Guvernul care va face “un salt în lumea civilizată”

“Sarcina noastră nu este doar să supraviețuim, ci să ne dezvoltăm, să mergem înainte. Economia și securitatea țării are nevoie de o a doua respirație”, - a declarat președinta Maia Sandu în timp ce prezenta presei candidatul la funcția de prim-ministru, Dorin Recean.

Dacă ținem cont de faptul că guvernul Nataliei Gavrilița aproape în componență deplină a migrat în guvernul Recean (10 miniștri și vicepremierul Serebrean), reiese că patru persoane au încurcat economiei naționale să-și deschidă ”a doua respirație” – Gavrilița, Litvinenco, Spînu și Budeanschii.

Fețe cunoscute

Joi, 16 februarie, guvernul Recean a fost aprobat cu 62 de voturi ale deputaților din partidul ”Acțiune și solidaritate”, și imediat a depus jurămîntul.

La începutul săptămînii deputatul PAS Lilian Carp a declarat în emisia postului TVR Moldova, că noul cabinet, spre deosebire de precedentul, va fi “guvernul tehnocraților”. Pentru a trece la un nou nivel de calitate, a fost suficient să fie înlocuiți trei miniștri și creat încă un minister.

Serghei Litvinenco a fost înlocuit, în funcția de ministru al justiției, de Veronica Mihailova-Moraru, care din august, 2019 era secretara de stat a ministerului justiției și i-a “supraviețuit” pe trei miniștri. Încă o secretată de stat, crescută la funcția de ministru, este Liliana Dabija, care acum conduce ministerul infrastructurii și dezvoltării regionale în locul lui Andrei Spînu. Noua ministră a finanțelor (în locul lui Dumitru Budeanschi) a devenit Veronica Sirețeanu-Vragalev . Și ea altă dată a fost secretară de stat la Ministerul de finanțe (a.2017-2019), iar înainte de aceasta – vice-ministră, după care a mers să muncească la camera Americană de Comerț din Moldova (AmCham), unde a fost vice-directoare .

Al doilea guvern PAS a continuat tendința lansată de guvernul Gavrilița privind dezagregarea ministerelor. Dacă la numirea guvernului precedent în loc de 9 ministere au fost formate 13, atunci în guvernul Recean ele vor fi 14 - a fost “deschiaburit ” ministerul infrastructurii și dezvoltării regionale.

Acesta demult era numit ”monstruos” - și de ai săi, și de străini, – prea mari erau poftele lui A. Spînu, acum fost ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, care a concentrat toate ramurile și direcțiile ”bănoase” . Dar acum energetica va fi în competența unui minister separat, condus de Victor Parlicov, fost director ANRE (a.2010-2013 ).

Noii miniștri au o experiență bogată. Veronica Mihailova-Moraru a fost președinta Consiliului Amnesty International în Moldova, a fost consultantă și expertă în multe proiecte privind apărarea drepturilor omului ale Fondului Soros în Moldova, Amnesty International, Asociația americană a avocaților , Institutul reformelor penitenciare etc. Lilia Dabija a fost jurisconsult în proiectele Băncii Mondiale, USAID, Programul de dezvoltare a ONU. Victor Parlicov înainte de a fi numit la ANRE, a fost expert la IDIS “Viitorul” și a făcut studii la Colegiul Invizibil din Moldova.

Premierul Dorin Recean a păstrat patru adjuncți. De regulă, aceste posturi se acordă instituțiilor publice centrale, ramurilor și direcțiilor-cheie. De aceea prezintă interes prioritățile pe care și le-a propus noul prim-ministru.

În guvernul Gavrilița au fost vicepremieri pentru reintegrare, digitalizare, integrare europeană și pentru infrastructură și dezvoltare regională. În cabinetul Recean din construcția precedentă au rămas vicepremierul, ministrul afacerilor externe și integrării europene ( această funcție a păstrat-o Nicu Popescu), și este logic, dat fiind faptul că integrarea europeană este prioritatea noastră. Iar vicepremierul pentru Reintegrare – de direcția transnistreană se va ocupa în continuare Oleg Serebrean.

Vladimir Bolea, ministrul agriculturii și industriei alimentare, a fost promovat la funcția de vicepremier. Vicepremier a devenit și Dumirtru Alaiba, căruia i-au încredințat și digitalizarea, așa că acum funcția lui se numește “vicepremier, ministrul dezvoltării economice și al digitalizării ”.

De la “vremuri bune” la “o Moldovă europeană prosperă ”

Programul de activitate al guvernului Nataliei Gavrilița se numea “Moldova vremurilor bune”. Acum ni se promite o “Moldovă prosperă, sigură, europeană”.

“Trăim un moment de cotitură. Deciziile pe care le luăm acum vor influența viitorul nostru, viitorul copiilor noștri. Avem posibilitatea și datoria să facem un salt în lumea civilizată, să devenim parte a familiei europene – uniunea păcii și a prosperării”, - se spune în programul de activitate al guvernului Recean.

