Reducerea impozitelor pe venit: plusuri și minusuri

Reducerea impozitelor pe venit: plusuri și minusuri

Săptămîna trecută, Parlamentul a votat pentru modificarea substanțială a ratei impozitelor pe venit. 

Această noutate a fost cea mai discutată și de experți, și de contribuabili. Ea a fost urmată și de reacția rapidă a partenerilor de dezvoltare, care a fost una negativă. Să examinăm plusurile și minusurile acestei reforme fiscale.

Ratele – coborîte!

Conform modificărilor la Codul fiscal, de la 1 octombrie curent persoanele fizice vor achita impozitul pe venit nu conform unei scări în două etape, cum era anterior (7% - din venitul pînă la 33 de mii de lei și 18% - din venitul care depășește această sumă), dar conform unei rate unice de 12%. Concomitent, suma scutirilor personale aproape că se dublează – de la 11 280 la 24 000 de lei, adică din venitul egal cu minimul de existență (în 2017 acesta era de 1 862,4 lei) nu va mai trebui achitat impozitul pe venit.

Iar amendamentele la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 i-au bucurat pe angajatorii din businessul privat, care erau obligați să transfere în bugetul social 23% din salariul calculat fiecărui angajat. Taxa se va reduce cu 5% și va ajunge la 18%.  

„O decizie foarte curajoasă”

Așa consideră un ex-ministru al finanțelor, care nu a făcut parte din noua guvernare (adică din cea de după 2009), iar astăzi activează în sfera businessului privat. 

„Urmează să reacționeze antreprenorii, deoarece, în activitatea lor, schemele «gri» ocupă un loc destul de mare, se arată convins interlocutorul. Dacă ținem cont de schimbările fiscale, businessul trebuie să activeze «în alb» și să arate în rapoarte indicii reali ai activității antreprenoriale. Dacă nu, ar trebui prevăzute măsuri de responsabilizare a antreprenorilor. Nu mă deranjează că modificările au fost făcute în mare grabă, în ajun de alegeri. Dacă după alegeri se va schimba culoarea politică a componenței Parlamentului și, în consecință, politica bugetar-fiscală și cea financiară, asta oricum se va face prin adoptarea unei legi care va intra în vigoare peste un timp oarecare. Însă, dacă aceste măsuri vor avea rezultate pozitive, orice alt guvern nu va merge contra unei asemenea politici, deoarece mediul de afaceri nu o va accepta. Prin susținerea inițiativei unui grup de deputați, Guvernul a pornit, probabil, de la faptul că un procent mare nu întotdeauna aduce și un venit mare, căci suma impozitelor achitate la Fondul social este diminuată evident.”

În opinia ex-ministrului finanțelor, teoretic, reducerea ratei de impozit pentru asigurări sociale duce la reducerea veniturilor bugetului asigurărilor sociale. Dar aceasta va fi acoperită prin declararea unor venituri mai mari de către mediul de afaceri. Și va influența asupra altor indicatori de creștere economică. De facto, deja peste două-trei luni, va fi clară tendința în declararea veniturilor. „Dar există și anumite riscuri, iată de ce zic că este o decizie curajoasă, căci foarte multe vor depinde de antreprenori – cum se vor comporta ei, cu cîtă încredere”, consideră interlocutorul Noi.md.

HoReCa activează în umbră

Unul dintre antreprenorii restauratori apreciază destul de optimist modificările fiscale: „Îmi place faptul că asigurările sociale se reduc cu 5%, deoarece angajatorilor le este greu să achite pentru angajați în fondul de pensionare 23%, în cel al asigurărilor medicale 4,5%. Și TVA de 20% era foarte mare pentru noi. Iată de ce întreprinderile HoReCa activează în ”subteran”. Nu aduc veniturile și salariile normale în legalitate. Cred că aceste măsuri vor legaliza substanțial afacerile din afacerile din domeniul ospitalității. Teoretic, reducerea TVA la 10% poate permite reducerea prețurilor la bucatele servite în cafenele și restaurante. Cu regret, agenții economici abia de se înscriu în prețul de cost. Cel mai probabil, prețul bucatelor nu se va schimba. Este un business pentru supraviețuire. Toată lumea vede că se deschid multe localuri de alimentație publică, dar se închid și mai multe. Oamenii deschid un restaurant și cred că vor reuși, chiar dacă alții nu au reușit. Investesc bani și muncă infernală, dar businessul nu merge. Pentru ei ratele reduse ale impozitului pentru asigurări sociale și TVA vor fi un ajutor bun.”

