Reforma SIS: ce împuterniciri își doresc serviciile speciale?

Tema extinderii înputernicirilor servciilor speciale moldovenenști tot mai des apare pe agenda aurorităților, care fac trimitere la pericolul provocărilor și la riscurile enorme pentru stat și societate în contextul situației tensionate din regiune.

Alexandru Mustață, noul șef al Serviciului Informații și Securitate (SIS), numit în funcție acum cinci luni, insistă pe reformatarea și modernizarea instituției . Se are în vedere nu doar «schimbarea firmei», dar și efectuarea unei reforme complexe care, potrivit lui Mustață, «va permite să păstrăm Moldova independentă și suverană ».

Zilele trecute directorul SIS a declarat că este gata să transmită parlamentului un pachet de legi privind împuternicirile extinse ale serviciilor speciale moldovenești. Experții susțin ideea reformării sistemului securității de stat, dar atrag atenție și la riscurile sporite, printre care probabilitatea politizării, dar și a dublării funcțiilor SIS cu cele ale altor structuri publice, ceea ce se poate solda cu lupta instituțiilor pentru influență.

Reforme «după cadru»

În Moldova, Serviciul informații și securitate a fost creat la 16 noiembrie, 1999. Anterior, sarcinile lui le îndeplinea ministerul securității naționale, creat la 16 septembrie, 1991. De atunci serviciile secrete au fost supuse diferitor reforme, cea mai mare parte dintre care pentru cetățeanul simplu era «după cadru». În ultimii ani, de regulă, laitmotivul schimbărilor era depolitizarea și consolidarea independenței instituției.

La vremea lor, liberalii au propus revizuirea concepției de activitate a SIS în conformitate cu modelul românesc al sistemului securității de stat. Departamentul urma să obțină un nou statut și o nouă denumire – Serviciul național de informații. Această decizie era argumentată prin faptul, că numai denumirea SIS include termenul «securitate», în timp ce multe alte structuri trebuie și ele să răspundă de această direcție. Inițiativa a fost sprijinită de guvern, dar nu a găsit susținere în parlament.

În anii 2014-2018 Strategia de reformare a SIS presupunea că instituția își va concentra atenția asupra căutării, acumulării și analizei informațiilor de interes sporit. Reforma era evaluată la cca 150 mln. de lei. Printre altele, au fost extinse metodele de căutare și instrumentele analitice, consolidată funcția de monitorizare. Și concentrarea împuternicirilor exclusive ale SIS privind interceptarea convorbirilor telefonice și a mesajelor electronice a permis sporirea volumului de informații.

Tot mai des, rezultatele activității SIS ajungeau să fie puse la baza luării deciziilor la nivelul statului, în cel mai larg cerc de probleme. Parțial, așa se făcea și anterior, dar în anii din urmă în Moldova a crescut amploarea impactului informațional al organelor securității de stat asupra chestiunilor ce țin de personal și alte procese-cheie.

În același timp, conducerea SIS a tot insistat, dar așa și nu a obținut o schimbare a locației. În favoarea schimbării locului de amplasare a instituției era adus argumentul, cum că clădirea de pe bd.Ștefan cel Mare nu corespunde standardelor de activitate a serviciilor speciale: e prea mare aglomerația, în apropiere se află multe organizații. În actuala clădire se propunea amplasarea unui muzeu cu materiale despre NCVD, KGB, ministerul securității naționale, SIS. Dar după o analiză a cheltuielilor, la această idee s-a renunțat.

«SIS tinde să păstreze Moldova »

La începutul lunii iunie, majoritatea parlamentară l-a numit în funcția de director SIS pe Alexandru Mustață, binecunoscut partidului de la guvernare pentru activitatea sa în echipa prim-ministrei Natalia Gavrilița. Anterior, el ocupase funcția de membru al Comisiei electorale centrale, a fost și consilierul șefei de cabinet. Între anii 2013 - 2020 a lucrat la Fondul Soros în Moldova pe post de coordonator de programe, șef de proiecte, director de departament.

În timpul dezbaterilor din parlament privind candidatura lui Mustață, au răsunat opinii că ar fi posibil un conflict de interese în activitatea de serviciu, dat fiind că el, plus la cetățenia moldovenească, deține și pașaportul românesc. Deputații PAS nu văd aici vre-un risc, însă opoziția și unii experți au atenționat că Legea privind SIS interzice angajaților serviciilor speciale să dețină cetățenia altei țări. Autoritățile însă au declarat că directorul SIS nu este angajatul instituției, respectiv această restricție nu-l privește. Ciudată interpretare, căci este absolut evident, că angajat al unei instituții este orice salariat, inclusiv conducătorii de toate rangurile, care se află pe lista de personal a instituției date și primește acolo o leafă.

