Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Limba rusă: conform legislației sau conform conceptelor?

25 aug. 2020,, 18:55   Analitică
10497 13

În zilele următoare țara noastră va sărbători Limba noastră. E frumos că limba moldovenească își are propria sărbătoare, în care ne putem aminti numeroase opere scrise în această limbă, putem simți încă odată melodicitatea ei, putem vorbi despre aceea, ce mai trebuie să facem pentru dezvoltarea ei.

Dar fiindcă Moldova este o țară multinațională, alături de limba de stat, principală, aidoma unui buchet mare în care fiecare floare este o podoabă care nuanțează și subliniază frumusețea altor flori, există și alte limbi și culturi.

Dar cum o duc aceste limbi? Se dezvoltă ele liber și organic, sau ceva le împiedică să o facă? După ce, acum doi ani, CC a decis că Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova este învechită, iar o lege nouă așa și nu a apărut, statutul limbilor popoarelor care locuiesc în Moldova a devenit incert.

În afara legii

La 4 iunie, 2018 Curtea Constituțională a Moldovei a recunoscut învechită Legea ”Privind funcționarea limbilor pe teritoriul RSSM”, adoptată la 1 septembrie, 1989, conform căreia ”limba rusă ca limbă de comunicare interetnică a URSS, este folosită pe teritoriul republicii de rînd cu limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare interetnică”. Astfel judecătorii Curții Constituționale au făcut ceea ce nu se încumetau să facă politicienii moldoveni timp de cca 30 de ani.


Acum puțină lume își amintește, că înainte de a.1989 limba rusă, la fel ca și cea moldovenească, avea funcția de limbă oficială. Cu intrarea în vigoare a legii din a.1989, limba moldovenească a devenit unica limbă de stat. Iar legea privind funcționarea limbilor garanta folosirea limbilor altor grupuri etnice care locuiesc pe teritoriul republicii.

În conformitate cu această lege, limba rusă a obținut statutul de limbă de comunicare interetnică, ceea ce trebuia să asigure respectarea drepturilor vorbitorilor limbii ruse. Cetățenilor le-a fost acordat dreptul de a alege, în relațiile cu autoritățile statului, limba de comunicare moldovenească sau rusă, funcționarii publici erau obligați să posede ambele limbi. Legea consfințea și dreptul de a studia în limba moldovenească sau rusă.

În deceniile următoare legea privind funcționarea limbilor nu a suportat modificări semnificative, doar trei amendamente minore. În toată istoria independenței, nici o legislatură a parlamentului moldovenesc nu îndrăznit să introducă corecturi în statutul limbilor vorbite în Moldova.

Și Constituția adoptată în a.1994 a păstrat acest statu-quo: necesitatea păstrării legii privind funcționarea limbilor a fost consfințită în textul legii supreme. Și iată că peste două decenii și jumătate Curtea Constituțională a anulat, ca ”inutilă”, una dintre cele mai vechi legi în vigoare.

«O lege învechită. Cum vine asta? Această întrebare și-a pus-o, probabil, fiecare din cei care urmărea știrile din CC, - scria atunci publicația NewsMaker. – Nici Constituția, nici Codul jurisdicției constituționale, nici Lega privind Curtea Constituțională nu prevede procedura de recunoaștere a unei legi ca fiind ”învechită”. Și anume aceste trei legi determină competența Curții Constituționale ».

Conform legii «Cu privire la actele legislative», pentru eliberarea legislației de normele învechite prevederile legii pot fi recunoscute nule, prin adoptarea altei legi cu aceeași forță juridică, sau mai mare. Iar adoptarea legilor, se știe, ține de competența parlamentului.

În decizia Curții se spune că ea este ”echivalentă cu anularea” legii în cauză, asta chiar dacă CC nu are abilitatea de a anula careva prevederi legislative.

Desigur, legea din a.1989 avea nevoie de anumite amendamente și de ajustare la legea supremă a țării, dar asta nu poate servi temei pentru a o recunoaște ”inutilă și învechită”, mai ales prin metoda născocită de CC.

Învechită, dar nu de tot

Societatea și o parte a clasei politice a reacționat destul de bolnăvicios la acea decizie a CC. Președintele Igor Dodon a condamnat-o, numind-o antipopulară și anticonstituțională. El a atras atenție faptului, că prevederile acestei legi stau la temelia consensului în societatea moldovenească poli-etnică. «Limba moldovenească ca limbă de stat și cea rusă ca limbă de comunicare interetnică este formula pe care a fost edificată clădirea statalității moldovenești. Orice încercări de a distruge acest consens istoric pot avea urmări dintre cele mai ireparabile », — a declarat Dodon.

El a mai subliniat, că legea dată continuă să acționeze în țara noastră și a promis să fie garantul ”statorniciei” ei. «Dau asigurări tuturor cetățenilor Moldovei și partenerilor externi: în Republica Moldova limba moldovenească a fost și va fi limbă de stat , iar rusa – limbă de comunicare interetnică ».