Businessmanul a mai menționat că taxa unică pe venit nu va majora substanțial veniturile populației cu salarii mici, dar cei care primesc mai mult de 10 mii de lei vor avea un adaos bunicel. Poate că aceasta le va permite să apeleze mai des la serviciile sferei de alimentație publică, cum o fac locuitorii țărilor occidentale, pentru care alimentarea în restaurante și cafenele este accesibilă. Dacă în țara noastră vor fi mai mulți oameni de acest fel, și restauratorilor le va fi mai ușor. 

Totuși există o contradicție 

Expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță, doctor în economie, a spus într-un interviu pentru Noi.md că, conform propriilor calcule, în urma introducerii cotei unice de 12% a impozitului pe venit, vor beneficia oamenii cu salarii mari. Pierderile bugetului național în urma reformei fiscale vor fi de cca 1 miliard de lei. Doar 10% din această sumă vor ajunge la oamenii cu venituri mici, iar 90% sau 900 de milioane de lei – la oamenii cu salarii mai mari. Spre exemplu, cei care primesc un salariu de 2 mii de lei achită în prezent un impozit lunar de 74 de lei, iar de la 1 octombrie ei vor achita zero lei. Dacă însă salariul este de 10 mii de lei, economia va fi de 400 de lei pe lună (5 mii de lei pe an).

„Reforma noastră a venit pe neașteptate pentru FMI, continuă expertul. La ei au apărut întrebări în legătură cu faptul că în Moldova fondul de pensii de mulți ani este deficitar, situație care se agravează. Pentru a reduce dependența Fondului social de bugetul de stat, a fost majorată vîrsta de pensionare a angajaților. Conform calculelor, 130 de mii de angajați nu vor ajunge la odihna binemeritată – în acest fel se va reduce numărul pensionarilor. În plus, a fost modificată metodologia de indexare a pensiilor, conform căreia acum indexarea este aproape de două ori mai mică decît cea precedentă. Deci trebuie redus deficitul Fondului social. Însă ceea ce a adoptat Parlamentul, din contra, va duce la majorarea deficitului Fondului de pensii cu 1,6 miliarde de lei.   

O altă problemă o constituie cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice. Eu susțin cota unică, însă formatul în care ea a fost adoptată va reduce veniturile bugetului de stat de la 3,8 la 2,8 miliarde de lei. FMI este îngrijorat de faptul că el ne oferă împrumuturi, iar noi, în loc să mărim veniturile, le reducem. Și atunci cum vom rambursa datoria? În această situație și Consiliul Europei va fi îngrijorat, deoarece 55% din acest impozit constituie unul dintre veniturile de bază ale bugetelor locale. Reiese că bugetele locale vor pierde 550 de milioane de lei din acest miliard. 

Cel mai mult are de suferit bugetul municipiului Chișinău (350 mil. lei) și 200 de milioane de lei nu le vor mai primi alte localități. Congresul autorităților locale și regionale al Consiliului Europei, cred eu, tot va fi neliniștit pentru reducerea bazei de venituri a autorităților locale. Căci autoritățile centrale, la adoptarea unei legi care afectează veniturile bugetelor locale, trebuie să compenseze pierderile prin amendarea Legii bugetului de stat. În caz contrar există temei pentru a declara anticonstituțională legea prin care a fost adoptată reforma fiscală.”

Există oare o stabilitate a reformelor?

