TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Maia Sandu a cîștigat primul tur, dar așii se află la Renato Usatîi

Alegerile prezidențiale din 1 noiembrie nu au avut loc, totuși, fără surprize. În pofida datelor sondajelor electorale care i-au promis victorie lui Igor Dodon, în primul tur a cîștigat Maia Sandu. Acum finaliștii sezonului electoral precedent - președintele Partidului Acțiune și Solidaritate și actualul președinte - peste două săptămîni (15 noiembrie) se vor confrunta în turul doi.

Acum patru ani, norocul a fost de partea lui Igor Dodon, care și-a depășit concurenta cu peste 4%. Cui va surîde de data ceasta norocul?

Dodon vs Sandu

În 2016, candidatului la funcția de președinte din partea Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, nu i-a ajuns doar 2% pentru a deveni deja în primul tur noul șef al statului. Socialiștii au dat vina pe "spoilerul Ciubașenco "(candidatul "Partidului Nostru"), care cu ale sale 6,03% nu i-a permis lui Dodon să cîștige în primul tur.

De data aceasta, actualului președinte i-a fost mai greu. Pe flancul stîng el a avut un adversar mult mai puternic și neplăcut în persoana liderului "Partidului Nostru", Renato Usatîi, a cărui popularitate este mult mai mare decît cea a candidatului PN-2016, Dumitru Ciubașenco. În plus, un candidat la funcția de președinte a înaintat și Partidul "Șor". Respectiv, rezultatele prezentate de candidații de stînga la 1 noiembrie s-au deosebit considerabil de cifrele înregistrate în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2016.


Acum patru ani, Igor Dodon acumulase 47,98%. De data aceasta – doar 32,61%. Renato Usatîi a primit 16,9% (cu 10% mai mult decît candidatul "Partidului Nostru", Dumitru Ciubașenco, în 2016). Violeta Ivanov, care s-a clasat pe locul patru, are 6,49%. În total, candidații de stînga la alegerile din 1 noiembrie au acumulat puțin peste 56%. Adică, dacă înaintau un candidat unic, reprezentantul de "stînga" deja în primul tur ar fi putut obține o victorie convingătoare. Dar flancul moldovenesc de stînga este acum divizat ca niciodată.

Cîștigătoarea primului tur, candidata PAS, Maia Sandu, de asemenea, și-a înrăutățit rezultatul în comparație cu alegerile prezidențiale de acum patru ani. Dar nu la fel de semnificativ ca principalul său concurent. Acum patru ani Sandu acumulase 38,71%, acum - 36,16%. Celelalte voturi oferite candidaților de dreapta s-au repartizat după cum urmează: Andrei Năstase – 3,26%, Octavian Țîcu – 2,01%, Tudor Deliu – 1,37%, Dorin Chirtoacă - 1,2%.

Analistul politic Corneliu Ciurea a calificat rezultatele primului tur drept "efectul diasporei".

"Într-o anumită măsură, rezultatele primului tur s-au dovedit a fi neașteptate: totuși se aștepta ca pe primul loc să fie Dodon, iar Sandu să obțină al doilea. Puțini se așteptau ca "efectul diasporei" să funcționeze deja în primul tur - de obicei concetățenii noștri de peste hotare "se trezesc" în turul doi. Cu toate acestea, nu s-a întîmplat nimic super-neașteptat, deoarece Maia Sandu, în pofida victoriei în primul tur, s-a dovedit a fi înconjurată de voturile forțelor de stînga. Adică, Igor Dodon nu a unit electoratul de stînga, care, probabil, pentru prima dată în istoria noastră s-a împrăștiat așa între trei candidați - el, Violeta Ivanov și Renato Usatîi.