În cinci luni de aflare în funcție , A.Musteață a abordat în mod repetat tema extinderii competențelor serviciilor speciale moldovenești. Zilele trecute el a declarat la televiziunea publică, că pachetul de legi privind noile împuterniciri este gata și în scurt timp va fi trimis în parlament. Cei din conducerea SIS cred că serviciile speciale renovate vor fi gata să se opună oricăror provocări, care amenință interesele țării la nivel regional și mondial.

«Azi SIS își îndeplinește munca în limitele competențelor pe care le are. În pachetul de legi pe care le vom trimite în parlament va fi inclusă o extinderea împuternicirilor. Reieșind din situația în regiune, este foarte important ca SIS să dețină competențe extinse. Asta va permite să ne îndeplinim munca cum se cuvine. Dacă nu vom putea asigura aceasta, Moldova pe care o cunoaștem azi , democratică și liberă, se va pomeni sub o amenințare mare. SIS tinde să păstreze Moldova independentă și suverană », - a declarat șeful instituției.

Alexandru Mustață menționează, că în conformitate cu legislația Moldovei SIS trebuie să se conducă de Codul Penal și cel de Procedură penală, la fel ca poliția, Centrul național anticorupție (CNA) sau alte organe de urmărire penală. «Dacă noi depistăm informații ce prezintă interes sau conțin date despre o posibilă încălcare a legii, noi informăm procuratura. După care procuratura decide dacă va porni sau nu un dosar penal, deoarece legea privind măsurile speciale de anchetă spune că acestea pot fi efectuate doar în cadrul unui dosar penal și, respectiv, cu aprobarea judecătorului de instrucție », - spune șeful SIS.

Potrivit lui, în alte țări activitatea serviciilor speciale este reglementată de o altă bază legislativă, comparativ cu alte structuri responsabile de sectorul securității și de combatere a criminalității. Această reglementare este adaptată prin prisma amenințărilor , în timp ce în Moldova accentul principal este pus pe combaterea criminalității.

«Codul penal presupune încălcarea unor articole, și atunci are loc crima. Trebuie să privim mai larg, mai complex, prin prisma amenințărilor. La un moment dat, amenințarea poate fi sau poate să nu fie o crimă. Iată de ce pentru serviciul de informații este important să aibă un spectru mai larg de împuterniciri. Noi vom adresa parlamentului mai multe propuneri, ca să fie inițiată modificarea bazei legislative în această chestiune », - menționează Musteață.

Din spusele sale, azi există foarte multe provocări pentru securitate, ele au și caracter economic, și de infrastructură, de aceea instituțiile de profil; inclusiv Ministerul economiei și Ministerul infrastructurii trebuie să-și joace rolul. Mustață menționează, că SIS schimbă paradigma identificării amenințărilor și combaterii acestora. «Acum toți așteaptă că Serviciul informații și securitate împreună cu poliția, CNA îi va prinde pe toți, de la pungași la spioni, dar asta este foarte dificil de făcut », - spune el.

Printre cele mai sensibile probleme ale securității naționale șeful SIS numește «separatismul transnistrean, dezinformarea, corupția, pandemia și altele». În opinia sa, azi politica țării în domeniul securității trebuie să se concentreze pe următoarele direcții: «relații internaționale și schimbările în structura de securitate, consolidarea securității publice, combaterea corupției, asigurarea securității energetice ».

«În toamna aceasta și la iarnă noi vom simți de ce securitatea în sfera energetică este foarte importantă», - menționează A. Musteață. Printre alte provocări el numește prevenirea așa numitelor atacuri hibride, asigurarea securității cibernetice, sporirea potențialului de apărare. «În contextul războiului din Ucraina, este foarte important să sporim rezistența în fața factorilor externi, deoarece în actuala situație atacurile hibride pot trece în acțiuni militare tradiționale», - subliniază directorul SIS.

O altă temă, aflată în centrul atenției SIS, - riscurile apariției armelor ilegale pe teritoriul Moldovei, în rezultatul acțiunilor militare de pe teritoriul Ucrainei. Reprezentanții serviciilor speciale atrag atenție faptului, că după război întotdeauna populația pașnică păstrează multe arme, care cel mai probabil vor ajunge în țara noastră prin contrabandă.

«Moldova a devenit o țară de tranzit din punctul de vedere al economiei, populației, dar și al contrabandei. Asta necesită multă vigilență din partea noastră, precum și din partea Poliției de frontieră, Serviciului vamal, instituțiilor cu care colaborăm noi. Noi facem schimb de informații cu colegii din Ucraina, căci este o activitate comună», - menționează A.Musteață. El atrage atenția la probabilitatea înaltă de creștere a riscurilor de contrabandă cu diverse genuri de arme.