Cum intenționează noul cabinet de miniștri să asigure “ saltul în lumea civilizată ” în cei 2,5 ani rămași pînă la alegerile parlamentare?

Înainte de toate, prin instaurarea unei ordini și discipline severe în instituțiile publice. Va fi controlată îndeplinirea tuturor deciziilor luate (de altfel, aceleași obligațiuni și le asumau la inaugurare toți prim-miniștrii precedenți) .

Apoi, prin stimularea economiei. Iată niște fragmente din alocuțiunea Lui Dorin Recean în fața deputaților :

- “Cetățenii și oamenii de afaceri trebuie să se simtă confortabil în societate ”;

- “Noi trebuie să le oferim agenților economici suficiente resurse financiare pe termen lung și ieftine, pentru ca ei să poată crea locuri de muncă, spori productivitatea, majora salariile și veniturile bugetului public ”;

- “Este important să construim Europa la noi acasă (…) pentru ca cetățenii noștri să trăiască mai bine, să se poată dezvolta și produce mărfuri și servicii pentru piața internațională și piața UE ”;

- “Trebuie să atragem investiții directe ale companiilor care au interese strategice în regiune și să creăm “insule ale succesului” în interiorul Moldovei”.

Cu toate aceste, la nivel global deja de cîțiva ani continuă numeroase crize. Anul 2022 a fost unul dificil pentru investitori în toată lumea: multe active s-au ieftinit, inflația s-a accelerat. În a. 2022 a căzut cea mai mare parte a activelor, experții internaționali prognozează, că a.2023 va fi și mai rău. Experții Deutsche Bank cred că la mijlocul anului curent în SUA poate începe recesiunea, și după ea – scăderea temporară bruscă a piețelor de valori.

Cel mai interesant punct din acest compartiment – “sporirea flexibilității relațiilor de muncă pentru majorarea atractivității investiționale a de aducere a muncitorilor străini în Moldova. Premierul a declarat că “migrația forței de muncă din țările sigure, pentru anumite profesii inaccesibile în Moldova ne va ajuta să creștem economic ”.

La fel de interesant: la întrebarea concretă “care este poziția Dvs. în problema vinderii terenurilor agricole străinilor?”, Dorin Recean a evitat să răspundă.

Fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe rețelele de socializare că nici măcar nu a citit programul noului guvern: a văzut denumirea și i-a fost totul clar.

“Denumirea programului “O Moldovă prosperă, sigură, europeană ”. De obicei, denumirea este formulată așa, ca să devină clar din start scopurile pe care dorește să le atingă guvernul la finele mandatului său. Să nu uităm că programul este elaborat anume pentru perioada de activitate a guvernului. În cazul nostru – ceva mai mult de doi ani, apoi vor urma alte alegeri parlamentare . Și ce avem noi? Europenitate? Dacă vorbim despre parametrii juridici și economici conformi celor din UE, reieșind din tabelul corespondenței avem încă mult de arat, și doi ani nu-s suficienți. Așa că deocamdată vedem un document propagandistic ordinar, deși în el au fost incluse multe acțiuni reale și utile”, a scris A. Muravschi pe rețelele sociale.

Într-adevăr, potrivit experților, există posibilitatea de a atrage investiții chiar și în situația actuală, lucrînd în această direcție cu oameni de afaceri din Rusia, Belarus și Ucraina care încearcă să-și diversifice locațiile afacerilor lor în condițiile războiului. De asemenea, este lăudabilă și dorința noului prim-ministru de a oferi agenților economici resurse financiare suficiente pe termen lung și necostisitoare. Întrucît este foarte important ca astfel de resurse să fie oferite în monedă națională, fără o reformă aprofundată a legislației bancare și transformarea Băncii Naționale într-o instituție de dezvoltare, realizarea acesui punct din program este imposibilă. Ar permite acest lucru "partenerii de dezvoltare"?

Cruce pe formatul “5+2” și ieșirea din CSI?

Însă în privința cursului politicii externe, aici programul este foarte clar și fără lirică inutilă.

Linia generală a partidului și a guvernului – integrarea europeană. Tot în 2,5 ani de mandat, guvernul Recean intenționează să înceapă negocierile privind aderarea la UE și să accelereze procesele integraționiste.

Apropo, în programul de activitate a guvernului Recean nici nu se pomenește despre Rusia și CSI. Aprofundarea cooperării cu UE, în special în politica externă și securitate, este. Dezvoltarea relațiilor privilegiate cu România este, la fel și sprijinul pentru Ucraina și extinderea și aprofundarea dialogului cu SUA. Mai mult, cabinetul de miniștri intenționează “să utilizeze din plin potențialul de cooperare în toate sferele care prezintă interes bilateral” cu țările Orientului Apropiat, ale Americii Latine și regiunii Asia-Pacific. Drept că nu cu toate – doar cu acelea care “împărtășesc valorile și scopurile comune”. Dar despre cooperarea cu partenerii tradiționali (FR, Belarus, CSI), unde în continuare este livrată partea leului din producția CAI al Moldovei, în program nu se spune nimic.

