X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

De ce Partidul Democrat nu a acceptat condițiile socialiștilor?

12 iun. 2019,, 18:25   Politică
20839 11

Reprezentanții PDM declară că nu au acceptat o coaliție cu PSRM deoarece socialiștii le-au înaintat ”condiții irealizabile”. Ca dovadă, pe un site local a fost publicat un text numit ”principiile în bază cărora socialiștii le propuneau democraților să creeze coaliția”. Ce conține el?

”Condiții irealizabile„

În cadrul briefingului convocat la 8 iunie, ex-speakerul Andrian Candu a publicat un document în care, spunea el, pe data de 7 iunie președintele Igor Dodon l-a adus în oficiul Partidului Democrat și a încercat să-l convingă pe Vlad Plahotniuc să-l accepte. Din spusele lui Candu, Dodon a negociat pînă ieri cu PD, însă democrații au refuzat, după ce șeful statului le-a pus condiții irealizabile.

Vicepreședintele PDM a spus că cea mai dificilă condiție a fost federalizarea, care potrivit lui Candu înseamnă trădare de patrie. (Anume acest punct a devenit argumentul forte al acuzațiilor sonorizate în timpul mitingului de duminică al PDM). Candu a dat asigurări că dacă Igor Dodon va nega existența acestui document cu cerințe, democrații pot prezenta dovezi.

În aceeași zi, pe site-ul ava.md a apărut o publicație cu imaginile unui document numit ”Principiile de bază pe care socialiștii le propuneau democraților ca să creeze coaliția (DOCUMENT)”. Se pare că anume acest text este considerat dovadă a negocierilor dintre PDM și PSRM.


Așadar, cităm.(Textul este reprodus cu păstrarea ortografiei, stilisticii și a punctuației).

”În rezultatul alegerilor parlamentare-2019 în Republica Moldova s-a creat posibilitatea de a forma pentru următorii 4 ani a coaliție stabilă dintre 35 deputați ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și 33 deputați ai Partidului democrat din Moldova. Această coaliție va constitui o majoritate constituțională din 68 de deputați (în total în Parlamentul Moldovei intră 101 deputați). Coaliția dată poate fi constituită în următoarele condiții.

  1. Principii de bază
  1. Păstrarea și consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova (neaderarea la nici un bloc militar, inclusiv NATO).

2. Părțile vor lua măsurile necesare pentru reglementarea politică a diferendului transnistrean și reintegrarea pașnică a RM prin acordarea unui statut special pentru Transnistria, care prevede atribuții legislative și executive largi organelor de conducere ale Transnistriei în sferele politică, economică și social-culturală, în caz de necesitate cu introducerea unei organizări federative a Republicii Moldova.

3. Consolidarea statului prin combaterea unionismului și a altor mișcări care se pronunță pentru lichidarea Moldovei ca stat.

4. Restabilirea și dezvoltarea continuă a relațiilor de bună vecinătate culturale, comercial-economice între Moldova și Rusia.

5. Promovarea unei politici externe echilibrate:

- păstrarea acordului asocierii cu UE,

- restabilirea funcționării reprezentanței Moldovei în toate țările CSI, inclusiv utilizarea statutului de Observator în cadrul EURASEC

- inițierea negocierilor tripartite Republica Moldova - Uniunea Europeană - Federația Rusă privind politica de comerț

6. Începerea studierii posibilității de schimbare a sistemului electoral cu unul proporțional pentru organizarea următoarelor alegeri parlamentare din 2023 în scopul asigurării inviolabilității principiilor de bază stipulate de prezentul document.

II. Repartizarea împuternicirilor

Părțile vor asigura modificarea Constituției privind alegerea Președintelui țării în Parlament (61 voturi).

Următorul Președinte al țării va fi ales un reprezentant al PSRM.

În funcția de speaker al Parlamentului va fi aleasă reprezentanta PSRM Z.Greceanîi.

În funcția de Prim-ministru va fi ales reprezentantul PDM.

