Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Prin ce va intra în istorie ultima componență a Curții Constituționale?

4 iul. 2019,, 17:58   Analitică
11172 4

După ce a emis un șir de decizii care au provocat în țară o criză politico-juridică, membrii Curții Constituționale a RM (CC) au demisionat, fără a face careva comentarii și a comunica cu presa. Pentru prima dată în istoria, unicei în Moldova, autorități de jurisdicție constituțională, aceasta a demisionat in corpore.

Însă această demisie nu a fost una benevolă: au anticipat-o numeroasele solicitări ale noii guvernări, ale clasei politice și ale societății civile. Chiar și Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, care tradițional nu se implică în procesele interne din stat, a dat clar de înțeles că ultimele verdicte ale CC provoacă numeroase semne de întrebare și depășesc cadrul constituțional.

CC în această componență va intra în istorie prin numeroasele decizii care nu doar contrazic Constituția, ele au fost extrem de politizate, au divizat societatea și au dezorganizat funcționarea întregului mecanism al statului.

În rezultat, CC îi va fi foarte dificil să reîntoarcă încrederea față de activitatea sa. Experții consideră că noua componență a Curții Constituționale, care va apărea în Moldova în cel mai scurt timp, trebuie să analizeze minuțios deciziile predecesorilor, după care să anuleze verdictele emise în interesul jucătorilor politici și pe cele ce contrazic spiritul Constituției.

În loc de garant al Constituției – un instrument politic


Cel care ajunge să fie judecător la Curtea constituțională este în drept să creadă că a atins culmile carierei juridice. Funcția dată este considerată cea mai mare realizare profesională în domeniul juridic. În același timp, statutul special conferă persoanei în mantia de judecător CC obligațiuni speciale, dintre care principala este să respecte doar Constituția RM, nimic mai mult.

Dar în Moldova judecătorii instanței în cauză, pe parcursul mai multor ani, au acționat în interesul unor jucători politici și astfel au tot șocat societatea și au subminat rolul CC de garant al Constituției. Curtea s-a transformat într-un instrument politic, la care se recurgea de fiecare dată pentru a schimba cursul evenimentelor la momentul potrivit. Ultima componență a CC, aproape în întregime, a fost numită la indicația PD, iar înainte de a fi numiți în funcție, patru din cei șase judecători au fost membri sau deputați PDM.

Iar deciziile CC, care subminau temeliile statului RM, erau motivate nu doar de existența respectivei comenzi politice, dar și de pașaportul românesc al majorității judecătorilor. La obținerea cetățeniei române, ei jurau credință statului vecin, adică îndeplinind funcția de judecător se aflau mereu în conflict de interese. Anume acest factor a stat la baza unui șir de decizii anticonstituționale scandaloase.

În ultimul timp, la adresa CC răsunau epitete gen ”sluga regimului”, „instrument de uzurpare a puterii”, ”executor al comenzilor politice”. Iar deputata Maria Ciobanu a declarat recent că fosta guvernare ”a transformat Curtea Constituțională într-o porcărie”. Mulți politicieni și experți cred că pentru acțiunile lor judecătorii trebuie trași la răspundere.

Ultima picătură, după care judecătorii au pierdut orice posibilitate să-și păstreze mandatul, iar demisia lor era solicitată din toate părțile, a fost seria de verdicte ale CC, emise între 7 și 9 iunie: decizia nr. 83 din 7 iunie 2019, hotărîrile nr.13, nr.14 și nr.15 din 8 iunie 2019, precum și concluziile CC nr.1 și nr.2 din 9 iunie 2019. Ulterior, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a supus unei critici dure acțiunile CC și a confirmat că acestea nu s-au bazat pe Constituția RM și pe jurisprudența instanței.

Amintim că CC a emis hotărîrile privind modificarea termenului de dizolvare a parlamentului de legislatura X, privind neconstituționalitatea deciziilor noii majorități parlamentare și a guvernului, privind suspendarea din funcție a președintelui Igor Dodon și transmiterea temporară a atribuțiilor sale către Pavel Filip pentru a dizolva parlamentul și a numi alegeri anticipate. S-a dovedit că în acest caz CC a încălcat nu doar Constituția, ci și propriile reguli de procedură, prin graba cu care a luat deciziile fără a studia evenimentele și fără a avea acces la documentele respective.

