COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Pandemia de coronavirus. Moldova îşi declină un şir de angajamente privind respectarea drepturilor omului

Pandemia de coronavirus. Moldova îşi declină un şir de angajamente privind respectarea drepturilor omului

Pe fundalul înrăutăţirii situaţiei epidemiologice din ţară şi introducerii stării de urgenţă, autorităţile moldovenești au adresat Consiliului Europei solicitarea de a activa normele care permit derogarea unor condiţii ale Convenţiei Europene privind drepturile omului (CEDO).

În condiţiile crizei pandemice, guvernele multor ţări au recurs la măsuri excepţionale şi au introdus pe pe teritoriul lor un regim special, care permite autorităţilor să aplice măsuri excepţionale şi un anumit set de măsuri forţate în vederea combaterii pericolului. Autorităţile capătă în acest fel mai multe posibilităţi de luptă cu extinderea virusului, dar şi de control al respectării interdicţiilor introduse şi de atragere a infractorilor la răspundere.

Însă toate acestea inevitabil duc la restricţionarea unor libertăţi şi drepturi fundamentale, garantate de convenţie, fapt care se poate solda cu un val de adresări la Curtea de la Strasbourg. În această ordine de idei, Moldova, la fel ca şi alte ţări europene, a întreprins măsuri de suspendare a acţiunii unor prevederi din Convenţia Europeană privind drepturile omului. Staff-ul Consiliului Europei din Strasbourg a confirmat pentru Noi.md existenţa adresării autorităţilor naţionale moldovene, cu concretizarea că aplicarea CEDO în Moldova va continua, iar un anumit şir de drepturi nu poate fi restricţionat sub nici o formă.


În acelaşi timp, experţii atenţionează că societatea nu a fost informată despre adresarea autorităţilor naţionale la Consiliul Europei, iar restricţionarea drepturilor şi libertăţilor în condiţiile stării de urgenţă se poate solda cu riscuri sporite – în special cele de adoptare a unor decizii arbitrare şi o interpretare prea largă a măsurilor de restricţie din partea statului. Cei de la Ministerul Justiţiei dau de înţeles că autorităţile acţionează astfel în scop de prevenire şi vor fi nevoite să adopte măsuri mai aspre doar în caz că societatea nu se va consolida în faţa pericolului de extindere a coronavirusului.

Dacă este ameninţat viitorul naţiunii

Moldova a aderat la ConvenţiaEuropeană privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului (aşa sună denumirea deplină a documentului) în a. 1997, şi astfel şi-a asumat angajamentul de a-i respecta cerinţele. Ca şi alte state-membre ale Consiliului Europei, republica este obligată să execute deciziile Curţii Europene a Drepturile Omului (CtEDO), dacă aceasta va constata încălcarea prevederilor Convenţiei. În privinţa executării verdictelor Curţii de la Strasbourg, Moldova face parte dintre cele mai disciplinate ţări şi, în acest sens, careva pretenţii în adresa ei au răsunat foarte rar.

De la aderarea la Convenţia Europeană, CtEDO a emis peste 440 de decizii contra autorităţilor moldovene, în 385 cazuri fiind constatată încălcarea cel puţin a unui articol din Convenţie. În baza acestor verdicte, guvernul a fost obligat să achite solicitanţilor cca 15 mln.euro. În 2019 Curtea de la Strasbourg a emis decizii pe marginea a 54 de dosare contra Moldovei (33 dosare – în 2018). Suma compensaţiilor, pe care guvernul Moldovei a fost obligat să le achite a constituit 508,4 mii euro (234,1 mii un an mai devreme).

În condiţiile crizei pandemice, autorităţile multor ţări au recurs la un aşa pas excepţional, ca introducerea Situaţiei de urgenţă pe întregul teritoriu. Regimul special oferă autorităţilor mai multe posibilităţi de a lua măsuri de luptă contra extinderii virusului, precum şi de control asupra respectării restricţiilor impuse şi de atragere la răspundere a celor care se fac vinovaţi de nerespectare. În această perioadă legea permite autorităţilor statului să aplice măsuri extraordinare şi un anumit set de mijloace restrictive pentru înlăturarea pericolului apărut.