Președintelui Republicii Moldova îi va fi asigurată întoarcerea atribuțiilor care erau în vigoare înainte de 1 octombrie,2016 (inclusiv serviciul informații și securitate)

Ministerele vor fi repartizate în felul următor :

Partidul socialist:

- vicepremier pentru reintegrare

- Ministerul afacerilor externe

- Ministerul apărării

- Ministerul afacerilor interne

- Ministerul finanțelor

- Ministerul educației, culturii, tineretului și sportului

Partidul Democrat:

- Ministerul economiei

- Ministerul justiției

- Ministerul sănătății și protecției sociale

- Ministerul agriculturii

III Modificări legislative prioritare

- Restabilirea transmisiunilor radio și TV ale mass-mediei rusești pe teritoriul Moldovei prin semnarea unui acord interguvernamental special

- legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova (limba rusă – limbă de comunicare interetnică)

- un pachet de legi, privind statutul autonomiei Găgăuze, elaborat cu ajutorul instituțiilor europene și ASCE, de un grup mixt de lucru, compus din reprezentanții Parlamentului republicii Moldova, ai Adunării Populare din Găgăuzia, ai societății civile.

- reforma administrației locale, inclusiv alegerea primarului de Chișinău de către locuitorii orașului, fără participarea celor care locuiesc în suburbii și transferarea alegerilor locale cu 1-1,5 ani”.

Fals ori adevărat?

În fracțiunea parlamentară a socialiștilor, corespondentului Noi.md i s-a spus că acest document este un fals. În favoarea acestei versiuni vorbește faptul că textul publicat de ava.md, abundă de greșeli și inexactități – cititorul atent le va vedea fără dificultate. Spre exemplu, nu este clar de unde a apărut cifra ”33 deputați ai Partidului democrat din Moldova” - dacă conform datelor CEC aceștia numără doar 30? Au uitat să-i adauge pe cei trei independenți? De trei ori denumirea Republicii Moldova este scrisă cu litere mici, au fost scrise greșit denumirile documentelor (între altele, ”acordul asocierii cu UE”, deși documentul existent se numește ”Acordul de asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană”), transcripția abreviaturilor (”EURASEC”, în timp ce corect este EurAsEC, și este straniu că socialiștii nu țin minte transcripția corectă a abreviaturii binecunoscute lor) și a departamentelor. Partidul Socialiștilor este numit ”Partidul socialist„, cu alte cuvinte membrii PSRM nu văd diferența dintre două formațiuni politice distincte. Mai multe ministere au fost numite incorect: ”Ministerul afacerilor externe„ (denumirea completă include și sintagma ”și integrării europene”), ”Ministerul educației, culturii, tineretului și sportului”, (acest minister demult nu mai există, el se numește Ministerul educației, culturii și cercetării), ”Ministerul economiei” – se numește al economiei și infrastructurii, ”Ministerul sănătății și protecției sociale” în realitate se numește ”al sănătății, muncii și protecției sociale”). Ei, și multe alte greșeli gramaticale, ortografice și de punctuație, deși se știe că în PSRM există multe persoane care cunosc limba rusă la perfecție.

Posibil că textul (dacă presupunem că este totuși autentic) a fost tradus în grabă, după care nu a mai fost citit, de aceea conține multe inexactități și greșeli. Însă atunci apare întrebarea: de ce documentul în cauză a fost plasat în internet doar în limba rusă, și dacă el este o traducere – unde este originalul în limba de stat? În orice caz, nici pe site-ul PDM, nici pe alte site-uri apropiate acestei formațiuni politice, nu există originalul acestui document în limba moldovenească. Și dacă textul există numai în rusă, de ce socialiștii moldoveni s-au adresat democraților în limba rusă și nu în cea maternă?

Care este crima?

Dar chiar dacă ar fi să ne închipuim că documentul este unul autentic, iar aspectul lui neîngrijit este urmarea grabei cu care a fost perfectat, și socialiștii chiar au propus democraților lista acestor măsuri, oricum nu este clar care este aici ”crima” și de ce aceste propuneri au fost respinse ca ”irealizabile”.

”Păstrarea și consolidarea statutului de neutralitate?” Dar este o stipulare a Constituției Republicii Moldova, art.11, care de fapt ar trebui doar salutată. Dacă socialiștii într-adevăr au fost împotriva aderării Moldovei la NATO, este un plus al lor, căci majoritatea cetățenilor țării noastre se pronunță categoric împotriva intrării în acest bloc militar (la fel ca și în altele).

”Consolidarea statalității și combaterea unionismului”? Puțin probabil că aceste propuneri ar putea dăuna intereselor statului Republica Moldova, ele la fel pot fi considerate un plus al inițiatorilor.

