X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Alegerile moldovenești: o șansă pentru doi

21 sep. 2020,, 18:18   Analitică
14803 18

CEC a finalizat înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru înaintarea candidaților în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. În pofida ”duzinii dracului” de pretendenți, practic toate sondajele arată că favoritul cursei prezidențiale este actualul șef al statului Igor Dodon. În opinia sociologilor, concurență i-ar putea face un singur adversar – lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, ex-premiera Maia Sandu. Acum patru ani, în turul doi ea a pierdut în fața lui și acum este decisă să-și ia revanșa.

Balansoarul geopoliticii

Se pare că și în aceste alegeri Moldova va fi supusă tradiționalei confruntări geopolitice. Evitarea ei nu s-a reușit, chiar dacă Dodon și Partidul socialiștilor, cel mai mare în țară și care îl susține, se pronunță pentru o politică externă echilibrată și propune să fim prieteni și cu Uniunea Europeană, cu care în 2014 guvernul a semnat acordul de asociere, și cu Rusia și Uniunea Economică Euro-asiatică (UEEA), relațiile cu care în anii de guvernare a coaliției partidelor proeuropene s-au răcit simțitor.

Această abordare este pragmatică în situația în care, conform acelorași sondaje, opinia cetățenilor țării s-a divizat aproape egal în simpatii pentru UE și UEEA, iar majoritatea absolută se pronunță totuși pentru relații prietenești cu Rusia. Unde mai pui că, după semnarea acordului cu Bruxellesul, a devenit clar că, în ciuda declarațiilor de bravură ale politicienilor proeuropeni, în viitorul apropiat Moldova nu are șansa să devină membră UE. Departe de realitate s-au dovedit a fi și promisiunile lor cum că pierderea pieței ruse va fi compensată de livrarea mărfurilor moldovenești pe piața europeană. Și-a jucat rolul și faptul, că conducerea coaliției partidelor proeuropene, pe care Occidentul o numea ”istorie de succes”, s-a transformat într-o serie de scandaluri politice și de corupție, uzurparea puterii, furtul a 1 miliard de euro din băncile țării.

Absolventă a Harvardului, cu renume de politician pro occidental, Sandu vede principala prioritate a țării în integrarea europeană și apropierea de NATO, deși Constituția stipulează statutul ei neutru. Adepții ei amenință alegătorii cu faptul că Dodon și socialiștii vor trage Moldova ”în zona de influență a Moscovei ”.


Și Occidentul alimentează aceste dispoziții - într-o adresare video către alegătorii moldoveni Donald Tusk, ex-șef al Consiliului Europei și lider al Partidului popular european, a declarat univoc: "La întrebarea dacă merită ca Europa să sprijine Moldova, eu răspund imediat: Da. Iar la întrebarea cine este capabil să ducă Moldova spre succes, răspund imediat: Maia Sandu".

Rusia însă nu este dispusă să-și impună poziția. "Noi nu-i dictăm conducerii Moldovei ce vector extern să aleagă”, - a menționat ambasadorul FR la Chișinău Oleg Vasnețov. Potrivit lui, Moscova salută dorința conducerii moldovenești de a extinde aria interacțiunii dintre cele două țări și este gata să pună la baza ei Contractul de prietenie și colaborare semnat în a.2001.

Dar o susținere așa de fierbinte a Maiei Sandu nu ține de altruism – ne-o demonstrează experiența țărilor vecine. Occidentul știe să numere banii și, oferind un împrumut, întotdeauna îl va recupera însutit. Astfel, se pare că deputații Radei Supreme a Ucrainei deja s-au răsplătit prin adoptarea, sub acoperirea nopții și a carantinei din martie, a legii care permite străinilor să cumpere terenuri în Ucraina. Iulia Timoșenco a numit drept”crimă decizia de a da 72% din teritoriul țării unor escroci externi ", însă fără rost – în anii din urmă Ucraina a acumulat datorii de miliarde, pentru care nu mai are cu ce plăti.

Președintele, parlamentul și valorile europene

În pofida viziunilor diferite, pozițiile principalilor concurenți coincid într-o singură privință: ambii promit să dizolve actualul parlament, compromis prin dezertările masive ale deputaților. Dodon a mai declarat și despre intenția de a obține extinderea atribuțiilor președintelui, ceea ce a provocat critici din partea opoziției proeuropene, care l-a acuzat de tentativa instaurării unei dictaturi ”de tip estic”.

Moldova este o țară parlamentară, în care președintele are atribuții limitate, deși tradițional majoritatea populației, care îl alege, consideră această funcție ca fiind principală. În opinia lui Dodon, dotarea președintelui cu un șir de împuterniciri suplimentare poate îmbunătăți guvernarea țării, care din cauza crizei îndelungate are nevoie de acțiuni mai flexibile ale puterii. Pentru asta, crede el, este necesar să fie reformată minuțios Constituția.

