X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

”O stare apropiată celei de război”. Ce înseamnă declararea stării de urgenţă în Moldova?

19 mar. 2020,, 17:57   Analitică
17360 0

Reieşind din măsurile de combatere a răspîndirii coronavirusului COVID-19, autorităţile moldovenești au făcut un pas fără precedent –pentru prima dată în istoria ţării a fost declarată stare de urgenţă.

În condiţiile crizei pandemice în care s-a pomenit ţara, autorităţile cheamă cetăţenii să fie prudenţi şi disciplinaţi, să stea acasă, să respecte recomandările şi măsurile restrictive. Împuterniciri-cheie în această perioadă are Comisia pentru Situaţii Excepţionale, care este în drept să atragă pentru lupta cu pandemia nu doar MAI şi serviciile speciale, dar şi Armata Naţională.

Parlamentul şi guvernul consideră că declararea stării de urgenţă va ajuta la luarea unor măsuri imediate de localizare a focarelor, dacă ne vom ciocni cu creşterea periculoasă a cazurilor de îmbolnăvire în Moldova. În adresarea sa, preşedintele Igor Dodon a asigurat cetăţenii, că vor primi informaţii detaliate şi explicaţii privind măsurile luate în scopul stopării răspîndirii virusului, dar şi pentru prevenirea panicii.

Este important să nu plătim cu vieţi omeneşti”

Săptămîna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut izbucnirea de coronavirus, începută la finele lunii decembrie 2019 în China, ca fiind pandemie – o epidemie puternică, care poate cuprinde un teritoriu vast. Conform datelor recente, în lume s-au molipsit peste 200 mii persoane, au decedat peste 8 mii, iar cca 80 mii s-au vindecat. Ţările în care coronavirusul a cunoscut cea mai mare răspîndire sînt: China (cca 81 mii), Italia (peste 31 mii), Iran (peste 16 mii), Spania (cca12 mii) şi Germania (cca 10 mii). Statistica oficială vorbeşte despre cazurile confirmate clinic şi în laborator.


În aceste condiţii, autorităţile multor ţări au luat măsuri extraordinare şi au declarat stare de urgenţă. În Moldova zilnic se înregistrează noi cazuri de transmitere a infecţiei, inclusiv local, iar numărul total al pacienţilor cu această diagnoză a ajuns la 36. Marţi, 17 martie, Parlamentul a votat unanim pentru introducerea stării de urgenţă în ţară pe un termen de 60 zile – de la 17 martie pînă pe 15 mai. Este termenul maxim, dar în caz că situaţia se va normaliza mai înainte, guvernul va veni cu iniţiativa de anulare a regimulu special.

Primul ministru Ion Chicu a explicat de la tribuna parlamentului că în Moldova situaţia se poate complica. Şeful cabinetului a adus scuzele de rigoare oamenilor de afaceri şi tuturor cetăţenilor Moldovei care au de suferit în urma adoptării măsurilor extrem de dure şi a menţionat că aceastea-s necesare pentru protejarea sănătăţii. ”Ştiu că mulţi dintre Dvs. suferă, ştiu că mediul de afaceri este întgrijorat. Dar noi va trebui să luăm măsuri şi mai radicale, dacă situaţia de la noi va evolua ca în Italia, Spania, Franţa şi multe alte state europene”, a spus premierul.

Chicu le-a mulţumit tuturor celor care contribuie la lupta cu răspîndirea pandemiei şi a mai spus că guvernul elaborează proiecte de susţinere a antreprenorilor. Dar, potrivit lui, statul nu poate acoperi toate cheltuielile suportate. ”Noi trebuie să înţelegem că vom avea cu toţii de suferit urmări economice: şi statul, şi agenţii economici, cu toţii vom trebui să plătim, dar este important să nu plătim cu vieţi omeneşti”, - a menţionat el şi a chemat la solidaritate şi unitate pentru a ieşi din această situaţie. Potrivit premierului, măsurile restrictive pot fi foarte dure. “Este o stare apropiată cu cea de război”, a conchis Ion Chicu.