Acum, în fața candidaților care au ieșit în finală, a apărut o întrebare pur tehnologică - cum vor obține voturile acestui electorat? Pentru Igor Dodon, el este mai aproape ideologic, dar acolo există contradicții foarte mari. Și aceeași problemă are de rezolvat și Maia Sandu – cum va putea să atragă electoratul ideologic incompatibil cu ea, cu ce mesaje va veni în fața lor pentru a obține aceste voturi. Pentru că dacă vrea să cîștige și în turul doi, ea va trebui să se adreseze acestui electorat și, mai presus de toate, alegătorilor lui Renato Usatîi", menționează Corneliu Ciurea.

Recorduri cu semnul "plus" și "minus”

Un alt rezultat al alegerilor din 1 noiembrie a fost prezența la vot fără precedent de scăzută a alegătorilor.

Despre faptul că alegerile prezidențiale-2020 vor avea loc "la limită", experții politici au vorbit încă la începutul cursei electorale. Principalele motive au fost potențialul de mobilizare extrem de scăzut, oboseala generală și dezamăgirea electoratului, creșterea numărului de infectări cu COVID-19 pe plan intern, precum și al doilea val al pandemiei de coronavirus, care a afectat multe țări, unde tradițional votează emigranții moldoveni.

Duminică, la prînz, politologul Roman Mihaeș a scris pe rețelele de socializare că prognoza lui pentru prezența la vot în primul tur este de 35-40%. Expertul economic Veaceslav Ioniță a presupus că la urnele de vot vor ieși 1,2 milioane de alegători +/-50 mii. Cifrele finale au fost puțin mai mari - 42,76% sau 1 214 757 cetățeni votați. Cu toate acestea, aceasta este cea mai mică rată de participare în întreaga istorie de 30 de ani la alegerile "centrale" (prezidențiale și parlamentare) din Republica Moldova.

Pînă în prezent, cea mai mică activitate a alegătorilor la alegerile "centrale" a fost înregistrată anul trecut, cînd au avut loc alegerile parlamentare. Atunci la urnele de vot s-au prezentat 49,22% dintre cetățenii cu drept de vot. Duminica trecută, acest rezultat a fost depășit în direcția negativă. După cum a scris politologul Victor Josu pe rețelele de socializare, alegerile prezidențiale, deși au avut loc (minimul necesar de 33,33% a fost depășit pînă la ora 16.00), totuși au eșuat.

"Alegerile sînt baza democrației moderne, sursa puterii ei. Democrația este puterea majorității. Dacă alegerile nu reflectă opinia majorității, aceasta nu este democrație. Prezența la vot de 42,76% denotă ignorarea de către majoritatea cetățenilor Republicii Moldova a alegerii (nu mai contează aspectul constituționalității lor) a Președintelui țării. Adică, chiar și din punct de vedere formal, dacă restul ar fi cinstit - dar restul a fost murdar (doar epopeea cu votul transnistrenilor cît face!) - alegerile care au avut loc nu pot fi considerate democratice. Într-o democrație burgheză obișnuită, unde pragul de participare este de 50%, acestea ar fi fost considerate nevalabile și ar fi fost stabilite noi alegeri", a menționat expertul.

La alegerile din 1 noiembrie a fost înregistrat un alt record, dar deja cu semnul plus. După cum a scris expertul economic Veaceslav Ioniță (pe întreaga perioadă electorală el a realizat statistici electorale active), numărul cetățenilor moldoveni care au votat peste hotare duminica trecută a bătut recordul istoric al anului 2016. Atunci, în turul doi al alegerilor prezidențiale, la urnele de vot s-au prezentat 138,2 mii de migranți moldoveni. De această dată, duminică, la ora 21:00, în Chișinău, numărul cetățenilor care au votat peste hotarele țării depășise deja 139 de mii, iar la momentul închiderii tuturor secțiilor de votare de peste hotare au votat peste 149 de mii de moldoveni.

"A crescut și ponderea diasporei în totalul voturilor exprimate. La 21:00, peste 11,5% din numărul total de voturi aparțin diasporei, un record absolut, care va continua să crească în următoarele ore. În grupa de vârstă 26-40 ani, fiecare al 4-le-a vot este din diasporă", a scris Veaceslav Ioniță după închiderea secțiilor de votare.