Mai mult, noul prim-ministru crede că Comunitatea Statelor Independente este ineficientă și admite că Republica Moldova treptat va începe să iasă din acordurile CSI. Aici poziția lui Recean contrastează cu cea a unui adjunct de-al său - Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, care crede că ruperea legăturilor cu CSI doar va crea o problemă suplimentară, “absolut inutilă”. Probabil că această poziție a fost declarată din motive politice, avînd în vedere situația geopolitică actuală din regiune.

Iar în ceea ce privește reglementarea transnistreană, noul guvern, se pare, vrea să pună cruce pe formatul “5+2”, deși din Chișinău abia a plecat Buiar Osmani, președintele în acțiune al OSCE, ministrul de externe al Macedoniei de Nord, care a declarat că formatul “5+2” este unicul format coordonat reciproc de reglementare moldo-transnistreană, de aceea trebuie continuat dialogul în această componență.

{{663642}Dar, conform programului de activitate, guvernul Recean intenționează să continue dialogul în formatul “1+1”, în care pot fi soluționate doar problemele tehnice de interacțiune cu Transnistria, precum și în grupurile de lucru. Guvernul mai intenționează să obțină retragerea trupelor rusești și demilitarizarea regiunii transnistrene. Se pare că, în situația actuală, aceasta este singura opțiune pentru menținerea unui dialog permanent cu conducerea transnistreană și rezolvarea problemelor complexe ale unei coexistențe pașnice.

Premierul “brațului de fier”

Cea de-a treia prioritate a noului guvern, după accelerarea integrării europene și stimularea economiei, este securitatea.

Dorin Recean nu intenționează să renunțe la regimul stării de urgență în care guvernul Gavrilița a activat mai bine de un an. Deoarece “ne aflăm în stare de urgență, și imediat cum vom reduce aceste riscuri vom elimina starea de urgență ca mecanism de administrare”.

Neutralitatea țării, în opinia sa, este “un narativ fals”, care ca instrument al politicii externe poate să nu funcționeze în viitorul apropiat, de aceea “noi trebuie să ne consolidăm potențialele de apărare”. Pentru aceasta este preconizată continuarea dialogului cu NATO pentru modernizarea sectorului apărării și securității, investirea în resursele tehnice și umane “pentru a ne apăra”, modernizarea Armatei Naționale și creșterea potențialului ei militar, modernizarea infrastructurii militare, sporirea atractivității și îmbunătățirea condițiilor serviciului militar, atragerea specialiștilor în serviciul militar. Desigur, un stat neutru ar trebui să se poată apăra, dar să fii de partea uneia dintre părțile beligerante, în condițiile unui adevărat război în regiune între doi rivali geopolitici mari, este o poziție foarte controversată. Să sperăm că acestea sînt doar declarații menite să mîngîie urechile "partenerilor de dezvoltare" occidentali.

Și organele de drept urmează să fie “fortificate” - pentru a asigura ordinea în țară. În plus, vor fi revăzute atribuțiile Procuraturii anticorupție și cele ale Centrului național anticorupție. Programul de activitate a guvernului nu deschide paranteze în acest sens, dar PAS demult lucrează la problema lichidării CNA, transmiterii competențelor acestuia Procuraturii anticorupție și creării unui organism anticorupție conform modelului Departamentului național anticorupți (DNA) din România, care este controlat de americani. Deși în partid există și o împotrivire.

Pe scurt, guvernul Recean are multe planuri. Unele depășesc mult termenul mandatului noului cabinet. Ca de exemplu, angajamentul de a face din Moldova o țară carbon-neutră către a. 2030.

Fostul vicepreședinte al parlamentului Alexandru Slusari crede că al doilea guvern PAS, condus de Recean, nu o va duce mult, pentru că este “rezultatul nefericit al unui compromis între diverse grupuri de interese, ceea ce îl nemulțumește și pe primul ministru, și pe un șir de deputați simpli”. Slusari prezice că deja peste 2-3 luni în executiv vor urma remanieri de cadre, care vor afecta nu numai PAS, dar și vectorul european. Cu toate acestea, Slusari, în calitate de reprezentant al opoziției, nu poate declara altfel. Și majoritatea experților cred că acest guvern are o șansă.

Iar politologul Ian Lisnevschii nu exclude că pentru Dorin Recean, funcția de prim-ministru poate deveni o rampă de lansare, și că nu Maia Sandu, dar anume el va deveni următorul candidat PAS la prezidențialele din 2024 .

Xenia Florea