Nunta în Moldova: tradiții sau business?

Nunta în Moldova: tradiții sau business?

Pentru multă lume nunta  este o sărbătoare așteptată, care are loc odată în viață, de aceea pentru organizarea ei nu se cruță nici  bani, nici efort.

Și dacă strămoșii noștri respectau la nunți toate tradițiile, datinile și obiceiurile care țineau de această sărbătoare a tinerilor însurăței, în ultimii ani aceasta se transformă  într-o afacere, în urma căreia au de cîștigat organizatorii evenimentului și cei care prestează servicii  conexe.  

Nimic ”obligatoriu”

Toamna este sezonul nunților.  Deja au fost culese roadele, a fermentat tulburelul , s-au ”împlinit” păsările din curte și vitele. Nunțile-s așa de multe, că  devine imposibil să găsești un restaurant liber , sau o sală pentru evenimente. Cei care nu au reușit să facă din timp rezerva încăperii, - cu jumătate de an și chiar mai bine, - consimt să se căsătorească și într-o luni, joi sau vineri.    

Străbunii noștri nu aveau problema încăperilor – de cele mai multe ori orice solemnitate de familie (nunți, zile de naștere, petrecere în armată) era organizată în corturi enorme, instalate în curtea propriei case.  

Din cele relatate de cuplul Raisa și Haralampie Taraburca, care la 29 octombrie a marcat 51 ani de căsnicie, am aflat că ei s-au căsătorit  în a.1967 în sudul Moldovei. Părinții tinerilor erau țărani, adunau banii copeică la copeică. Ambele familii aveau mulți copii.  Pe atunci restaurantele erau o raritate și o scumpete pentru buzunarul truditorilor.  De aceea oaspeții erau primiți și așezați la masă într-un cort mare instalat în curtea  casei mirelui.  Bucatele de pe masă erau pregătite acasă de vecinele și rudele tinerilor însurăței, dar excese nu se făceau.  

Orice sătean putea veni la nuntă și gusta din bucate. Nu era ”obligatoriu” să dăruiești o anumită sumă de bani,  fiecare aducea tinerilor ceea ce îi permitea bugetul familiei.  Soții Taraburca ne-au povestit că , în fond, oaspeții le-au dăruit obiecte și tehnică de gospodărie,  și astfel au făcut ca tinerii să aibă minimul necesar  pentru a începe viața de familie. 

- Înainte vreme nunta trebuia jucată numaidecît,  căci relațiile dintre bărbat și femeie trebuiau legiferate obligatoriu, -  menționează interlocutorii Noi.md. – Însă toate se făceau în limitele tradițiilor și obiceiurilor.  Oamenii se veseleau, dansau.  Da acum pentru fiecare pas trebuie să plătești. Evident, orice serviciu costă,  însă la noi pe oameni îi  jefuiesc fără rușine.  Pentru început , în urma nunților au început să cîștige muzicanții, apoi li s-au alăturat fotografii și operatorii, după care au apărut artiștii, moderatorii, DJ. Și s-a pornit: agenții pentru organizarea nunților, limuzine, carete, aparate de zbor în formă de baloane cu aer, interpreți de peste hotare și multe altele.  

A rămas doar esența  nunții

Varvara Buzilă, Președinta Societății de Etnologie, specialist în simbolismul moldovenesc, promotor al tezaurului cultural național, confirmă cele spuse de cuplul Taraburca.  În comentariul său  pentru Noi.md  Domnia sa a spus, că  în prezent a rămas doar esența nunților de altă dată.  Ceremonia se reduce la legiferarea  relațiilor  dintre doi oameni în ochii celor apropiați. De aceea se adună rudele, prietenii și cunoscuții pentru a fi martorii căsătoriei dintre cei doi. 