Iar Mihail Sidorov, șeful Centrului informații și analize pentru drepturile omului de la Consiliul de coordonare a organizațiilor compatrioților ruși în Moldova, a declarat mass-mediei moldovenești, că în pofida speculațiilor apărute, Legea privind funcționarea limbilor adoptată în a.1989, fiind recunoscută învechită de CC, nu-și pierde valabilitatea înainte de adoptarea unui nou proiect legislativ analogic.

Peste ceva vreme, înșiși judecătorii constituționali au venit cu explicații care nu clarificau, ci mai mult încurcau lucrurile. În decizie se spunea că ”caracterul oficial al limbii de stat a Republicii Moldova nu exclude traducerea actelor normative, a documentelor adoptate și publicate de autoritățile centrale din Republica Moldova, în alte limbi, precum și garantarea dreptului la studii în limba rusă, a publicării actelor normative, declarațiilor oficiale și a altor informații importante, precum și a denumirilor de instituții și locuri publice în limba rusă”.

«Din acest punct de vedere textele legilor contestate nu prevăd publicarea actelor normative, efectuarea procesului de studii sau publicarea denumirilor de instituții și locuri publice numai în limba rusă, da în primul rînd în limba română, limba rusă fiind următoarea», scrie textul deciziei.

Adică, în esență limba rusă, chiar dacă nu mai este numită limbă de comunicare interetnică, și-a păstrat toate funcțiile, doar că, potrivit judecătorilor CC, se numește ”următoarea după cea de stat”.

Cu ce completăm vidul juridic?

O parte din normele care consfințeau statutul limbii ruse și drepturile vorbitorilor de limbă rusă au trecut din legea acum ”învechită” în alte acte normative. De aceea ne putem adresa în continuare autorităților publice în limba rusă. Statul este în continuare obligat să ofere cetățenilor posibilitatea de a învăța în limba rusă, iar actele normative ale autorităților centrale vor fi traduse în continuare. Iar conform Legii «Privind aprobarea Concepției de politică națională a Republicii Moldova” , rusa este în continuare limbă de comunicare interetnică.

Și un șir de alte documente compensează parțial pierderea statutului anterior al limbii. Este vorba despre legea adoptată în a.2001 «Privind drepturile persoanelor ce aparțin minorităților naționale și statutul juridic al organizațiilor lor”, care în art.5 prevede că ”statul se obligă să faciliteze crearea condițiilor necesare păstrării, dezvoltării și exprimării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor care aparțin minorităților naționale”. Este vorba și despre Strategia de consolidare a relațiilor interetnice, adoptată în a.2017.

Totuși, Legea «Privind funcționarea limbilor pe teritoriul RSSM”, chiar dacă necesita o revizuire serioasă, a rămas în continuare un document de bază, de neatins, simbolic chiar, care asigura cumva păstrarea diversității lingvistice și culturale în țară. După ce aceasta a fost recunoscută ”învechită”, dacă va exista voință politică, va fi mult mai simplă reducerea treptată a sferelor de folosire a limbii ruse și a altor limbi vorbite în Moldova

Acest aspect i-a neliniștit pe participanții conferinței de proporții a organizațiilor obștești a minorităților naționale, desfășurată în februarie, curent. Reprezentanții societății civile, experții în relații interetnice, conducătorii comunităților naționale au dezbătut problemele legislației Moldovei în sfera funcționării limbilor pe teritoriul republicii.

Participanții la conferință au vorbit despre aceea, că Moldova actuală este un stat multinațional și multilingv. Secole în șir anume limba rusă (slavă) era instrumentul comunicării interetnice, iar în evul mediu - și limba cancelariei moldovenești, însă în anii din urmă statutul ei a fost supus sistematic unor atacuri politice, în urma cărora suferea populația. După ce legea din a.1989 a fost recunoscută învechită, în legislație s-a format un vid care trebuie completat pentru a asigura drepturi egale reprezentanților tuturor naționalităților care locuiesc în Moldova.

«Fără îndoială, problema protecției limbii ruse este actuală în Republica Moldova. În special pentru că, în pofida existenței multor structuri menite să apere minoritățile naționale și să păstreze pacea interetnică în RM, ea în continuare este acută», - și-a spus opinia Alexei Petrovici, președintele Consiliului de coordonare a conaționalilor ruși din RM.

S-a vorbit despre necesitatea readucerii în cadrul legal a Legii privind funcționarea limbilor .

«Există mai multe variante. Într-adevăr, poate fi pusă problema ca CC să-și revadă decizia din iunie, 2018, și atunci legea revine în cadrul legal. Sau parlamentul adoptă un nou act normativ, care prevede un șir de stipulări ale legii precedente. Vom insista în acest sens» - a menționat expertul în drepturile omului și relații interetnice M.Sidorov.

