Transnistria stiri: 1356
Eurovision stiri: 497

Curtea Anticorupție este deja aproape?

30 mar. 2023,, 09:17 (reactualizat 30 mar. 2023,, 13:04)   Analitică
4806 1

Una dintre deciziile Consiliului Suprem de Securitate (CSS), convocat de șefa statului zilele trecute, vizează crearea în Moldova a Curții Anticorupție, care va examina dosarele corupților de top ai țării.

Guvernul a și purces la pregătirea bazei juridice pentru lansarea activității acesteia. Se preconizează, că instanța specializată își va începe activitatea în următoarele trei luni – la finele lui iunie. Termenul a fost sonorizat de președinta Maia Sandu, însă în opinia unor experți Curtea Anticorupție va putea examina primele dosare doar la finele anului curent.

De regulă, acest gen de instanțe judiciare apare în țările în curs de dezvoltare dacă nu mai există alte metode de a combate corupția, sau dacă apare nevoia creării unei măciuci suplimentare de răzbunare împotriva oponenților puterii. În Moldova, propuneri similare a au mai răsunat? Dar ața și nu au ajuns să fie realizate în practică. În opinia experților, politicienii ar trebuie să analizeze sistemul existent înainte de a investi bani și eforturi în crearea noii instanțe, rezultatele căreia ar putea dezamăgi.

«Avem obligația să pedepsim marii corupți»

Președinta Maia Sandu a făcut un șir de declarații după ședința CSS, convocată lunea trecută pentru a discuta «situația excepțională din sistemul justiției ». CSS a fost convocat după ce la 17 martie adunarea generală a judecătorilor a transferat alegerea noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru finele lui aprilie.


Șefa statului a declarat că în Moldova va fi creată Curtea Anticorupție, care va examina cazurile de corupție în eșaloanele superioare ale puterii și în justiție. Inițiativa a mai răsunat și în alocuțiunea președintei în parlament, la 17 martie/ M/Sandu a declarat, că oamenii cer să se facă dreptate, iar dreptatea se face prin restabilirea încrederii, care din păcate a fost distrusă de judecătorii necinstiți, procurorii corupți, care «au distrus în Moldova simțul dreptății și acum se opun curățării justiției».

În alocuțiunea sa, Maia Sandu a amintit despre dorința autorităților de a încheia «curățarea sistemului judiciar», în care trebuie să activeze doar judecătorii onești și independenți, în ciuda împotrivirii din partea «judecătorilor corupți, deprinși cu ordinele date la telefon, cu mituirea, care ni vor să-și schimbe deprinderile și nici să fie pedepsiți pentru faptele comise ».

Din spusele șefei statului, cel mai mare pericol pentru Moldova îl prezintă anume corupția în eșaloanele superioare ale statului. «Avem datoria în fața cetățenilor de a-i pedepsi pe marii corupți și a nu le permite să mai controleze țara. În cei 2 ani justiția a avut independența de a face dreptate. Dar nu a făcut-o. Cer parlamentului și guvernului să creeze Curtea Anticorupție pentru investigarea cazurilor de corupție mare și cele de corupție în sistemul judiciar », - a declarat președinta.

Maia Sandu vorbește despre intenția de a accelera deblocarea sectorului justiției: în acest scop în procesul de evaluare a onestității și profesionalismului judecătorilor vor fi atrași mai mulți evaluatori. «Probabil există și procurori corupți, care încearcă să blocheze procesele judiciare, dar cel mai mare blocaj vine din partea judecătorilor. Este reacția la prima evaluare externă a membrilor potențiali ai noului CSM. Dat fiind numărul mic al celor care au susținut examenul de onestitate, împotrivirea față de reforme este și mai mare », - menționează președinta.

Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare drept, numiri și imunități, a sprijinit-o pe șefa statului și a menționat că ideea creării Curții Anticorupție reiese din platforma preelectorală PAS. Din spusele sale, inițial autoritățile nu erau convinse de necesitatea noii curți. «Credeam că ne vom descurca fără a crea o instanță specializată. Acum vedem cum merge examinarea dosarelor în instanțe. Instanțele-s supraîncărcate, e adevărat, dar și justițiabilii se pricep la tergiversări și prelungirea infinită a termenelor . Cred că fără o curte specializată noi nu vom putea examina aceste dosare în timpul cel mai apropiat », - spune Stamate.

Potrivit Veronicăi Mihailov-Morari, ministra justiției, autoritățile au creat toate condițiile pentru ca sistemul justiției să se poată auto-curăța, inclusiv prin mecanismul de evaluare a judecătorilor. Dar nu a fost să fie, de aceea în Moldova s-a revenit la ideea creării unei instanțe specializate. «În decurs de doi ani au existat întrebări pertinente privind examinarea dosarelor tergiversate. Erau luate decizii neclare. Aici nu putem vorbi despre eficiența sistemului, de aceea a fost luată decizia de a crea Curtea Anticorupție », - menționează ministra.