- Desigur, ritualul de nuntă se mai schimba,  însă ritmul cel mai activ al acestor schimbări se face simțit în ultimul timp, - menționează Varvara Buzilă.   – Primii au început să petreacă nunțile în sălile de ceremonii sau casele de solemnități  locuitorii din nordul Moldovei.  Centrul a început să treacă din locațiile mai simple în sălile restaurantelor și cele pentru solemnități  în anii  1990-2000. În sudul republicii nunțile ca regulă se fac acasă în corturi,  în cel mai bun caz – în ospătăria școlii din localitate sau în Casa de cultură. Așa că în sudul țării mai putem vedea o nuntă cu vechile  tradiții.   

Specialistul în etnologie  a menționat, că schimbarea locației ceremoniilor de nuntă  s-a soldat cu multe alte schimbări, lucru foarte explicabil.  Nu mai există obiceiurile de întîmpinare a mulțimii zgomotoase de prieteni ai mirelui sau a nunului mare. În trecut, mirele  dis-de-dimineață mergea la nunul mare, de unde lua oaspeții și întreaga procesiune mergea spre casa miresei.  Nunțile moderne nu mai respectă acest obicei. De cele mai multe ori toată lumea vine la nuntă în locul și la timpul stabilit.

În același timp, , - menționează Varvara Buzilă, - dintr-o sărbătoare veselă, la care oamenii se distrau din plin, nunta s-a transformat  într-o devorare de bucate, după care cea mai mare parte din cele rămase se dă la animale.  

- În anii 30-50-60 ai secolului trecut nunțile se făceau doar cu pîine și vin, - povestește specialistul în etnologie. -  Pe mese erau puține bucate. Omul servea trei păhăruțe de vin, lua ceva din masă, se veselea și mergea acasă.  În anii  60 pe mese se puneau doar trei feluri   – sarmale, găină cu tăiței, iar la desert - orez dulce sau prune umplute cu miez de nucă. În anii 80 au apărut șapte feluri,  în anii 90  – 12, iar în 2018 – cîteva zeci de feluri de bucate pe mese.  Este un exces, și multă lume menționează aceasta.  De la nunți rămîn cantități enorme de bucate, care se dau apoi la porci.  Eu credeam, că  odată cu sărăcirea populației oamenii se vor opri cumva,  dar nu s-a schimbat nimic.  În continuare comandă un număr mare de felurite bucate – fac totul pentru a da bine în ochii altora. 

Varvara Buzilă speră că tinerii vor schimba această tradiție nesănătoasă, că doar a lor e nunta! Odată și odată, și în Moldova nunțile se vor juca așa cum se joacă peste hotare: pe masă va fi exact acea cantitate de bucate, care poate fi consumată de oaspeți. Etnologul, care  ani în șir a tot urmărit fenomenul organizării nunților, a mai observat că  la aceste sărbători oamenii nu se prea veselesc. 

- Oamenii au transmis sentimentul de bucurie și voie bună artiștilor, dansatorilor, moderatorului, ei devenind doar observatori imparțiali, - se necăjește V.Buzilă. – La ce va aduce asta? Nunta este un fenomen deschis. De tineri depinde cum se fa desfășura ea și cum va fi dezvoltată această tradiție.  

Președinte societății etnologilor a menționat și  o trăsătură caracteristică doar poporului nostru – să facă totul pentru a-l depăși  pe vecin, chiar dacă va fi foarte greu și va trebui să intre în datorii. 

- Am văzut nunți, pentru care s-au cheltuit  22 mii euro, dar s-au adunat 16 mii euro, - spune Varvara Buzilă.  - Și toate din cauza că oamenii nu înțeleg, că trebuie să fie raționali.  Cu toții muncesc din greu, însă dacă vine vorba de nuntă mulți cred că dacă vor cheltui mult, vor aduna la fel de mult. 

