit și partidul intelectualității. Formațiunea aceasta are o anumită echipă, dar nu-i ajung resurse. Pentru ea ar putea vota cei dezamăgiți de Partidul Comuniștilor, care a cedat simțitor pozițiile.

Pe flancul drept a apărut noul partid unionist ”Uniunea Salvați Basarabia” (în frunte cu fostul vicepreședinte PL Valeriu Munteanu), iar deputatul Octavian Țîcu a devenit președintele altei formațiuni politice unioniste – Partidul unității naționale (PUN), care a fost creat pentru Traian Băsescu. Experții spun că PUN, în frunte cu boxerul și ”intelectualul” Țîcu, are toate șansele să ocupe nișa, în care altă dată se aflau PPCD și PL, să devină unul dintre liderii dreptei și să acumuleze 10%.

Așa că procesul resetării terenului politic moldovenesc continuă. Nu la fel de vioi ca în anii 2015-2016, timp în care PLDM a fost nimicit și eliminat din top, iar pe valul protestelor s-au lansat RAS și Platforma DA. de această dată el se desfășoară treptat și progresiv. Unul dintre analiștii politici a declarat pentru Noi.md, că în politicul moldovenesc vor apărea noi abordări, încă cel puțin două-trei partide noi, și oameni noi: “Întregul spectru politic se va schimba, pentru că ”aceștia nu mai contează”. Potrivit pronosticurilor sale, unii dintre actualii actori politici de top, în cazul în care nu vor schimba cardinal echipele și atitudinea, vor mai supraviețui doar un ciclu electoral.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?