În aceeaşi zi, parlamentul a introdus amendamente la Legea privind regimul de situaţii excepţionale, de asediu şi de război, adoptată în 2004. Noua redacţie prevede că în situaţii exscepţionale este admisă adoptarea, modificarea sau anularea legilor organice şi a legislaţiei electorale. În aceste perioade nu este admisă doar modificarea Constituţiei. În plus, potrivit lui Fadei Nagacevschi, ministrul Justiţiei, au fost atribuite împuterniciri suplimentare instituţiilor responsabile de administrarea situaţiilor excepţionale, de asediu şi de război, pentru ca ele să poată lua şi alte măsuri speciale, dictate de situaţie. Între altele, este vorba despre MAI şi Serviciul protecţie civilă şi situaţii excepţionale din compenenţa lui.

Modificarea grabnică a reglementării de drept a provocat un şir de întrebări ale experţilor şi specialiştilor în domeniul dreptului. Astfela, în opinia avocatului poporului Mihail Cotorobai, iniţiativa dată nu este justificată, iar posibilele consecinţe prezintă un pericol pentru statul de drept, democraţie şi respectarea principalelor drepturi şi libertăţi în Moldova. Ombudsmanul previne, că situaţiile excepţionale pot fi utilizate ca motiv pentru sistarea drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţie.

Moldova este mai vulnerabilă decît alte ţări

Introducerea stării de urgenţă în ţară a fost initiată de preşedintele Igor Dodon, care a cerut guvernului să adreseze parlamentului această solicitare în contextul pandemiei de COVID-19. În adresarea sa, şeful statului a chemat cetăţenii să fie precauţi, să aibă încredere în autorităţi şi să respecte întocmai recomandările lor. Preşedintele a exprimat convingerea că ”le vom depăşi pe toate dacă vom fi solidari şi disciplinaţi”. Potrivit lui, declararea situaţiei de urgenţă va ajuta autorităţilor să ia măsuri imediate de localizare a focarelor, dacă Moldova se va confrunta cu creşterea periculoasă a numărului de îmbolnăviri.

”Noi am oprit transportul aerian şi am limitat accesul în ţară, însă apariţia cazurilor de transmitere locală a virusului cere de la noi alte măsuri. Haideţi să nu permitem ca panica să ne supună instinctele, să nu facem aglomeraţii în magazine, să nu împiedicăm munca medicilor şi să nu zădărnicim eforturile autorităţilor, să nu avem un comportament ostil unul faţă de altul, să nu răspîndim ştiri false şi panicarde, pentru că toate acestea ne pot „infecta” ca naţiune, mai mult ca epidemia de coronavirus”, a spus Igor Dodon în cadrul briefingului.

Potrivit lui, Moldova este mai vulnerabilă din punct de vedere economic şi social decît multe alte ţări, de aceea ”noi trebuie să fim mai precauţi, mai fermi în deciziile şi acţiunile noastre”. Şeful statului a menţionat că măsurile în cauză poate că limitează unele drepturi, însă ele-s necesare în vederea stopării infecţiei.

Preşedintele a declarat că apariţia cazurilor de infectare locală arată că noi intrăm într-o nouă etapă, cea a stării de urgenţă, care impune autorităţilor să ia noi măsuri pentru a opri sporirea infecţiei din contul purtătorilor locali. În această privinţă Igor Dodon contează pe faptul că poliţiştii şi vameşii vor asigura respectarea regumului de carantină şi îi vor monitoriza strict pe cei care revin de peste hotare, iar pe cei care încalcă legislaţia îi vor trage la răspundere.

Picnicuri şi plimbări pe fundalul pandemiei

Principala cuază a paşilor fără precedent ai autorităţilor a devenit răspîndirea rapidă a coronavirusului în Moldova. Înainte de introducerea stării de urgenţă, la 13 martie guvernul a declarat ”cod roşu” de pericol pe teritoiul ţării, ceea ce presupune un şir de restricţii. Cabinetul de miniştri a decis că slujbele religioase trebuie să fie interzise în viitoarele săptămîni. Au mai fost închise toate locurile publice, pieţele, centrele comerciale, magazinele. Excepţie au făcut farmaciile, magazinele alimentare, benzinăriile şi parţial băncile comerciale. Toate instituţiile statului au trecut la un regim special de activitate.