Tălmăcirile juridice dubioase au provocat în Moldova o criză politică și instituțională. Experții menționează că CC, chiar dacă nu a putut păstra guvernarea PDM, a asigurat o rezervă de timp în care acesta și-a putut pregăti căile de retragere. În săptămîna dualității puterii, persoanele interesate au reușit să ”șteargă urmele” și să ascundă sau să nimicească materialele care le compromiteau.

După ce PDM a anunțat că renunță la putere și dizolvă guvernul Filip, CC a rămas fără susținere politică. În cadrul unei ședințe extraordinare au fost anulate toate deciziile emise la 7 – 9 iunie. CC a declarat că ”anularea este bazată pe situația reală din RM, în special anunțul privind transferul de putere guvernului Sandu și coaliției formate în parlamentul RM”. CC a declarat că din clipa în care parlamentul în frunte cu Zinaida Greceanîi obține statut constituțional, actele normative adoptate de el se consideră restabilite, ca și deciziile guvernului RM în frunte cu premierul Maia Sandu.

Demisia ca inevitabilitate

Unii analiști consideră că membrii CC au răspuns la chemarea președintelui Igor Dodon de a-și revizui pozițiile. Șeful statului a discutat situația creată cu foștii președinți ai CC, Victor Pușcaș și Dumitru Pulbere, dar și cu Petru Răilean, fost membru al CC, care în unanimitate au considerat că deciziile în cauză trebuie revăzute. ”Aveți o șansă”, s-a adresat Igor Dodon către membrii CC în emisia unui pos privat de televiziune și a menționat, că în cazul în care ei își vor revizui urgent deciziile, s-ar putea să nu fie trași la răspundere pentru uzurparea puterii în stat.

Legea privind Curtea Constituțională prevede că membrii CC au calitatea de a fi inamovibili pe durata mandatului, ar pot părăsi funcția din proprie inițiativă. Legea mai interzice tragerea lor la răspundere pentru votul sau opiniile exprimate pe parcursul executării mandatului. Sub acoperirea garanțiilor legislative și a statutului special asigurat de fosta putere, membrii CC nu se grăbeau să demisioneze.

Primul ministru Maia Sandu s-a arătat revoltată de refuzul judecătorilor de a-și recunoaște participarea la încercarea disperată a Partidului Democrat de a se menține la putere ”. Pe pagina sa de pe o rețea socială ea le-a cerut juraților să ”demisioneze imediat dacă mai au puțină onoare și respect față de Constituția RM și cetățenii acestei țări”.

Premierul a declarat că dacă membrii CC vor refuza să plece benevol, guvernarea va recurge la ”metode moderne de curățare a sistemului”. Între altele, era vorba despre evaluarea externă a activității fiecărui judecător cu implicarea experților internaționali și locali. Potrivit Maiei Sandu, trebuie să se țină cont de averea judecătorilor în raport cu salariul acestorași să fie analizată legalitatea tuturor deciziilor adoptate de ei.

Și fostul vicepremier pentru integrare europeană, Iurie Leancă, a îndemnat judecătorii să demisioneze și s-a arătat uimit de ”schimbarea radicală a poziției” CC. ”Să adopți decizii care au adus țara în pragul unui război civil și fără careva explicații să-ți anulezi propriile decizii este o lipsă totală de responsabilitate și independență”, a scris Leancă pe o rețea socială.

În fața clădirii CC au avut loc proteste cu cererea demisiei CC. Un șir de chemări de acest gen a sonorizat societatea civilă. Platforma națională a Forului societății civile a Parteneriatului estic i-a chemat pe judecătorii constituționali să demisioneze pentru a restabili încrederea față de CC și a stabiliza situația în țară. 13 ONG-uri au semnat o declarație prin care judecătorul Veaceslav Zaporojan, care ocupase funcția dată prin concurs grație solicitărilor unui șir de ONG-uri, a fost acuzat de trădarea încrederii acordate lui. Unica ieșire, în opinia autorilor declarației, era ”demisia imediată”.