Toate acestea inevitabil vor duce la încălcarea unui şir de prevederi CEDO, fapt care se poate solda cu un val de adresări la CtEDO privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate de Convenţie. În asemenea cazuri, autorităţile naţionale au dreptul să aplice art. 15 CEDO şi să sisteze, pe propriul teritoriu, acţiunea unui şir de prevederi. Acest articol stipulează, că în caz de război sau situaţie de urgenţă care ameninţă viaţa naţiunii, orice ţară poate deroga îndeplinirea angajamentelor sale în măsura condiționată de starea de urgenţă, cu condiţia că aceste măsuri nu contravin altor angajamente ale sale în afera dreptului internaţional.

Ţara care aplică art.15 din CEDO, este obligată să-l informeze pe secretarul general al Consiliului Europei despre ”măsurile introduse de ea şi motivele introducerii lor”, precum şi despre ”data la care încetează acţiunea acestor măsuri şi este reluată aplicarea deplină a prevederilor Convenţiei”.

Precedente au existat

O asemenea practică nu este unică: ţările-membre ale CE au mai declarat sistarea propriilor obligaţiuni. La începutul anului 2020 de acest drept s-au folosit opt ţări-membre CEDO, unele dintre acestea au făcut-o chiar de mai multe ori. Este vorba despre Albania, Armenia, Franţa, Georgia, Grecia, Irlanda, Turcia, Marea Britanie. Ulterior, autorităţile a patru dintre ele, şi anume Grecia, Irlanda, Marea Britanie şi Turcia, au fost acţionate la CtEDO şi nevoite să argumenteze măsurile restrictive impuse.

Conform Consiliului Europei, pînă acum sistarea CEDO, ca regulă, era practicată în cazuri excepţionale, care ţin de conflicte militare sau acte de terorism. Astfel şi-a declinat obligaţiunile Irlanda în 1957, din cauza acţiunilor Armatei Republicane Irlandeze şi a grupurilor disidente ale ei, Grecia în 1967 pe timpul așa-nimitei ”dictaturi a coloneilor”, Regatul Unit la începutul anilor 1970 după un şir de acte de terorism şi în 2001 după actele de terorism din septembrie 2001 în SUA.

La aceste măsuri a recurs de mai multe ori Turcia: prima dată în 1990 după conflictele dintre forţele de securitate şi membrii organizaţiei ilegale Partidul Muncii din Curdistan. În 2016 preşedintele Turciei a introdus un regim al stării de urgenţă în contextul tentativei unei lovituri militare de stat. Autorităţile Turciei au sistat din nou acţiunea CEDO, argumentul fiind necesitatea contracarării urmărilor tentativei loviturii de stat şi a curăţirii aparatului de stat de adepţii propovăduitorului Fethullah Gullen, acuzat de organizarea puciului.

Şi Franţa a apelat la acest pas după prelungirea repetată a Stării de urgenţă, introduse în contextul actelor de terorism din Paris, în noiembrie 2015, şi Nissa în iulie 2016. Autorităţile franceze au explicat sistarea temporară a unui şir de obligaţiuni ale Convenţiei Europene prin faptul, că persistă ameninţarea şi pericolul actelor de terorism, la care este supusă ordinea publică şi viaţa cetăţenilor pe întregul teritoriu al ţării. Activarea art.15 al CEDO a permis să fie luate măsuri suplimentare pentru asigurarea securităţii, inclusiv pentru efectuarea unor operaţiuni speciale la anumite adrese suspecte.

Azi nivelul pericolului pandemic creşte peste tot, iar autorităile naţionale ale unui şir de ţări au anunţat ori intenţionează să anunţe oficial Consiliul Europei despre activarea art. 15 al CEDO în condiţiile stării de urgenţă. Printre acestea – Moldova, România, Letonia, Armenia. Asta ar însemna restricţionarea mai multor prevederi garantate de Convenţia Europeană: art.10 – libertatea de exprimare, art. 11 – dreptul la adunări şi reuniuni, art. 2 al procesului verbal nr. 1 – dreptul la educaţie, art.2 al procesului verbal nr. 4 – dreptul la deplasarea liberă.

Secretariatul Consiliului Europei din Strasbourg a informat Noi.md, că Maria Peicinivici-Biruci, secretarul general al organizaţiei, a fost anunţată de autorităţile moldovene despre intenţia de a sista acţiunea CEDO în conformitate cu art.15 al Convenţiei. Se subliniază, că în Moldova Convenţia Europeană pentru drepturile omului va fi aplicată în continuare, iar guvernul va informa secretarul general despre situaţia documentului în cauză. Consiliul Europei menţionează în special, că şi în cazul măsurilor excepţionale, întreprinse de autorităţi în propriul teritoriu, nu pot exista careva derogări de la următoarele articole CEDO: art.2 (dreptul la viaţă), art.3 (interzicerea torturii şi a tratamentelor inumane şi degradante), art.4, p. 4 (interzicerea robiei), art.7 (dreptul la un proces judiciar echitabil).