În acelaşi timp, a fost sistată treptat comunicarea feroviară şi cea aeriană, închise hotarele terestre pentru cetăţenii străini. Preşedintele Igor Dodon a comunicat în ajunul introducerii stării de urgenţă, că din 81 puncte de trecere a hotarului ţării rămăseseră deschise doar 17: 11 la hotarul cu Ucraina şi 6 – la cel cu România. ”Cetăţenii străini, cu excepţia diplomaţilor şi a transportatorilor de mărfuri, nu vor avea acces în Republica Moldova, nu vor putea intra în ţară. Cetăţenii Moldovei vor intra liber”, a concretizat şeful statului.

Laboratorul Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică confirmă zilnic noi cazuri de infectare cu COVID-19. Primul caz de acest fel în Moldova a fost fixat la 7 martie 2020 – la o femeie venită din Italia, ţara care a suferit enorm din cauza virusului de tip nou. Ulterior, încă un şir de cazuri de infecţie cu coronavirus a fost înregistrat la persoane care în ajun vizitaseră Italia, Marea Britanie, Franţa şi Elveţia. Primul caz de infectare locală medicii l-au depistat la 14 martie.

Ministra Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Viorica Dumbrăveanu, precizează că în dimineaţa zilei de 19 martie numărul total de cazuri confirmate a ajuns la 36, dintre care 18 importate, în rest infectarea a avut loc în interiorul ţării. Printre pacienţi este și un copil de opt ani şi doi adolescenţi. Majoritatea bolnavilor erau în stare de gravitate medie cu dinamică pozitivă. O persoană a decedat din cauza complicaţiilor provocare de infecţia virală – este vorba despre o pacientă de 61 ani care suferea de mai multe boli cronice, şi în ultimile două zile a fost contactată la aparatul de ventilare artificială a plămînilor. În acelaşi timp, cca 11,2 mii de persoane se află izolaţi la domiciliu sub supravegherea medicului de familie.

Experţii menţionează că una dintre cauzele indirecte de introducere a stării de urgenţă a devenit nerespectarea de către populaţie, a îndemnului autorităţilor şi medicilor de a sta acasă şi a evita orice locuri aglomerate în legătură cu răspîndirea rapidă a noului coronavirus. Cetăţenii nu numai că stau la coadă, nu respectă distanţa socială, dar mai şi organizează picnicuri, plimbări cu copiii, se adună în companii de 5-10 persoane. Inclusiv oameni în etate şi pacienţi cu boli cronice, care fac parte din grupul de risc sporit: pentru ei COVID-19 este mai periculos ca pentru alte categorii de cetăţeni.

În curţile unor blocuri de locuit, în special cele amplasate în apropierea pieţelor închise, au fost fixate cazuri de comercializare a produselor alimentare. Astăzi această activitate se poate solda cu amenzi aspre. Numai pe 16 şi 17 martie poliţiştii au tras la răspundere 15 antreprenori care au încălcat interdicţia de comerţ, şi 17 şoferi care transportau concomitent un număr mare de pasageri sau nu-şi dezinfectau mijloacele de transport. Mărimea amenzilor pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie şi răspîndirea infecţiei, intrate în vigoare de săptîmîna trecută, variază între 22,5 şi 75 mii de lei. Infractorilor le pot fi aplicate nu doar sancţiuni băneşti, dar şi privaţiune de libertate – pînă la 7 ani în cazurile soldate cu victime omeneşti.

Ce spune legea?

Prin stare de urgenţă, legea privind regimurile de stare excepţionalăp, de asediu şi de război presupune totalitatea măsurilor cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, introduse în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării.