Potrivit lui Sergiu Gaibu, de la Expert-Grup, impozitele pe venit trebuie reduse, ele fiind foarte mari la noi, mai ales ținînd cont de salariile mici. În acest sens Moldova este, probabil, un lider. De aceea, pentru familiile nevoiașe impozitele sînt prea mari. Există țări în care rata impozitului este chiar negativă, spre exemplu în Australia – pentru un părinte cu doi copii. La noi nu există diferență la impozitarea celor care au un salariu mic (1-1,5 mii de lei) și cei care primesc mult mai bine, și aceasta este în continuare o mare problemă. Deși, dacă e să luăm povara fiscală medie în Moldova, situația e mai bună chiar decît în multe alte țări. RM se află pe locul 40 în ratingul mondial.

„Asemenea reforme trebuie planificate minuțios, deoarece astfel de modificări pot majora deficitul bugetar, care urmează a fi acoperit cumva, consideră Sergiu Gaibu. Dacă ținem cont de faptul că acest proiect a fost adoptat în cîteva zile, există îngrijorări cu privire la testarea modelului economic al acestor reforme și apare întrebarea privind stabilitatea lor. Dacă pe viitor va trebui să revenim la cotele precedente de impozitare, pentru a asigura veniturile bugetului de stat, va fi un lucru extrem de prost pentru dezvoltarea economiei țării. Asemenea riscuri există în lipsa unei modelări corecte.”

E nevoie de încredere  

Galina Șelari, directorul Centrului de Studii Strategice și Reforme, crede că în prezent este imposibilă reducerea impozitului social pentru angajator. O dovedește și reacția FMI, deoarece în 2008 ponderea transferurilor de la bugetul de stat în cel al asigurărilor sociale a fost de 17%. Conform rezultatelor anului trecut – mai bine de 35%. Povara socială pe un lucrător este în continuă creștere, deoarece aceasta este o povară nu numai pentru pensionari, ci și pentru copii, deoarece copiii, pentru a începe să plătească într-un fond social, trebuie să crească și să înceapă să lucreze. Iar situația demografică la noi se înrăutățește continuu. Pe de o parte, în prezent, pe piața muncii vine generația născută după anul 1992, atunci a început scăderea natalității. Pe de altă parte, adesea acești oameni nu stau în Moldova, ei pleacă și, respectiv, nu achită impozite în fondul nostru social.   

Chiar dacă vom presupune că toate măsurile luate vor avea efect, totuși reducerea veniturilor bugetare se va produce imediat, iar creșterea veniturilor rezultate din bonusurile pentru business va avea loc cu un decalaj temporal. Că doar oamenii trebuie să muncească și abia după asta vor veni și impozitele. 

„Pentru orice reformă care generează veniturile businessului este nevoie de o încredere reciprocă între autorități și mediul de afaceri, spune economistul. Eu cred că acum acest lucru este cel mai important. Dacă pe parcursul multor ani încrederea populației față de autorități este stabil joasă, despre ce fel de reforme putem vorbi? Mai mult, eu cred că astăzi situația este agravată și de faptul că, inițial, se presupunea că autoritățile își respectă cu strictețe obligațiunile, adică tot ce este stipulat de lege va fi executat întocmai. Ar trebui ca și mediul de afaceri să procedeze la fel. Altfel nu se va reuși.

Dar cum poate mediul de afaceri avea încredere în sinceritatea autorităților, dacă chiar și legile au fost adoptate cu încălcarea procedurilor? Ni s-a spus că modificările legislației fiscale au fost coordonate cu FMI și alți parteneri externi, apoi s-a dovedit că nu. Nici cu actorii principali din domeniu – patronatul și sindicatele – nu a fost coordonat nimic. În aceste condiții, cum poate mediul de afaceri avea încredere în faptul că regulile stabilite de autorități vor fi respectate? Memorandumul cu FMI conține un indicator tradițional, verificat cu strictețe în orice țară – este vorba despre raportul dintre deficitul bugetar și PIB. Nu există o sursă de acoperire a cheltuielilor acestui decalaj temporal. Cel puțin, oficial ea nu a fost numită.”