O altă metodă de a asigura drepturi egale reprezentanților tuturor naționalităților este ratificarea Cartei europene a limbilor regionale și minoritare. Documentul a fost semnat de Moldova, însă așa și nu a fost ratificat de parlament, în pofida insistențelor structurilor europene, inclusiv Consiliul Europei, și a comunităților etnice locale.

Conferința a adoptat unanim o rezoluție, care cheamă parlamentul să atragă atenție problemei funcționării limbilor în republică, și să examineze posibilitatea ratificării Cartei europene a limbilor regionale și minoritare.

Să pui pe limbă

Dumitru Pulbere, unul dintre cei mai respectați juriști, ex-președinte al Curții Constituționale a Moldovei, crede că limba rusă trebuie păstrată ca limbă de comunicare interetnică. «Eu am lucrat în sudul Moldovei, acolo locuiesc în special găgăuzi și bulgari. Găgăuzii comunică între ei în găgăuză, cu bulgarii – în găgăuză sau bulgară. Dacă o cunosc. Dacă nu – unica salvare este limba rusă , - a comentat D.Pulbere pentru mass-media moldovenească. – Practic, toate naționalitățile cunosc limba rusă, de aceea ea este comodă în comunicarea cetățenilor care locuiesc în Moldova». Acum mai trebuie adoptată o nouă lege privind funcționarea limbilor, și această lege să fie respectată practic.

Deocamdată, purtătorii limbii ruse nu întotdeauna pot obține informația necesară în limba lor maternă, chiar și în instituțiile publice. Problema cea mai discutată este cea a lipsei inserțiunilor în limba rusă în cutiile cu medicamente. Dar nu este o problemă minoră - este vorba despre sănătatea oamenilor. Vizitatorilor nu întotdeauna li se răspunde rusește în policlinici, magazine, chiar și în unele servicii de taximetrie a dispărut serviciul în limba rusă pentru cei care se adresează în această limbă. Majoritatea producătorilor autohtoni scriu denumirea produselor lor numai în limba de stat – excepție fac doar mărfurile produse în Găgăuzia.

Primăria Chișinăului, cel mai multinațional oraș din țară, demonstrează modul de organizare optimă a activității. Pe site-ul primăriei poți găsi informații importante despre activitatea serviciilor municipale în două limbi, Primarul general în persoană vorbește ambele limbi (inclusiv în adresările sale către cetățeni în legătură cu epidemia de coronavirus).

Și administrația președintelui Igor Dodon promovează o politică lingvistică corectă – toată informația despre activitatea președintelui este tradusă operativ în limba rusă.

Cu ceva timp în urmă (președinte al parlamentului fiind Andrian Candu) a avut loc o situație anecdotică: site-ul parlamentului Republicii Moldova era ținut în limbile moldovenească, engleză și franceză. Dar nu și rusă. Probabil, în opinia conducerii precedente a parlamentului, în Moldova trăiesc mai mulți oameni care îl citesc în original pe Shakespeare sau Baudelaire, și nu pe Pușkin. Dar cel mai probabil, informația despre legile adoptate în Moldova era predestinată partenerilor externi, nu propriilor cetățeni. Adică, o mare parte a cetățenilor nu avea posibilitatea să cunoască ce legi adoptă deputații aleși de ei și cum aceste legi le vor influența viața. Acum această lacună este înlăturată, pe site-ul parlamentului a apărut și o pagină în limba rusă. Drept că traducerile se fac doar parțial – doar informația generală (spre exemplu, structurile sau conducerea legislativului). Actele și proiectele legislative pot fi citite în continuare doar în limba de stat.

Totuși, în majoritatea cazurilor, nu este vorba despre ignorarea premeditată a intereselor cuiva, da de lipsa traducătorilor calificați. Este foarte dificil să selectezi angajați calificați, care posedă la fel de bine ambele limbi și pot traduce clar și exact documentele ce conțin terminologie juridică și specifică.

De aceea, spre exemplu, după ce în primăvara anului curent în Moldova a început epidemia de coronavirus, inițial Ministerul sănătății și Comisia excepțională pentru sănătate publică ofereau toată informația numai în limba de stat. Și nu pentru că se dorea ca despre pericolul extinderii infecției și măsurile de prevenire să nu cunoască vorbitorii de limbă rusă din țară – pur și simplu nu se reușea, căci se lucra în regim de urgență, dar și pentru că nu existau traducători. Atunci, la inițiativa jurnalistei Elena Levițcaia-Pahomova a fost format un grup de voluntari – jurnaliști, juriști, activiști civici care în regim non-stop traduceau și plasau pe rețelele sociale toate deciziile și dispozițiile emise de Ministerul sănătății și comisia excepțională

Însă doar cu forțele voluntarilor nu vom reuși. Este necesară o soluție complexă pentru pregătirea traducătorilor – cel puțin, niște cursuri speciale, sau un centru lingvistic, care să presteze servicii de traducere diferitor departamente.

Cristina Agatu

(Va urma la 26.08.2020)

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?