Cum poate dăuna intereselor țării noastre ”restabilirea și dezvoltarea continuă a relațiilor de bună vecinătate culturale, comercial-economice între Moldova și Rusia”? Din contra, dacă politica anti-rusească a dus la pierderea, în mare parte, a pieței ruse tradiționale și strategice, au înrăutățit situația miilor și miilor de concetățeni ai noștri, care muncesc în această țară și au pierdut numeroase preferințe, ar fi logic să stabilim odată și odată relații de bună vecinătate cu vecinul puternic din est. Cu siguranță majoritatea locuitorilor Moldovei ar saluta acțiunile autorităților, dacă acestea, cum reiese din document, vor promova o politică externă echilibrată cu păstrarea Acordului de asociere a RM cu UE și ar restabili funcționarea reprezentanțelor Moldovei în toate instituțiile CSI, inclusiv utilizarea statutului de observator în cadrul EurAsEC.

Acest punct, dacă el a existat cu adevărat în propunerile socialiștilor pentru democrați, dimpotrivă, vorbește despre flexibilitatea pozițiilor PSRM și a liderului lor neformal Igor Dodon (anume el este acuzat de ”trădarea intereselor naționale”). Acest punct este recunoașterea posibilității unui consens național vast și a posibilității de dezvoltare a republicii cu eliminarea diferențelor geopolitice.

Care este ”crima„? Revenirea la sistemul electoral proporțional? Dar anume aceasta ne recomandă Comisia de la Veneția. Sau alegerea primarului de Chișinău de către chișinăueni, nu de locuitorii suburbiilor? Dar este o situație absurdă, care chiar necesită soluționare și cu siguranță va fi susținută cu entuziasm de majoritatea locuitorilor capitalei.

Ce altceva? Reluarea transmisiunilor programelor de știri și de analiză din Rusia? Nici aici cetățenii noștri nu văd o trădare a intereselor naționale. Din contra, majoritatea absolută, reieșind din sondaje, se pronunță împotriva interdicției de a transmite emisiunile rusești. Unde mai pui că asta nu contravine în nici un fel normelor europene, deoarece posturile TV rusești emit liber și deplin în multe țări UE.

Să fie așa de groaznică federalizarea?

Dar ”crima” principală și cea mai gravă, care i-a permis liderului PDM și adepților săi să-l numească pe președintele Dodon ”iuda”, a fost următorul punct: ”Părțile vor lua măsurile necesare pentru reglementarea politică a diferendului transnistrean și reintegrarea pașnică în RM prin acordarea unui statut special pentru Transnistria, care prevede atribuții legislative și executive largi organelor de conducere ale Transnistriei în sferele politică, economică și social-culturală, în caz de necesitate cu introducerea organizării federative a Republicii Moldova”.

De ce oare locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului s-ar teme și s-ar împotrivi reunificării țării? Oare nu reglementarea pașnică a conflictului transnistrean este dorința întregului popor moldovenesc și ar trebui să fie prioritară pentru orice putere normală?

Chiar dacă în citatul dat se vorbește despre organizarea federativă a RM nu ca despre o condiție obligatorie, ci ca despre o posibilitate (”în caz de necesitate”), anume federalizarea este principalul obstacol. În opinia unora, federalizarea țării este ”unica șansă de supraviețuire a statalității moldovenești” și spre acest ”scop strategic” trebuie ”să urcăm un timp îndelungat și cu îndărătnicie pe scara tactică”. În opinia altora, federalizarea înseamnă ”cedarea” intereselor naționale ale Moldovei de dragul Rusiei, ”transnistrizarea” țării și dispariția ei de pe harta politică a lumii.

Despre o posibilă organizare federală a Republicii Moldova s-a discutat încă în 2003, iar autorul ideii este considerat politicianul rus Dmitrii Cozac. Documentul pe care l-a propus el atunci, ”Despre principiile de bază ale organizării de stat a statului unit”, a intrat în istorie ca ”memorandumul Cozac”.

Conform acestui plan, Republica Moldova urma să devină o federație asimetrică cu trei subiecți – Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Autonomiile Transnistria și Găgăuzia urmau să primească dreptul de veto în cazul adoptării unor proiecte de lege nedorite de ele. Unul dintre punctele documentului – privind dreptul Rusiei de a-și amplasa în teritoriu armata timp de 20 de ani, - a provocat împotrivirea occidentului și a conducerii de atunci a Moldovei. ”Planul Cozac” a eșuat.