La 20 iunie, cu o zi înainte de verdictul Comisiei de la Veneția, și-a anunțat demisia din funcție președintele CC Mihai Poalelungi. La 26 iunie, ceilalți judecători i-au urmat exemplul. Membrul CC, Veaceslav Zaporojan, va asigura interimatul funcției de președinte al instanței. Respectiva informație a fost prezentată în scurtele comunicate de presă ale instituției, înșiși judecătorii nu au făcut careva comentarii publice.

Majoritatea experților consideră că demisia tardivă a întregii componențe a CC după modificarea configurației puterii și plecarea PDM în opoziție, nu a fost un eveniment deosebit pentru Moldova. În opinia lor, judecătorii care au compromis reputația proprie și pe cea a țării trebuiau să-și depună mandatele demult. După 7 iunie, au trecut două săptămîni înainte ca CC să demisioneze in corpore pe fundalul criticilor și a revoltei la nivel național și internațional. Demisia judecătorilor arată nu ca o decizie proprie a lor, ci ca una luată sub influența politicului și a presiunii externe.

În afara Constituției

Experții amintesc că în Moldova CC (și actuala componență, dar și predecesorii ei) a încălcat sistematic și grosolan Constituția pe parcursul multor ani, fără a fi pedepsită. În urma unui șir de amendamente legislative, inițiate de PDM, atribuțiile CC au devenit nelimitate. Instituția are o influență colosală și este parcă plasată mai presus de celelalte instituții ale statului. CC a obținut dreptul de a bloca operativ orice legi, hotărîri ale guvernului, decrete ale președintelui și chiar acorduri internaționale. CC are ”în palmares” destule verdicte care schimbă situația politică din țară după alegeri. Așadar, o rezonanță enormă a avut hotărîrea CC privind constituționalitatea alegerilor prezidențiale din 16 decembrie 2011, precum și decizia parlamentului privind numirea datei alegerilor repetate din 15 ianuarie 2012. Ambele acte au fost declarate ilegale pentru că fusese încălcat principiul votului secret. În rezultat, alegerea repetată a șefului statului a devenit imposibilă și coaliția aflată atunci la guvernare a obținut timp suplimentar pentru a găsi un candidat potrivit pentru funcția de președinte.

Una dintre deciziile cele mai ambigue, ce depășeau atribuțiile și orice norme (profesionale, etice, morale) a fost emisă în decembrie 2013 la solicitarea liberalilor de a schimba denumirea limbii, clar formulată în Constituție. Experții menționează că reieșind din prevederile Legii Supreme, CC nu era în drept să examineze solicitarea în cauză și să pună mai sus de Constituție Declarația de independență sau oricare alt act juridic. Declarația de independență este documentul istoric, adoptat în anul 1991prin hotărîrea parlamentului și are forță juridică de lege. Odată cu adoptarea Constituției RM în anul 1994 ea a devenit invalidă. Totuși, membrii CC au considerat acest document superior Constituției RM și astfel au încălcat un șir de prevederi ale Legii Supreme.

Ulterior, CC a aprobat inițiativa legislativă a unui grup de deputați privind înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” din art.13 al Constituției cu sintagma ”limba română”. Proiectul de lege așa și nu a fost dezbătut în parlament, însă decizia CC a creat teren pentru noi speculații și o nouă rundă de tensiune în societate.

Anul trecut a avut o rezonanță majoră decizia CC prin care Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul țării noastre a fost declarată depășită. Aceasta oferea limbii ruse în Moldova statut de limbă de comunicare interetnică și garanta utilizarea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ivrit, idiș, precum și a limbilor altor grupuri etnice care locuiesc în republică, în scopul satisfacerii necesităților național-culturale. Președintele Igor Dodon a numit această decizie a CC anticonstituțională și antipopulară și a considerat-o „un demers politic al persoanelor care au cetățenia altui stat ”.

Pas cu pas, CC promova în societate idei îndreptate spre distrugerea statalității moldovenești suverane. Din această categorie face parte și hotărîrea privind controlul constituționalității Acordului de asociere RM-UE. Aceasta menționează, că ”procesul de integrare europeană corespunde identității RM și orice altă orientare este neconstituțională apriori”. Asta chiar dacă Constituția garantează cetățenilor pluralismul politic și interzice stabilirea oricărei ideologii drept ideologie oficială a statului. În plus, conform art.2 din Constituție ”suveranitatea națională aparține poporului RM”.

