X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Kissinger: Pandemia de coronavirus va modifica pentru totdeauna ordinea mondială

13 mai. 2020,, 08:30   Analitică
13197 7

Atmosfera suprarealistă a pandemiei Covid-19 îmi aminteşte cum m-am simţit cînd eram tînăr în Divizia de Infanterie 84, în timpul Ofensivei din Ardeni.

Acum, la fel ca la sfîrşitul anului 1944, există un sentiment de pericol existent, care nu vizează o persoană anume, ci poate lovi la întîmplare, în mod devastator. Dar există o diferenţă importantă între acea perioadă îndepărată şi actuala perioadă. Rezistenţa americană de atunci era fortificată de un obiectiv final naţional. Acum, într-o naţiune divizată, este necesar un guvern eficient şi cu perspective îndelungate pentru a fi depăşite obstacolele fără precedent ca anvergură şi de nivel mondial. Susţinerea încrederii la nivel public este esenţială pentru solidaritatea socială, pentru relaţionarea între societăţi, pentru pacea şi stabilitatea pe plan internaţional.

Naţiunile au coeziune şi înfloresc bazîndu-se pe încrederea că instituţiile pot anticipa calamităţile, pot opri impactul acestora şi pot restabili stabilitatea. Cînd se va încheia pandemia Covid-19, multe instituţii statale vor fi percepute ca avînd eşecuri. Dacă această evaluare este obiectiv corectă este irelevant. Realitatea este că lumea nu va mai fi niciodată aceeaşi după coronavirus. Disputele despre trecut în acest moment nu fac decît să îngreuneze ceea ce trebuie făcut.

Coronavirusul a avut un impact şi o intensitate fără precedent, răspîndindu-se în mod exponenţial: numărul cazurilor de infectare se dublează în SUA la fiecare cinci zile, nu există încă un tratament, iar sistemul medical şi proviziile medicale nu fac faţă situaţiei. Unitățile de terapie intensivă sînt pe cale de a fi copleșite. Testarea nu este suficientă de a identifica gradul de infecție și nici micșorarea răspîndirii virusului. Găsirea unui vaccin ar putea dura de la 12 pînă la 18 luni .

Administraţia SUA a avut o abordare solidă în evitarea catastrofei imediate. Testul final va fi dacă răspîndirea virusului poate fi oprită şi dacă tendinţa poate fi inversată într-o manieră şi la un nivel care să menţină încrederea publică în capacitatea americanilor de a se guverna. Efortul de gestionare a crizei, oricît de vast şi de necesar, nu trebuie să ignore sarcina urgentă de lansare a planificării paralele pentru tranziţia spre ordinea post-coronavirus.


Liderii politici abordează această criză în principal la nivel naţional, dar efectele virusului de divizare a societăţilor nu cunosc graniţe. Chiar dacă atacul asupra sănătăţii oamenilor sperăm că va fi temporar, impactul negativ structural la nivel politic şi economic ar putea dura generaţii. Nicio naţiune, nici măcar Statele Unite, nu va putea depăşi epidemia printr-un efort strict naţional. Abordarea necesităţilor momentului trebuie dublată în final printr-o viziune şi un program de colaborare globală. Dacă nu putem face aceste două lucruri împreună, ne vom confrunta cu ce este mai grav din amîndouă.

SUA este obligată să depună eforturi majore în trei domenii, inspirîndu-se din lecțiile învăţate din Planul Marshall şi Proiectul Manhattan. În primul rînd, trebuie consolidată rezistenţa globală la boli infecţioase.

Triumfurile științei medicale, precum vaccinul contra poliomielitei și eradicarea variolei sau minunile statisticilor tehnice emergente ale diagnosticului medical stabilit prin inteligență artificială ne-a adus o „satisfacție” periculoasă.

E nevoie să dezvoltăm noi tehnici şi tehnologii de control asupra infecţiilor și vaccinuri proporționale în rîndul populațiilor mari.
Oraşele, statele şi regiunile trebuie să se pregătească în mod consistent pentru a-şi proeja cetăţenii de pandemii, prin acumularea de resurse, elaborarea de planuri comune şi explorarea frontierelor ştiinţei.

În al doilea rînd, sînt necesare eforturi pentru vindecarea rănilor economiei mondiale. Liderii din întreaga lume au învăţat lucruri importante din timpul crizei financiare din 2008. Actuala criză economică este mai complexă: scăderile generate de coronavirus sînt, ca viteză şi amploare mondială, cum nu a mai fost nimic cunoscut în istorie. Iar măsurile necesare de sănătate publică precum distanţarea socială, închiderea şcolilor şi companiilor contribuie la problemele economice. Programele care vor fi lansate ar trebui să încerce să amelioreze şi efectele haosului inevitabil asupra celor mai vulnerabile populaţii.

În al treilea rînd, trebuie garantate principiile ordinii mondiale de tip liberal. Legenda fondatoare a formelor moderne de guvernare este o cetate înconjurată de ziduri apărată de lideri puternici, uneori depotici, alteori binevoitori, însă mereu suficient de puternici pentru a proteja oamenii de un inamic extern. Teoreticienii iluminişti au reformulat acest concept, argumentînd că scopul unui stat legitim este să acopere necesităţile fundamentale ale poporului: securitate, ordine, bunăstare economică şi justiţie. Indivizii nu pot asigura pe cont propriu aceste lucruri. Pandemia a generat o situaţie anacronică, o reactivare a cetăţii cu ziduri într-o eră în care prosperitatea este dependentă de comerţul mondial şi de mişcarea oamenilor.

Democraţiile lumii trebuie să protejeze şi să susţină valorile lor iluministe. O retragere pe plan mondial din sistemul de echilibrare a puterii cu legitimitatea va produce dezintegrarea contractului social atît pe plan intern, cît şi la nivel internaţional. Totuşi, această problemă milenară a legitimităţii şi puterii nu pot fi rezolvate simultan cu efortul depăşirii epidemiei Covid-19. Este necesară reticenţă din partea tuturor, în domeniul politicilor interne şi diplomaţiei internaţionale. Trebuie stabilite priorităţile.

Am pornit de la Ofensiva din Ardeni spre o lume a prosperităţii în creştere şi a demnităţii umane consolidate. Acum, sîntem într-o perioadă epocală. Provocarea istorică pentru liderii politici este să gestioneze criza prin construirea viitorului. Eşecul ar putea avea efecte dezastruoase.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?