Influența «inconștienței colective»

Psihologul moscovit Marina Șișorina, care  a acceptat cu amabilitate să comenteze pentru  Noi.md fenomenul degenerării nunților de la tradiții frumoase la  afaceri, menționează că nu este nimic rău în faptul că de organizarea solemnităților  și a ritualurilor tradiționale se ocupă profesioniștii versați în asemenea chestiuni. Cel puțin, e  comod…  ar fi comod, dacă nu ar exista exagerările.  Spre exemplu,  specialistul în make-up, care vă aplică machiajul de seară, va cere o remunerare  mult mai mare, dacă va auzi că e vorba de o nuntă. Același lucru – în cazul frizerilor sau a fotografilor.  Iar explicațiile   vagi ale unei asemenea diferențe de preț  finalizează, ca regulă, cu același argument:   «Dar e odată în viață!». Toți înțeleg, că nu există garanții că aceste relații vor fi pentru toată viața, dar mulți plătesc în speranța că într-adevăr va fi o singură dată în viață. De parcă și-ar cumpăra o garanție.  

- Să fie influența  «inconștienței colective», cum susține Jung, care ține minte de unde au pornit tradițiile de a chefui la nunți, a ospăta, a hrăni un număr mare de oameni, a face cadouri, a-i semăna pe tineri și pe oaspeți cu grîu, orez,flori, bomboane, monete? – se întreabă psihologul. - Posibil. În orice tradiție umană sărbătorirea nunții avea o încărcătură spirituală. Oamenii invocau ca martori lumi și tradiții subtile, legau vizibilul de invizibil.   Legămîntul încheiat în fața  ”cerului și a pămîntului” era considerat sacru, iar cheful și ospățul era un fel de ”ofrandă”  pentru fericirea și bunăstarea  tinerilor însurăței. Posibil, mulți dintre noi la auzul frazei spuse de ”negustorul de nunți”: «Dar e odată în viață!», - achită, în pofida  simțului practic, sume mari  doar pentru că memoria strămoșilor ne spune: «Lumea este o oglindă: ce dai, aceea primești !»

Însă reieșind din reflecțiile Marinei Șișorina, mulți dintre noi, cei care trăim în sec.XXI, simplificăm acest principiu prin introducerea  unor noi tradiții și a expresiilor : «business-planul nunții», «recuperarea cheltuielilor pentru nuntă» etc. Însă în timpurile care azi ne par de poveste, cu bucatele de pe masa de nuntă  erau ospătați  cerșetorii și pelerinii, pentru ca  gospodăria tinerilor însurăței să fie o cupă plină de fericire și bunăstare.  Nu erau numărați vecinii și rudele așezate la masa de nuntă, erau invitați  toți, în pofida tuturor greutăților timpului – războaie, jafuri, etc.

- Acum principiul «lumea este o oglindă» trebuie să fie calculat și implementat imediat, de dorit – nemijlocit la nuntă, - menționează psihologul. – Legile businessului dictează un calcul exact: un anumit număr de oaspeți trebuie să fie de o anumită calitate și de un anumit nivel de solvabilitate,  o anumită sumă va fi cheltuită pentru masă și distracții, deci o anumită sumă (înmulțim cheltuielile la doi) trebuie să se afle în plicul primit de la oaspete. Nu are rost să dăm o apreciere univocă  acestui lucru.  Pentru multe familii tinere  un asemenea calcul este unica metodă să joace o nuntă frumoasă (cu respectarea ”tradițiilor”)  și să nu înceapă viața de familie cu  credite.  Cineva va spune, că toate acestea nu au apărut de viață bună. Nu voi fi de acord! Nunțile au fost jucate dintotdeauna.  Dar  în vremurile grele acestea erau mai simple, fără patos. Întotdeauna există variante.  Întrebarea e CE ANUME în această tradiție este important pentru Dumneavoastră personal. 

Tradiții în stil modern 

Potrivit lui Serghei Bobr,  fotograf și cameraman  profesionist, care are în palmares sute de nunți filmate, există totuși tradiții și obiceiuri,  pe care tinerii însurăței și rudele lor le respectă și azi.  Mai mult, menționează interlocutorul   Noi.md, compatrioții noștri care s-au stabilit în străinătate și și-au găsit acolo cea de-a doua jumătate, respectă aceste tradiții în mod deosebit.  De obicei ei organizează două nunți, dintre care una – în patrie, cu toate tradițiile moldovenești. 