În opinia sa, principalul factor care a dus la creșterea rolului Diasporei în alegeri, este creșterea numărului de alegători de peste hotare. "Față de alegerile din 2016, în prezent numărul moldovenilor aflați permanent peste hoardele țării a crescut cu 24,5% sau cu 160 mii persoane. În opinia mea surpriza abia urmează pe data de 15 noiembrie", a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit datelor preliminare ale CEC, aproape 70% dintre cetățenii care au votat peste hotare și-au dat votul pentru Maia Sandu. Aceasta este urmată de Renato Usatîi, susținut de peste 17% dintre migranți și de Igor Dodon – cu 3,64%.

Totodată, în țară Igor Dodon a cîștigat cu încredere obținînd un rezultat de 36,22% față de 31,93% ale Maiei Sandu.

Și despre un alt rezultat al primului tur al alegerilor prezidențiale-2020, dar deja cu un semn mai mare de "minus". După cum s-a dovedit ieri, în Moldova există alegători de sortul I și II. Ultimul, în opinia unor politicieni moldoveni, sînt locuitorii regiunii transnistrene.

Duminică dimineața, un grup de combatanți, printre care a fost și mîna dreaptă a Maiei Sandu, deputatul PAS Igor Grosu, a blocat drumul spre Varnița, încercînd să împiedice votul locuitorilor Transnistriei. Potrivit șefului poliției locale, acest grup de persoane s-a comportat agresiv, a blocat drumurile din direcția Bender, a permis doar trecerea autoturismelor, a încercat să le inspecteze, iar autobuzele de curse le oprea.

Deputatul Grosu și-a motivat acțiunile prin faptul că, astfel, protestează împotriva transportării organizate, despre care i-au semnalat "cetățenii conștiincioși de pe malul stîng al rîului". Iar ca răspuns la cerințele deputatului Dumei de stat a Rusiei Kazbek Taisaev, care au venit în Moldova în calitate de observator, de a nu împiedica exprimării libere a voinței cetățenilor, el i-a numit pe transnistreni "separatiști" și a declarat că nu va permite ca "separatiștii să decidă soarta Moldovei pentru următorii 4 ani".

"Pe cetățenii săi, care dețin același pașaport de cetățean al RM, la fel ca și el, domnul Grosu - fost viceministru al Educației, deputat în Parlament - i-a numit disprețuitor "separatiști" și nu le permitea să voteze. Spunea că nu sînt de-ai noștri, plecați de aici. Cei de dreapta pur și simplu nu au nevoie de voturile cetățenilor de pe malul stîng, de oameni care au punctul lor de vedere, deși dreapta politică mereu spunea că Moldova este țară unită și care nu poate fi separată și că Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova", a comentat aceste acțiuni politologul Boris Șapovalov.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la alegerile prezidențiale din RM au participat 14 200 de cetățeni care locuiesc pe malul stîng al Nistrului. 74,25% dintre aceștia i-au dat votul lui Igor Dodon, 13,34% - Maiei Sandu, 7,18% - lui Renato Usatîi. Ceilalți candidați au obținut între 0,75% (Dorin Chirtoacă) și 1,53% (Violeta Ivanov).

Pe ce pot conta finaliștii?

Unii comentatori politici o numesc acum drept cîștigătoare al primului tur al alegerilor prezidențiale pe Maia Sandu și spun că ea a obținut "un mare avantaj psihologic" față de turul doi, care va avea loc pe 15 noiembrie. Alții consideră că principalul cîștigător al alegerilor de duminică este liderul "Partidului Nostru", Renato Usatîi. În primul rînd, aproape 17 procente obținute de acesta este un rezultat foarte bun pentru cel care a participat pentru prima dată la alegerile de nivel republican. În al doilea rînd, Usatîi a căpătat acum posibilități mari pentru comerț politic înainte de turul doi.