Asemenea măsuri pot fi luate în două cazuri. Unu – în inevitabilitatea situaţiilor exscepţionale de ordin natural, tehnic sau social-biologic, ceea ce face necesară prevenirea, reducerea şi lichidarea consecinţelor lor. Doi – dacă există pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea legalităţii.

În această perioadă se admite restricţionarea unor drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor, precum şi a legilor, şi altor acte normative adoptate înainte de declararea stării de urgenţă. Cetăţenilor care au avut de suferit în urma măsurilor luate, legea le garantează repararea prejudiciului material cauzat, acordarea de ajutor în vederea angajării la muncă sau alt ajutor necesar. Procedura şi condiţiile protecţiei sociale a populaţiei trebuie să le stabilească guvernul.

Legea prevede măsurile ce pot fi luate de autorităţi în perioada stării de urgenţă în funcţie de circumstanţele concrete. Este vorba despre evacuarea temporară a cetăţenilor din zonele care prezintă pericol pentru viaţă, cu asigurarea obligatorie a lor cu locuri temporare ori permanente de trai; intorducerea unui regim special de intrare în ţară şi ieşire din ea; introducerea consumului limitat de produse alimentare şi alte obiecte de primă necesitate; introducerea carantinei şi a altor măsuri sanitar-epidemiologice obligatorii; rechiziţii de bunuri în scopul prevenirii sutuaţiilor care au dus la decretarea stării de urgenţă şi lichidarea consecinţelor lor.

Autorităţile au dreptul să stabilească un regim special pentru activitatea agenţilor economici şi a instituţiilor de stat, să decidă alte chestiuni ce ţin de activitatea lor la efectuarea lucrărilor urgente; să modifice procedura de numire în funcţie şi disponibilizare a conducătorilor de întreprinderi şi instituţii publice; să interzică demiterea angajaţilor cu excepţia cazurilor prevăzute în actele normative pentru această perioadă; să-i cheme pe cetăţeni pentru îndeplinirea unor munci în interesul societăţii în conformitate cu legea; să introducă reguli speciale de utilizare a mijloacelor de comunicare.

Cine dispune de împuternicirile-cheie?

La decretarea stării de urgenţă cele mai importante atribuţii le are Comisia pentru situaţii excepţionale din Republica Moldova, iar coordonarea executării măsurilor luate – Serviciul protective civilă şi situaţii excepţionale. Atribuţii speciale au MAI şi SIS al RM. În cazurile prevăzute de lege Armata Naţională le acordă sprijin.

Comisia pentru situaţii excepţionale dispune luarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi a bunurilor, are dreptul exclusiv de interzicere a adunărilor, manifestaţiilor şi altor evenimente de masă, verifică şi analizează îndeplinirea lucrărilor de localizare şi lichidare a consecinţelor situaţiei excepţionale. De competenţa comisiei ţine coordonarea activităţii mass-media privind informarea populaţiei despre cauzele şi dimensiunile calamităţii, măsurile luate de autorităţi pentru prevenirea pericolului şi protecţia populaţiei, precum şi cunoaşterea regulilor de comportament.

În caz de necesitate, comisia este în drept să limiteze ori să interzică comerţul cu băuturi alcoolice şi chiar să decidă cu privire la sistarea temporară a livrării gazelor, energiei electrice, apei potabile. Dispoziţiile acestei comisii sînt obligatorii pentru autorităţile centrale şi locale, întreprinderi şi instituţii publice, cetăţeni.

Legea, printre altele, atribuie MAI dreptul de a-i trage la răspundere pe cei care încalcă regimul special, a interzice ori a restricţiona circulaţia persoanelor în anumite localităţi şi la anumite ore, şi la necesitate - eliberarea permiselor de liberă circulaţie. Apărătorii ordinii de drept mai pot organiza evacuarea oamenilor, prezenţa cărora într-un teritoriu sau altul poate afecta asigurarea ordinii publice şi a securităţii în zonă. Printre sarcinile lor este şi paza clădirilor în care se află autorităţile publice, misiunile diplomatice, staţiile de livrare a apei, energiei electrice şi a gazelor, posturile de radio şi TV, precum şi alte obiecte de însemnătate naţională.