Reacția promptă și dură a FMI sugerează că Memorandumul poate fi sistat, ceea ce înseamnă că orice finanțare serioasă din partea BM și granturile altor țări tot pot fi sistate. Moldova are o asemenea experiență. Deci totul este foarte serios. 

„Adoptarea unor măsuri atît de radicale în domeniul fiscal fără consultarea principalilor actori din țară confirmă că supremația legii în țara noastră este foarte problematică, continuă șefa Centrului. Iată întrebarea-cheie, dar nu cine pierde și cine nu din rata de 12% etc. Ar fi fost mai bine dacă modificările la sistemul fiscal ar fi fost propuse în cadrul noului program al politicii fiscale și vamale pe termen mediu, în timp ce documentul este discutat cu patronatul și sindicatele, cu partenerii externi și cu comunitatea experților. Ministerul Finanțelor lucrează la acest document de mai mulți ani. Cu alte cuvinte, a fost încălcată logica legislativă în interiorul țării.

Conform calendarului procesului bugetar, în prezent s-ar cuveni să fie în toi aceste discuții. Dacă s-ar fi mers pe această cale, reacția partenerilor ar fi fost alta, toată lumea ar fi început să calculeze efectele acestor măsuri. Nu exclud că ele ar fi fost descrise pe etape – că doar e vorba despre trei ani. Și către următorul program de trei ani s-ar fi putut vedea ce s-a reușit și ce nu, spre a corecta pronosticurile pe termen mediu. Avem în țară asemenea mecanisme, care funcționează demult.”

Deciziile trebuie să le luăm noi

În timpul discuțiilor asupra modificării sistemului fiscal din țara noastră, adesea se face trimitere la experiența țărilor bogate din Occident. În opinia lui Vasile Chirtoca, președinte al holdingului DAAC Hermes, să compari Moldova cu occidentul este inadmisibil și chiar dăunător. Chiar foarte dăunător, deoarece asemenea comparații ne determină să luăm decizii greșite.

„În țările din Occident companiile sînt de zeci de ori mai capitalizate decît cele din Moldova similare ca mărime, explică omul de afaceri. Unu – pentru că ele nu au avut parte de socialism, de aceea majoritatea există de mulți ani  (adesea de secole) și posedă capitaluri istorice mari. Doi – ele dispun de bănci mari, de la care pot lua împrumuturi mari pe termen lung la o rată scăzută a dobînzii în monedă națională (ceea ce permite evitarea riscului diferenței de curs valutar în perioadele de criză). Aceste bănci nu au, ca cele moldovenești, restricții impuse sub presiunea ”partenerilor de dezvoltare”. Trei – acolo există o piață dezvoltată a valorilor mobiliare, pe care pot fi atrase capitaluri mari. Și așa mai departe… 

Într-o asemenea economie (occidentală) compania poate plăti orice, adesea impozite destul de mari care (spre exemplu, la salariu) depășesc 50% din plățile de bază. În țara noastră funcționează o economie în care companiile autohtone se află la etapa acumulărilor inițiale de capital, adică este evident că nu ajung bani pentru dezvoltare, proiecte sînt multe, dar bani – puțini. În confruntarea cu deficitul financiar, companiile moldovenești caută orice metode de a economisi pentru a se dezvolta. Unele dintre ele (aș spune chiar multe dintre cele care există de 15 ani) recurg la diverse metode de eludare a legislației fiscale – subestimează baza de impozitare, achită salarii în plic etc. Nu le îndreptățesc, însă într-o economie finanțată insuficient, cum este a noastră, impozitele la salariu plus plățile sociale trec peste 50%. Multe companii nu pot suporta această situație, de aceea recurg la diferite scheme. Guvernul, în care există oameni care cunosc mediul de afaceri, a înțeles acest lucru și a decis să creeze condiții pentru legalizarea activității de antreprenor. Cred că în consecință veniturile bugetare vor crește. 

Iar cu «partenerii de dezvoltare» este important să dialogăm, însă deciziile trebuie să le luăm noi, deoarece oamenii din structurile internaționale care se ocupă de noi adesea nu înțeleg ce se petrece aici.”

Anghelina Taran

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load