Acţiuni de prevenire

În acelaşi timp, mulţi experţi atrag atenţia asupra faptului că societatea nu a fost informată despre adresarea autorităţilor moldoevene către Consiliul Europei cu privire la introducerea stării de urgenţă. Potrivit lor, în condiţii de criză această intenţie este logică şi explicabilă, din punctul de vedere al riscurilor pentru ţară, însă informarea cetăţenilor despre ea trebuie să fie transparentă şi publică, cu explicarea cauzelor şi a urmărilor deciziei date. Mai ales că unele state, cum ar fi Italia şi Franţa, unde situaţia este şi mai gravă, deocamdată nu au făcut acest pas exclusiv.

Un şir de experţi presupun că autorităţile s-au grăbit şi azi, chiar şi în condiţiile stării de urgenţă, nu era necesară sistarea parţială a acţiunii CEDO. Potrivit lor, reieşind din numărul cazurilor de contaminare cu coronavirusul COVID-19, spectrul vast de măsuri luate de guvern era suficient la această etapă. În acelaşi timp, specialiştii în drept vorbesc despre riscul mai multor încălcări sub acoperirea măsurilor extraordinare, aşa cum a fost în alte ţări. În acest context, este posibilă perspectiva condamnării ţării de către CtEDO în cazurile unor decizii arbitrare şi a unor măsuri restrictive prea largi, la care a recurs statul.

Avocatul Vitalii Zama subliniază că activarea art.15 CEDO nu înseamnă eliberarea automată a autorităţilor de responsabilitatea pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Potrivit lui, în cazuri aparte Curtea Europeană poate ajunge la concluzia că Convenţia a fost încălcată şi în condiţiile aplicării art.15. Juristul face trimitere la practica CtEDO şi menţionează, că Curtea de la Strasbourg poate examina fiecare caz în parte, pentru a decide dacă măsura aplicată de autorităţile naţionale a fost justificată sau nu de o „necesitate strictă”, cum prevede CEDO.

Şi avocatul poporului Mihail Cotorobai şi-a exprimat îngrijorarea privind extinderea împuternicirilor autorităţilor naţionale în perioada stării de urgenţă. În opinia sa, posibilele consecinţe pot prezenta riscuri pentru supremaţia legii, a democraţiei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în Moldova. Ombudsmanul previne, că starea de urgenţă poate fi folosită ca motiv sau pretext pentru sistarea drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţie.

În acelaşi timp, menţionează ministrul justiţiei Fadei Nagacevschii, în actualele condiţii, autorităţile acţionează în vederea prevenirii, iar la moment măsurile luate de stat nu pot fi numite dure comparativ cu pîrghiile de care acesta dispune. El îşi exprimă speranţa, că oamenii vor înţelege riscurile pentru sănătatea publică şi se vor consolida în faţa pericolului de extindere a coronavirusului. Potrivit ministrului, dacă acest lucru nu se va întîmpla, autorităţile au în arsenalul lor instrumente şi posibilităţi legislative încă mai dure, care pot duce la limitarea unui şir de drepturi şi libertăţi fundamentale.

În această situaţie, spune Nagacevschii, împuternicirile autorităţilor statului se extind după activarea art.15 al Convenţiei Europene. ”În perioada stării de urgenţă, statul nu poate limita dreptul la viaţă, securitate, libertate, este în continuare valabilă interdicţia torturilor şi a robiei. Dar apare posibilitatea de a limita libertatea de deplasare, pentru a reduce pericolul extinderii infecţiei. Dacă oamenii nu înţeleg că trebuie să stea acasă şi încalcă regimul stabilit, există metode de reacţionare rapidă din partea statului, inclusiv atragerea la diverse genuri de răspundere, aplicarea amenzilor. Restricţiile ţin de limitarea libertăţii de exprimare, dacă apar declaraţii agresive sau care nu corespund realităţii, care destabilizează statul”, - a subiniat ministrul Justiţiei.

Victor Surujiu

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load