În prezent, dosare privind corupția examinează toate instanțele de jurisdicție generală, fără o specializare sau o abordare deosebită. Conform statisticii, doar cca 20% dintre cei condamnați pentru fapte de corupție ajung la pușcărie. Față de majoritatea dintre ie nu se aplică măsura de sechestrare a averii, proveniența căreia este neclară. Examinarea dosarelor este tergiversată, sentințele nu întotdeauna corespund gravității faptei, instanțele tălmăcesc legea în mod diferit și deseori emit decizii contradictorii.

Redistribuirea împuternicirilor

Deocamdată autoritățile nu au decis numărul de judecători care va face parte din componența noii instanțe și regulile de selectare a lor. Decizia va fi luată în funcție de categoria dosarelor transmise în jurisdicția acestei curți. În plus, autoritățile trebuie să țină cont de aspectul funcționalității CSM, de competența căruia ține politica de cadre în sistemul justiției.

Opiniile diferă în privința termenului de lansare a Curții Anticorupție. Din spusele M/Sandu, aceasta trebuie să-și înceapă activitatea în cel puțin trei luni – la finele lui iunie. Unii experți, dar și deputata Olesea Stamate, și ministra Veronica Mihailov-Morari presupun că instituția va putea începe examinarea spre finele anului curent. «Pentru aceasta avem nevoie de un nou CSM», - concretizează Stamate.

Guvernul a pregătit și un șir de amendamente, care în opinia autorilor vor spori eficiența mecanismului anticorupție. Importanța revizuirii este explicată prin faptul că se extinde corupția sistemică și endemică, dar nu se acordă atenția cuvenită dosarelor de rezonanță, cum este cel al «escrocheriei bancare» sau «landromatul rusesc ».

Dacă parlamentul va aproba amendamentele, ele vor intra în vigoare în septembrie, 2023 . Este vorba, printre altele, despre delimitarea împuternicirilor Centrului național Anticorupție (CNA) și ale Procuraturii Anticorupție , precum și despre Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze (PCCOCS).

CNA va investiga corupția în procesele electorale, falsificarea rezultatelor scrutinului, încălcarea regulilor de creditare și a,.politicii de creditare, administrarea frauduloasă a băncilor, corupția pasivă și activă, spălarea banilor, dacă acestea au fost făcute de persoane cu funcții de demnitate publică, avocați,executori judecătorești sau angajați ai organelor de drept.

PCCOCS va răspunde ce acțiunile care țin de terorism, finanțarea lui, de genocid și crime de război, lipsirea ilegală de libertate, crearea și administrarea organizațiilor criminale, atentarea la instalații nucleare, complot, uzurparea puterii în stat, înaltă trădare, separatism și alte crime împotriva statului.

În nota explicativă se menționează că în prezent la CNA și Procuratura Anticorupție există o supraîncărcare cu «dosare privind corupția măruntă și ele nu se concentrează pe corupția sistemică și cea de nivel înalt». Amendamentele presupun că procuratura specializată se va preocupa de corupția printre demnitarii suspuși (dosare de rezonanță), CNA – de corupția sistemică (prejudiciu de la 500 mii de lei ), iar cazurile de corupție măruntă vor aparține organelor de urmărire penală din MAI. Procuratura Anticorupție va dirija urmărirea penală în cazurile implicării CNA.

Pe calea Afganistanului și a Ucrainei

Specialiștii și comentatorii apreciază diferit utilitatea și oportunitatea inițiativelor anticorupție ale autorităților. Unii experți înclină să creadă că instanța specializată ar putea juca un rol în «cotitura» situației cu examinarea dosarelor de rezonanță, eficientizarea activității judecătorilor și a altor funcționari din sistemul judiciar, și să creeze condiții pentru îmbunătățirea procesului anticorupție.

Cristina Ciubotare, ex-director adjunct al CNA, crede că inițiativa privind crearea Curții Anticorupție este foarte actuală. În opinia ei, aceasta va permite o înaintare rapidă în dosarele de corupție mare, examinarea cărora durează ani de zile și provoacă nemulțumirea societății. «Dosarul lui Vlad Filat a fost examinat repede – e rău, cel al lui Ilan Șor este examinat lent – e rău. Pentru evitarea acestor tălmăciri ar fi bine să avem o curte care să examineze doar acest gen de dosare. În luni numărate am avea decizii pe fiecare dosar de rezonanță», - spune Ciubotaru.

Alexandru Slusari, fost vice-spicher, a amintit pe o rețea socială, că în ianuarie, 2019 el împreună cu Andrei Năstase a insistat pe includerea angajamentului de a crea Curtea Anticorupție în programul electoral al blocului ACUM, iar în vara aceluiași an ei au cerut realizarea Declarației privind statul capturat, inclusiv prin anunțarea stării de urgență în sistemul judiciar și renovarea totală a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor. Potrivit lui, din iulie,2021 toată lumea așteaptă îndeplinirea angajamentului privind Curtea Anticorupție și măsuri rapide în sistemul judiciar.