Desigur, atît Igor Dodon, cît și Maia Sandu vor încerca să mobilizeze acel electorat care nu a ieșit la vot pe 1 noiembrie. Și acesta este mai mult de 57% sau aproape 2/3 din populația cu drept de vot. Dar deocamdată vom reieși din cifrele de care dispunem.

După primul tur, Maia Sandu poate conta pe cele 7,8% din voturile primite duminică de alți candidați de dreapta. Iar Igor Dodon, cu anumite eforturi - pe cele 6,5% care au votat pentru candidata Partidului "Șor", Violeta Ivanov. Rămîn cei 16,9% din alegătorii care și-au dat votul lui Renato Usatîi.

O parte dintre acești cetățeni pe rețelele de socializare au anunțat deja că nu va ieși la vot pe 15 noiembrie, pentru că nu le convine nici unul dintre finaliștii cursei electorale. Însă o parte din aceste 16,9% peste două săptămîni ar putea vota așa cum le va spune Renato Usatîi.

"Automatism la vot, desigur, nu va fi, dar parțial, acest electorat (nu știm ce procent), ar putea să-l asculte pe Renato Usatîi și să voteze așa cum îi va îndemna liderul "Partidului Nostru". De aceea este foarte riscant în această situație să apelezi la strategii care separă candidatul de electorat. Pentru a obține un efect maxim în adunarea voturilor pentru turul doi, Maia Sandu și Igor Dodon vor trebui să vină cu un mesaj atractiv pentru alegătorii lui Usatîi și să înceapă concomitent negocierile cu însuși Renato Usatîi, care cu siguranță va dori să obțină ceva - unele funcții sau privilegii", consideră analistul politic Corneliu Ciurea. Numai în acest caz, în opinia lui Ciurea, este posibil un efect maxim.

"În final, peste două săptămîni vom vedea cine are nevoie mai mult de victorie - Maia Sandu sau Igor Dodon. Căci ei ar putea și să nu cedeze principiilor lor. Și în cazul în care înfrîngerea în turul doi va fi considerată acceptabilă, ei ar putea nici să nu apeleze la Renato Usatîi. Prin" înfrîngere acceptabilă", înțeleg că pierderea în alegerile prezidențiale nu înseamnă că totul e pierdut. Cînd are loc o retragere tactică pentru a aduna forțe, a se concentra și din nou a aplica o lovitură mai tîrziu, la alte alegeri. Totuși, un președinte fără guvern și o majoritate parlamentară nu este cea mai importantă figură politică din Moldova", consideră analistul.

În opinia lui Corneliu Ciurea, și pentru Maia Sandu, și pentru Igor Dodon, negocierile cu Renato Usatîi vor fi foarte complicate.

"Pentru Maia Sandu - în primul rînd din punct de vedere ideologic. Acesta este un alt contact cu un politician cu o reputație dubioasă, iar pentru ea acest lucru este problematic, deși probabil nu este fatal. Iar pentru Igor Dodon, negocierile cu Usatîi sînt negocieri cu un posibil candidat cu o ideologie apropiată, dar cu care are mari contradicții și care este oponentul său politic. Acest lucru, de asemenea, este foarte complicat. De aceea, în anumite condiții, poți renunța la negocieri dacă îți dai seama că poți ține situația sub control, chiar dacă vei pierde alegerile prezidențiale", menționează expertul.

Cred că pentru Renato Usatîi, care a fascinat prin talentul său de sowman oamenii care reprezintă întreaga gamă electorală, este destul de riscant să se declare în turul doi pe partea orcărui dintre "finaliști", deoarece, în acest caz, el poate suferi pierderi semnificative la alegerile parlamentare, care sînt foarte probabile în viitorul apropiat. Dar cu cine dintre candidați s-a înțeles Renato, va deveni clar în timpul apropiat prin acțiunile oamenilor săi din teritoriu înainte de cel de-al doilea tur de scrutin.

Xenia Florea

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load