- Dacă acum niște ani tinerii însurăței prea puțin respectau tradițiile moldovenești, astăzi obiceiurile de nuntă  încep să renască datorită  perechilor care vin în Moldova de peste hotare pentru a-și  juca aici  nunta, - menționează Serghei Bobrov. – Compatrioții noștri  duc dorul țării lor, dorul tradițiilor frumoase ale strămoșilor noștri, de aceea încearcă să le respecte maxim.   

Din relatarea interlocutorului Noi.md, am aflat  ce tradiții și obiceiuri se respectă de cele mai multe ori la nunțile moldovenești. Este vorba despre îmbrăcatul miresei, care se face în casa părinților ei, chiar dacă nunta are loc în capitală, iar fata este dintr-un sat îndepărtat din nordul republicii. S-a păstrat obiceiul răscumpărării miresei în momentul în care mirele vine să o ia din casa părintească.  Însă nu aduce daruri, cum se făcea altă dată. Toate s-au redus la un buchet de flori pe care mirele i-l dăruiește miresei.  Nici druștele nu mai au careva sarcini deosebite, ele nu mai cîntă, cum o făceau altă dată,   acum este populară varianta mai urbanizată. Uneori este respectat și obiceiul blagoslovirii părintești a tinerilor înainte ca mireasa să plece cu mirele.    

În sudul Moldovei există obiceiul de a  împărți un colac la ieșirea tinerilor din casă.  În fața casei este pus un taburet, acoperit cu un șorț , mireasa se urcă pe el, rupe colacul care i-a fost dat și aruncă peste cap bucățele mici pentru prietenele sale.  

Practic peste tot s-a păstrat  datina presărării cu cereale, bomboane, monete la ieșirea  mirilor din casa părinților miresei. La restaurant, părinții îi întîmpină pe miri cu  colaci, miere, nuci. Nu este uitată nici tradiția ”datul mîinii”, conform căreia mirii îi întîmpină pe toți oaspeții  la intrarea în sala unde are loc petrecerea.  

Cam 50% dintre nunțile noastre respectă tradiția de a lega nunii cu prosoape albe. De obicei, o fac dansatorii în costume naționale.  Nunilor li se dăruiesc colaci.  Există și obiceiul de a spăla mîinile  înainte de a se așeza la masă.  Este scoasă o strachină, un ulcior cu apă și un prosop, pentru ca nunii să poată spăla mîinile. 

Nu este uitată și o altă tradiție frumoasă: înainte de ”masa mare”  părinții mirilor fac schimb de cadouri și colaci. Din acest moment se consideră că tinerii  formează deja o familie.  ”Masa mare”  este și ea o tradiție, care însă este redusă în timp, cuvinte de îndrumare rostesc  doar cei mai apropiați oameni, nu toți oaspeții. 

A mai rămas tradiția ”dezbrăcatul miresei”, aruncarea buchetului pentru druștele miresei,  tăierea tortului.  La unele nunți mirele este ridicat pe mîini , după care îi este tăiată cravata și ciorapii, pentru ca el să nu meargă ”la altele”.  Mai rar este furată mireasa pentru a cere o răscumpărare.    În localitățile din Găgăuzia, dar și în alte zone ale țării, există și alte obiceiuri și tradiții.  

Despre obiceiurile de nuntă vechi și mai noi foarte amănunțit povestește site-ul  Moldovenii.md, care le-a consacrat  un articol special.

Cheltuieli în zadar

Pentru Elena D. nunta a fost un eveniment  împovărător, care trebuia suportat.  Ea își dorea o nuntă modestă, care ar fi legiferat relațiile ei cu omul iubit,  însă părinții nu  doreau să se facă de rușine, cum se exprimau ei, în fața consătenilor și a rudelor, în cazul acceptării variantei ”sărăcăcioase”. Trebuie să le șteargă tuturor nasul.  