Legea permite guvernului să încorporeze rezerviştii Forţelor Armate în cantonamente speciale pentru lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale. În interesul societăţii şi în conformitate cu legea, poate fi chemat orice cetăţean al Republicii Moldova. Prin dispoziţia Comisiei pot fi desfăşurate formaţiunile de apărare civilă.

Starea de urgenţă este decretată pe un termen de 60 de zile. În funcţie de evoluţia situaţiei parlamentul poate să prelungească acest termen, precum şi să extindă ori să rescticţioneze zona ei de activitate. Dacă riscurile vor dispărea, deputaţii vor adopta o hotărîre privind anularea stării de urgenţă. În alte cazuri anularea are loc din ziua indicată în hotărîrea privind decretarea sau prelungirea ei.

Este important să menţionăm, că carantina şi Starea de urgenţă nu este acelaşi lucru. Deocamdată, carantina a fost declarată pînă la 1 aprilie (nu 15 mai, spre deosebire de SU) şi poate fi anulată dacă pericolul de răspîndire a epidemiei va fi oprit. După anularea carantinei, chiar şi fiind în stare de urgenţă, poate fi reluată activitatea unor întreprinderi (cu condiţia respectării stricte a normelor sanitare), lecţiile în instituţiile de educaţie etc.

Stați acasă!

În ziua următoare după introducerea stării de urgență, președintele Igor Dodon a explicat că la această etapă rămîn în vigoare deciziile adoptate anterior de Comisia pentru Situații Excepționale, alte restricții deocamdată nu există. "Această săptămînă este extrem de importantă pentru noi să oprim valul de epidemie. Păstrăm toate restricțiile și, la necesitate, vom întreprinde măsuri suplimentare. Stați acasă! Îndemnăm cetățenii țării să manifeste responsabilitate maximă și să respecte cerințele stabilite de autorități. Orice încălcare a legii va fi sancționată", a menționat șeful statului.

Printre cele mai importante restricții care acționează în interiorul țării, în prezent și pînă la sfârșitul lunii martie sînt: suspendarea activitatății de comerț a unităților comerciale cu amănuntul, cu excepția, unităților de comercializare a produselor alimentare, a produselor farmaceutice și a produselor petroliere; activității piețelor comerciale de orice profil; activității Centrelor de reabilitare/recuperare, inclusiv balneosanatoriale; activității unităților de alimentație publică, în localurile și în spațiile amenajate/autorizate ale acestora (cu excepția activităților de preparare și distribuire a produselor în regim catering).

Igor Dodon a declarat că, dacă numărul cazurilor de infectare se va micșora pînă la sfîrșitul săptămînii, va fi examinată opțiunea reluării activității punctelor comerciale.

El a precizat că, în legătură cu criza economică prognozată de experți, politica de creditare va fi atenuată, perioada de plată a impozitului pe venit al persoanelor juridice pentru primul trimestru al anului 2020 va fi amînată. Celelalte impozite urmează a fi raportate și achitate în termenii prevăzuți de legislație.

Într-o pastare pe pagina sa oficială de socializare, șeful statului a explicat faptul că introducerea stării de urgență nu înseamnă suspendarea tuturor activităților. În acest moment, potrivit lui Igor Dodon, în Republica Moldova este încă permisă activitatea întreprinderilor de producere, activitatea comercială bazată pe livrarea produselor online, transportul public și cel interurban, comerțul en-gros, activitatea băncilor, alimentația publică prin sistemul catering (livrare directă consumatorilor), lucrările de construcție, inclusiv la stația de epurare Chișinău etc. ”Bineînțeles, cu respectarea cu strictețe a normelor sanitare și epidemiologice”, a subliniat Igor Dodon.

Conducerea țării atenționează că în Moldova rămîn în vigoare doar măsurile introduse de Comisia pentru Situații Excepționale. Orice speculație în această privință este pasibilă de atragere la răspundere, chiar dacă vine din partea autorităților publice, inclusiv locale.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?