Unele decizii ale CC au avut un rol negativ în prevenirea și combaterea corupției. Un verdict foarte controversat i-a eliberat pe demnitari de controalele anticorupție. Judecătorii au declarat neconstituționale mai multe prevederi importante ale Legii privind testarea profesională a integrității, fapt care a blocat aplicarea acesteia în cazul tuturor funcționarilor publici.

În același timp, unii experți cred că CC a avut un rol-cheie în crearea condițiilor pentru ”jaful secolului”, prin anularea prevederilor legale care apărau sistemul bancar de fraude majore. Potrivit lui Veaceslav Negruța, ex-ministrul Finanțelor, CC a deconectat ”butonul roșu” care permitea blocarea tranzacțiilor dubioase. Printre altele, CC a anulat competența Centrului național pentru combaterea corupției de a stopa tranzacțiile dubioase, precum și obligativitatea băncilor de a raporta toate operațiunile în sume mai mari de 500 mii lei. Judecătorii au mai sistat și interdicția Băncii naționale de a oferi mai mult de 100-150 mln. lei unui singur beneficiar.

Prin voința CC, în țară au loc schimbări semnificative de personal – și în instituțiile importante ale statului, și în eșalonul superior al puterii. Multă lume își amintește cum, datorită susținerii CC, Corneliu Gurin, eliberat din funcție de către parlament, a revenit în fotoliul de procuror general. Astfel, controlul asupra Procuraturii generale i-a revenit din nou PDM-ului. De nenumărate ori CC s-a implicat în soluționarea altor probleme de personal: de la anularea eliberării din funcție a directorului Agenției naționale pentru reglementare în energetică, pînă la indicația dată parlamentului de a alege imediat un nou spicher și a contribui la înlăturarea persoanelor indezirabile din fotoliul principal al legislativului.

Susținut de CC, PDM a aplicat adesea scenariul de suspendare din funcție a președintelui Igor Dodon în scopul semnării unor anumite decrete: de numire a ministrului apărării și a altor membri ai guvernului, de promulgare a legilor privind lupta cu propaganda străină, de transmitere a teritoriului fostului stadion republican pentru edificarea ambasadei SUA, de celebrare a Zilei Europei la 9 Mai, privind noul Cod al audiovizualului sau de trecere a carabinierilor în subordinea guvernului. Ulterior, nu numai experții naționali, dar și Comisia de la Veneția a declarat eronată această practică.

După alegerile parlamentare din februarie 2019, deputații nu reușeau să creeze o coaliție de guvernare și să formeze guvernul și atunci au răsunat opinii despre aceea că alegerile anticipate ar putea fi organizate în baza altor reguli. Blocul ACUM chiar a înregistrat în parlament inițiativa privind anularea sistemului mixt de vot și revenirea la alegerile pe liste de partid. Dar CC a blocat orice modificări ale sistemului de vot în cazul alegerilor anticipate. Multă lume a menționat că la acel moment verdictul dat, ca și multe altele, corespundea agendei Partidului democrat.

Experții constată că la emiterea deciziilor sale, CC tot mai des apărea pe post de ”co-legislator”. Ea a recomandat parlamentului să introducă în legi prevederi ”suplimentare” sau ”de substituire”, de cele mai multe ori fără a lăsa deputaților spațiu pentru manevre. CC din Moldova s-a făcut de pomină și prin capacitatea de a depăși întrebările puse de autorii interpelărilor și a emite verdicte pe marginea unor subiecte departe de esența interpelării.

În rezultatul activității CC pe parcursul mai multor ani, va fi foarte dificilă restabilirea încrederii pierdute de instanță. Experții consideră că noua componență a Curții Constituționale, care va apărea la noi în viitorul apropiat, trebuie să analizeze minuțios activitatea și deciziile predecesorilor, apoi să anuleze verdictele emise în interesul jucătorilor politici, în special – a Partidului Democrat, care contravin spiritului Constituției.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?