«Cu o reținere enormă, și cu pierderi mari guvernanții actuali revin, mi se pare, la calea corectă în domeniul justiției. Nu știu dacă vor avea destul curaj și consecvență în acțiunile lor și dacă vor reuși să nu admită blocarea totală a sistemului judiciar creat de grupările criminale ale lui Plahotniuc-Șor, distruse de fapt după alegerile anticipate și readuse pe fundalul acțiunile greșite ale guvernanților. Cu regret, în acest proces de rezistență participă unii judecători și procurori care nu-s legați cu criminalii, dar se revoltă pentru zigzagurile nereușite din ultimii ani în sistemul justiției», - a scris fostul vice-spicher.

În același timp, experții se tem că pentru crearea li funcționarea noii instanțe va fi nevoie de resurse și cheltuieli suplimentare. Autoritățile nu ascund, că independenta Curte Anticorupție este privită ca un element de intimidare a corupților de top din eșaloanele de sus ale puterii și din sistemul judiciar. Majoritatea experților fac trimitere la experiența precedentelor inițiative de acest fel și se îndoiesc că ”factorul fricii” va funcționa.

Deja este clar că în Moldova vor avea loc dezbateri privind formatul creării curții și influența partenerilor externi asupra selectării judecătorilor. Față de cei care vor examina această categorie de dosare vor fi înaintate cerințe suplimentare, o selecție mai după și mai riguroasă. În noua instanță, dacă aceasta va fi creată, vor face dreptate judecători care nu au apărut în istorii dubioase și nu s-au compromis prin alte metode. Una dintre variantele discutate presupune că experții externi vor avea dreptul la votul decisiv în acest proces, iar asta poate provoca nemulțumirea opoziției și a unei părți a societății. Și nu este clar de ce «occidentalii» , unde corupția nu este mai mică, vor fi mai eficienți ...

Galina Bostan, președinta Centrului de analiză și prevenire a corupției, este convinsă că crearea curții specializate în examinarea dosarelor de corupție în mărime deosebit de mare și a dosarelor privind copupția judiciară, nu este oportună. Ea atrage atenția că numărul anual al proceselor din această categorie nu este mare – cca 500. Dat fiind că crimele de corupție nu-s foarte numeroase, ele pot fi examinate în instanțele de jurisdicție generală. Însă Bostan atrage atenție că e necesară perfecționarea activității judecătorilor și a tuturor celor implicați în procesele de corupție.

Nici experții de la Transparency International Moldova nu văd oportunitatea creării Curții Anticorupție. Ei menționează, că experții și organizațiile internaționale vor contribui cu experiență și bani la aceste inițiatice, dar fără rost. Una dintre principalele cauze ar fi faptul că formarea curții anticorupție va duce la concentrarea acestei categorii de dosare în aceleași mîini, iar politicienii doresc să aibă acces la anumite decizii în anumite dosare.

Instanțele anticorupție reprezintă o raritate în sistemele judiciare străine și de cele mai multe ori apar în țările în curs de dezvoltare cu ajutorul comunității internaționale, dacă apare dezamăgirea totală și nu mai există alte metode de a opri corupția. Ori dacă a apărut necesitatea imperioasă de a se răfui rapid cu oponenții. Dar dacă sectorul justiției activează eficient, nu-i nevoie de o instanță anticorupție «mai legală și mai corectă ».

Mecanisme asemănătoare au fost create în țări ca Afganistan, Bangladesh, Botswana, Burundi, Indonezia, Pakistan, Nepal, Camerun, Papua Noua Guinee; Senegal, Uganda, Filipine. Bună companie pentru țara noastră. În Europa, prin asemenea încercări au trecut doar state numărate, printre care Slovacia și Ucraina. .

În Ucraina Curtea Supremă Anticorupție examinează dosarele penale de corupție cu implicarea deputaților Radei Supreme și a consiliilor locale, a judecătorilor și altor demnitari de top. În primul an de lucru, primind spre examinare cca 300 de dosare penale, a emis doar 16 sentințe (dintre care una – de achitare), care în majoritate au fost emise, la fel ca și în instanțele de jurisdicție generală, în baza acordurilor de recunoaștere a vinovăției și s-au redus la amenzi și pedepse cu suspendare – un rezultat extrem de scăzut. Din cauza volumului mare de muncă și a altor probleme, multe dosare , inclusiv de rezonanță, au fost clasate pe motiv că a expirat termenul de prescripție. În continuare, performanța acestei instanțe nu s-a îmbunătățit semnificativ.

Performanțele instanțelor anticorupție peste tot obțin aprecieri ambigue ale experților, căci ele foarte rar au succes, în majoritatea țărilor rezultatele dezamăgesc. În același timp, unii guvernanți au folosit asemenea inițiative în scopuri politice și electorale. În opinia specialiștilor, politicienii ar trebui să analizeze detaliat sistemul existent și mecanismele lui, înainte de a investi bani și eforturi în crearea unui instanțe noi, care se poate dovedi ineficientă.

Victor Surujiu

1
1
0
0
6

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?