În rezultat, pentru interlocutoarea Noi.md  astăzi nunta nu este cea mai plăcută amintire.  Pentru a nu supăra pe nimeni,  au decis să invite la nuntă  toate rudele, prietenii, cunoscuții socrilor mari și mici. S-au dovedit a fi peste trei sute.  Au împrumutat bani, au contractat credite, iar peste un an… a urmat divorțul.  Femeia spune că părinții încă nu au reușit să întoarcă datoriile, iar  tinerii soți au înțeles că nu au nimic în comun. Apare întrebarea: la ce bun aceste cheltuieli zadarnice?    

Victoria și Daniil М. s-au căsătorit acum trei ani.  Din prima clipă în care li-au anunțat intenția de a se căsători, și-au prevenit ferm părinții   – nici un fel de solemnități, ritualuri, podoabe, oaspeți numeroși și alte atribute ale nunților moldovenești de azi.  Totul va fi foarte modest   - înregistrarea la oficiul stării civile în regim de lucru.  Ce-i drept, tatăl mirelui a primit acceptul tinerilor de a-i duce la oficiul stării civile și de a-i aștepta... în mașină. Mamei și bunicii mirelui li s-a permis să pună masa în sufrageria casei lor mari. Nimic mai mult. Fără costuri și griji în plus. 

- Ne-am dorit ca această zi să fie una  plină de bucurie, iar noi  să o ținem minte , - a spus Victoria pentru Noi.md.  – Împreună cu soțul am decis că pe banii munciți de noi mai bine să mergem într - o călătorie. Și am avut o lună de miere în Spania. Apoi Daniil a fost trimis la muncă în SUA, pentru doi ani, așa că am descoperit și această țară.     

Tinerii ne-au povestit, că în ultimii ani au fost la multe nunți, căci  acum mulți dintre prietenii și cunoscuții lor au atins vîrsta în care oamenii se căsătoresc cel mai des.  De fiecare dată erau neplăcut surprinși de faptul, că  la  «masa mare» oaspeții erau obligați să spună ce sumă dăruiesc tinerilor.  Însă s-a dovedit că acest obicei este mai delicat ca cel de a aduna banii în plicuri  personalizate.   Organizatorii nunților, dorind să- și restituie cheltuielile,  parcă îl obligă pe musafir să doneze nu mai puțin de taxa minimă stabilită tacit   – cheltuielile pentru fiecare mesean plus ceva în favoarea tinerilor.  Aceste momente lipsite de delicatețe îi nedumeresc, de aceea, pentru a scăpa de ele, ei au decis să nu mai urmeze  regulile de căsătorie, stabilite  nu se știe de cine nu se știe cînd.   

«Amar»?

Fotograful Xenia D. crede că tradițiile pot fi diferite.  De multe ori  cea mai ”tradițională” nuntă are scopul  să pompeze sume mari de bani. 

- Există tradiții moldovenești minunate, cum ar fi ruptul colacului sau înduioșătorul  dezbrăcat al miresei (dar și aici trebuie să-i pui bani în buzunarul șorțului), - menționează Xenia D. – Însă așa chestii ca răscumpărarea care are loc în scara  dărăpănată a unui bloc  pentru familii mici, sau ”masa mare”,unde  omul este OBLIGAT să dăruiască bani și – Doamne ferește!- să anunțe  și suma, -   nu contribuie la senzația de ceva sărbătoresc și solemn.  În rezultat pleci de la nuntă cu senzația că ai fost cumva amăgit.  Cele mai sincere nunți ”pentru ai noștri”, de care îmi amintesc eu, erau cu un număr minim de tradiții și cu o cutie într-un colț al restaurantului, în care fiecare (LA DORINȚĂ)  putea pune bani pentru noua familie.  

De unde au apărut aceste reguli noi, care anterior nu existau în familiile moldovenilor, ar fi greu să spunem, - poate, acesta va fi obiectul unui studiu special al sociologilor.  Întrebarea este dacă această  tendință nesănătoasă poate fi stopată, pentru a ne întoarce  la origini, în vremurile în care unirea a două inimi care se iubeau  era un eveniment cu adevărat  emoționant și irepetabil, și nu un proiect de afaceri? 

Lidia Ceban

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load