«Materiale netradiționale și instrumente hibride »

Printre direcțiile principale de activitate ale SIS este combaterea terorismului și a manifestărilor de extremism. Din datele serviciilor speciale, interesul organizațiilor teroriste internaționale față de Moldova a crescut mult în ultima vreme, teritoriul țării este folosit ca teren de tranzit. SIS va asigura acțiuni complexe de neadmitere a folosirii Moldovei ca punct de transbordare pentru grupările extremiste care se îndreaptă spre UE.

Departamentul nu va renunța nici la diverse direcți de activitate contraspionaj. Este vorba despre încercările serviciilor de informații străine să destabilizeze situația în republică. Conducerea serviciilor de informații intenționează să sporească eficiența muncii în acest domeniu, pentru a contracara extinderea în țară a rețelelor informaționale nedorite .

Șeful SIS menționează că «azi în Republica Moldova nu-i nevoie de un război obișnuit, căci el are loc prin materiale netradiționale și instrumente hibride ». El atrage atenție utilizării coordinate a unui instrument energetic puternic de destabilizare a situației interne. .

Din spusele lui A.Musteață, cel mai mare pericol pentru cetățeni îl prezintă acum agenții de influență, care încearcă să destabilizeze situația în țara noastră cu diverse instrumente, cum ar fi cel energetic, dar și dezinformarea. «Se vehiculează intens două elemente bine legate între ele . Destabilizarea prezintă un pericol, deoarece avem un război în regiune, asta subminează puternic securitatea țării», - conchide șeful SIS.

Serviciile speciale vor ajuta instituțiilor publice să lupte mai eficient cu atacurile cibernetice. Conform datelor SIS, numărul încercărilor de a ataca sistemele informaționale publice crește an de an. De cele mai multe ori atacurile cibernetice se fac din afara țării, prin programe virusate care interferează cu computerele, prin acumularea ilegală a datelor de interes public.

Instituția crede că pe fundalul situației complicate din regiune pericolul atacurilor cibernetice este foarte actual. La finele lunii august Serviciul tehnologii informaționale și securitate cibernetică (STISС) a anunțat că în 72 de ore au fost făcute peste 80 de atacuri cibernetice. Atunci paginile web ale guvernului și SIS au fost inaccesibile.

Recent serviciile speciale au confirmat că instituțiile publice au fost atacate de gruparea Killnet. Scopul hakerilor era să creeze o inaccesibilitate a resurselor informaționale ale statului, prin expedierea unui număr mare de solicitări de conectare sau a unui volum mare de date în sistemele informaționale

SIS preconizează să atragă mai multă atenție proceselor de corupție în sectoare ca cel financiar-bancar, fiscal, vamal, precum și structurile publice, sistemul justiției, ramurile strategice ale economii naționale. Printre înputernicirile-cheie ale SIS, pentru realizarea căriora instituția vrea să obțină instrumente suplimentare, este și apărarea intereselor statului în spațiul informațional. În vizorul serviciilor speciale ajung tot felul de amenințări pentru securitatea informațională a țării.

În opinia experților, noua solicitare de instrumente suplimentare pentru desfășurarea investigațiilor și a activității operaționale, cerute de SIS, amintește așa numitul «mandat de securitate», doar că într-o formă și mai extinsă, pe aprobarea căreia insistă serviciile speciale. Este vorba, printre altele, despre împuternicirile speciale care asigură posibilități ample de interceptare a informațiilor și de investigare a crimelor ce țin de situațiile extreme, terorism, spionaj, criminalitate transfrontalieră.

Mulți experți sprijină ideea reformării sistemului securității de stat, dar atrag atenție riscurilor înalte. Printre acestea – dublarea funcțiilor SIS cu ale altor structuri publice, ceea ce se poate solda cu lupta instituțiilor pentru influență .

În opinia comentatorilor, serviciile speciale trebuie să se concentreze pe anumite riscuri ce țin de securitatea națională, cum ar fi integritatea teritorială, sistemul constituțional, preluarea puterii în stat. SIS mai trebuie să aibă împuterniciri ce țin de amenințările externe, acțiunile militare împotriva statului, spionaj, trădare de patrie, atentat la secretul de stat, criminalitatea transfrontalieră organizată.

«Orice stat independent are nevoie de propriul serviciu special, care să protejeze acest stat ,- menționează unul dintre experții noștri. – Nu contează cum se numește el, contează sarcinile pe care i le pune în față legea și clasa politică. De cele mai multe ori reformele ridică multe întrebări, căci implică decizii de personal pe fundalul schimbărilor politice. În acest context orice reformă trebuie efectuată cu participarea experților naționali și internaționali în sfera securității, pentru a minimiza numeroasele riscuri de politizare, încălcare a drepturilor omului și trecere a problemelor securității naționale pe un plan secund ».

Ion Munteanu