Președinții Moldovei nu au putut niciodată să ”domnească” ca regina Marii Britanii - în a.1999 Petru Lucinschi, președintele de atunci al țării, a organizat un referendum consultativ privind extinderea atribuțiilor. L-a costat scump – ca răspuns, deputații au anulat alegerile generale ale președintelui și au început să-l aleagă ei înșiși. Iar Lucinschi, devenind o figură nominală, în scurt timp a părăsit scena politică.

Comunistul Vladimir Voronin, care l-a succedat în această funcție, nu avea nevoie de împuterniciri. Moldova devenise deja prima și unica republică post-sovietică, în care alegătorii obosiți de devastare și sărăcie au readus la putere comuniștii și le-au asigurat majoritatea parlamentară. Partidul lui Voronin, care a asigurat o stabilitate relativă în țară, a mai obținut și alte victorii în alegeri. Pentru a-l îndepărta de la putere, adepții partidelor proeuropene au fost nevoiți să organizeze, în aprilie 2009, dezordini în masă, în timpul cărora ei au distrus și incendiat parlamentul și președinția.

Dar coaliția proeuropeană, ajunsă la putere, nu a putut alege următorul șef al statului aproape trei ani. În scurt timp s-a aflat că formula parlamentară a puterii nu l-a încurcat pe oligarhul Vladimir Plahotniuc să-și supună toate instituțiile statului, inclusiv guvernul și parlamentul. În spatele declarațiilor despre ”valorile europene”, acesta forma puterea ca în Bantustan – deputații-transfugi erau plătiți, pe cei care nu erau de acord se puneau presiuni prin pornirea unor dosare penale, utilizarea materialelor compromițătoare. Bruxellesul și Washingtonul închideau ochii la aceste fărădelegi, de teamă să nu vină la putere socialiștii, care pledau pentru o apropiere de Moscova . În scurt timp și acolo Moldova a fost recunoscută ”stat capturat”.

În vara lui 2015 s-a aflat că, cu sprijinul autorităților proeuropene, din băncile țării a fost furat 1 mlrd. de euro. "Jaful secolului" a provocat acțiuni masive de protest ale opoziției, căderea a două guverne. Pentru a calma spiritele și a alunga oamenii din stradă, Plahotniuc a întors, prin intermediul Curții Constituționale (CC) controlate de el, alegerile generale ale președintelui. Dar președintelui Dodon, ales în toamna a.2016, i-au tăiat și mai mult din atribuții - dacă punea veto, la indicația oligarhului CC îl suspenda temporar din funcție și actele erau semnate de premier ori de spicher. Pentru a-l înlătura pe Plahotniuc de la putere, socialiștii lui Dodon, care aveau doar 35 de mandate, s-au folosit de moment și s-au aliat cu partidele de dreapta, chiar dacă viziunile lor asupra principalelor probleme nu coincideau deloc. În rezultat, Sandu a obținut funcția de premier și controlul deplin asupra guvernului.

Moștenirea oligarhului

După evadarea dușmanului comun, coaliția s-a destrămat, cum și era de așteptat. Pentru că nu aveau alți parteneri, socialiștii au creat o coaliție cu democrații, care declaraseră că s-au curățat de moștenirea oligarhului. Însă în scurt timp a devenit clar, că acea caracatiță a corupției, pe care aceștia o creaseră, este vie – în parlament, guvern, instanțele de judecată, procuratură, mass-media, ONG-uri au mai rămas protejații lor. Dodon este convins, că în spatele transfugilor din PD, care au pus coaliția pe muchia destrămării, stă oligarhul care se ascunde la Miami, deși autoritățile SUA l-au introdus în lista sancțiunilor din cauza acuzațiilor de corupție. Procuratura moldovenească încearcă să obțină extrădarea lui în baza dosarului privind furtul bancar, dosare penale pe numele său au fost pornite și în Rusia. "El vrea să destabilizeze situația în țară pentru a scăpa de răspundere pentru crimele sale ", - este convins președintele.

Scenariul belarus

Protestele de la Minsk au condimentat cursa prezidențială din Moldova. Sandu a salutat acțiunile opoziției belaruse, s-a grăbit să-l acuze pe Dodon că ar intenționa să falsifice rezultatele votului și și-a chemat adepții să fie gata de acțiuni stradale. Ceea ce, evident, nu promite o viață liniștită, dacă ne amintim de pogromurile organizate în aprilie,2009 de adepții partidelor proeuropene. Dodon a negat aceste acuzații și a rugat observatorii internaționali să vină la alegeri, autoritățile le-au asigurat intrarea liberă în țară în condițiile pandemiei.

În timp ce experții și politologii moldoveni discută aprins dacă Sandu va recunoaște că a pierdut alegerile și dacă Moldova va avea propriul maidan, se pare că majoritatea alegătorilor este preocupată de o altă întrebare: vor deveni oare actualele alegeri un punct de reper pentru ieșirea țării din îndelungata criză politică și economică?

Vladislav Bordeianu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?