După care ștafeta a fost preluată de președintele Moldovei Igor Dodon, care cu adevărat de multe ori s-a pronunțat pentru federalizarea țării. El a declarat aceasta imediat după ce a devenit șef al statului. Atunci, într-un interviu, el spunea că dacă ar exista voință politică, problema transnistreană ar putea fi rezolvată pînă în 2020. Încă în anul 2013 el a prezentat planul de federalizare a Republicii Moldova. „Scenariul creării Federației Moldovenești va permite să ne păstrăm teritoriile din perioada RSSM, fiind unica abordare care poate fi realizată. Principalii parteneri externi ai noștri (Bruxelles, Berlin, Moscova, Washington) de multe ori ne-au dat de înțeles că vor susține ideea federalizării Republicii Moldova. Există un anumit consens internațional, pe care l-am putea folosi pentru obținerea scopului comun”, - spunea el atunci.

Proiectul prezentat de el prevedea crearea a trei subiecte federale – teritoriul de bază al țării, ”RMT” și Autonomia Găgăuză - fără reglementarea posibilității ieșirii subiecților din componența federației. În plus, documentul presupunea consolidarea statutului de neutralitate a statului federal demilitarizat, crearea unui parlament cu două camere, statutul limbii moldovenești ca limbă de stat, a celei ruse – ca limbă de comunicare interetnică, perfectarea actelor în limbile moldovenească și rusă etc.

În ultimii ani, în cercurile reprezentanților unui șir de partide radicale, termenul ”federalizare” a devenit unul de ocară. Deși o astfel de organizare a statului există în multe țări ale lumii – de la Federația Rusă la Republica Federativă Germană. O federație constituie chiar și bastionul democrației mondiale, Statele Unite ale Americii. Și nici prima, nici a doua, nici multe alte țări deocamdată nu intenționează să dispară de pe harta lumii.

Nu mai puțin puternice sînt țările care nu sînt chiar federații, ci confederații, adică uniuni de state suverane unite prin obiective și acțiuni comune. Printre acestea - Marea Britanie și Elveția.

De ce atunci ar trebui să se teamă Moldova? Poate, de faptul că la reglementarea pașnică a conflictului transnistrean partidele radicale – în special cele unioniste – nu vor mai avea șansa să vină la putere? Mai mult: odată cu soluționarea acestei probleme (inclusiv prin federalizare) va fi definitiv scoasă de pe ordinea de zi chestiunea absorbției țării noastre de către România?

În tot cazul, propunerile privind federalizarea RM pot fi discutate pentru a alege variantele care s-ar înscrie reușit în realitățile noastre interne. La urma urmei, chestiunea ar putea fi scoasă la un referendum național, ea fiind una dintre cele mai importante pentru republică. Deocamdată, însă, argumente care ar confirma că Dodon încearcă să realizeze ”planul Kozac-2” și astfel să trădeze Moldova, nu au fost prezentate.

Însuși Dodon neagă că ar fi discutat cu liderii PDM proiectul de federalizare. Acest punct lipsește din acordul semnat la 8 iunie de Partidul Socialiștilor și reprezentanții blocului ACUM. Unde mai pui, că la 11 iulie, în emisia directă a unui post TV, șeful statului a spus că la moment federalizarea Moldovei este imposibilă.

În aceeași zi a apărut și interviul acordat de D. Kozac, reprezentant special al președintelui rus, publicației «Коммерсант», în care el spune următoarele: ”La 3 iunie, în finalul întrevederii cu reprezentanții Partidului Democrat, domnul Plahotniuc în prezența asociaților săi mi-a transmis un plic cu propuneri privind condițiile de creare a coaliției cu Partidul Socialiștilor. Am luat cunoștință de conținutul plicului și am văzut cu uimire propunerile Partidului Democrat anti-rusesc privind schimbarea radicală a cursului politicii externe a Moldovei cu reorientarea ei spre Rusia și reglementarea conflictului transnistrean în baza federalizării Moldovei. Cum vedeți, este ideea PD-ului”.

Dacă e așa, am putea presupune că plicul transmis lui Kozac conținea anume propunerile care au fost publicate de ava.md. Dacă este anume acel text, devine clar de ce acesta există doar în varianta rusă – era predestinat lui Kozac, - și de ce conține așa de multe greșeli și absurdități, - PDM nu are suficienți oameni care cunosc bine limba rusă. Dar în acest caz altceva devine total neînțeles: ce acuzații aduc democrații socialiștilor?

Cristina Agatu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?