Cursul spre faliment. Ce va fi cu Air Moldova?

Transportatorul aerian național Air Moldova, ajuns într-o situație financiară complicată pe fundalul administrării ineficiente și a înrăutățirii constante a indicatorilor economici, încearcă să se înțeleagă cu creditorii pentru a restructura datoria și a evita falimentul.

Împreună cu compania aeriană, zeci de mii de pasageri aerieni au intrat și ei în «zona de turbulență», suferind din cauza anulării sutelor de zboruri. Zborurile operatorului aerian au fost sistate, comercializarea biletelor - încetată cel puțin pînă la 16 iunie. Air Moldova susține că a devenit «obiect de execuție publică» și a unei «campanii deliberate de calomnii pentru a falimenta întreprinderea », inițiate de instituțiile statului.

În ciuda ghemului de probleme, Air Moldova preconizează atragerea investițiilor în mărime de 50 mln. de dolari, completarea flotei și trecerea treptată la rentabilitate operațională. Coordonarea planului de restructurare trebuie să fie efectuată în două luni – pînă la 10 iulie. Dacă negocierile cu creditorii vor eșua, Air Moldova va fi obligată să solicite pornirea procedurii de faliment, și fiecare creditor și pasager va putea revendica în instanță rambursarea banilor.

Pe acest fundal, unii experți și utilizatori ai internetului îndeamnă autoritățile să creeze în Moldova o companie aeriană de stat. Asta ar permite cetățenilor să nu depindă total de capriciile și planurile de afaceri ale managerilor străini, dar și de operatorii privați, care adesea nu-și pot soluționa eficient problemele financiare și tehnice.

Privatizarea în circumstanțe dubioase

Air Moldova a fost privatizată în toamna lui 2018 contra 50 mln. de lei. Circumstanțele tranzacției ridică numeroase semne de întrebare în mediul experților, politicienilor,reprezentanților societății civile. Aceștia a atras atenție prețului suspicios de mic al întreprinderii și lipsei de transparență la stabilirea lui, la datoriile companiei, acumulate fulgerător, și la unele detalii în organizarea concursului și selectarea învingătorului. Plus la toate, a trezit nedumerire graba cu care au acționat persoanele implicate în acest proces.

În contract figurează compania Civil Aviation Group, fondată cu doar o lună înainte de către doi cetățeni ai RM – Andrei Ianovici și Serghei Melnic, precum și de operatorul aerian român Blue Air. Melnic personal, care demult este stabilit în SUA, a declarat ulterior că așa și nu și-a primit acțiunile, și că toate adresările sale privind transmiterea lor au fost ignorate. Din spusele lui, la negocierile pe marginea acestei tranzacții a participat nemijlocit Ilan Șor , care pe atunci reprezenta proprietarii aeroportului Chișinău.

Andrei Ianovici, cel de-al treilea acționar Civil Aviation Group , este un moldovean despre care nu se cunoaște mai nimic. Dar anume el în seara de 1 octombrie, 2018 a apărut la bancă cu o valiză de bani și a completat conturile Civil Aviation Group, pentru ca aceasta să poată cumpăra Air Moldova.

La momentul privatizării s-a declarat, că transportatorul aerian național este în prag de faliment. Decizia de înstrăinare, cică, trebuie să salveze operatorul și să impulsioneze dezvoltarea lui. Înainte de schimbarea proprietarului, Air Moldova avea datorii de 1,3 mlrd. de lei, deși fluxul de pasageri a crescut semnificativ, iar cifra de afaceri a companiei constituia 3 mlrd. de lei.

La mai puțin de un an după privatizare, compania aeriană română Blue Air a ieșit din tranzacție în condiții dubioase. 49% din acțiuni au trecut la Dzintars Pomers din Letonia, care din start ocupa postul de Civil Aviation Group. În total, costul tranzacției de privatizare a depășit suma de 1,2 mlrd. de lei, dintre care doar 50 mln. au fost defalcate în bugetul de stat.

Restul sumei o constituiau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a angajată să le achite în decurs de trei ani, lucru care așa și nu s-a făcut. Conform contractului de privatizare, în decurs de trei ani cumpărătorul urma să fie controlat de vînzător – statul în persoana Agenției proprietate publică. În această perioadă compania nu putea gaja sau înstrăina ceva fără acordul Republicii Moldova.

Datorii de două miliarde

Reieșind din mai multe investigații jurnalistice, Air Moldova este în continuare controlată de Ilan Șor – afaceristul cu reputație dubioasă, care luna trecută a fost condamnat la 15 ani privațiune de libertate pentru escrocherie și spălare de bani în cadrul dosarului privind «jaful secolului». Anume el, prin companii terțe, a devenit beneficiarul real al operatorului aerian național.

În a.2019 parlamentul a format o comisie de anchetă pentru a analiza procedura de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice, care a studiat tranzacția privind compania Air Moldova. Deputații au ajuns la concluzia, că aceasta nu era gata pentru privatizare. Nu este clar cum a fost aplicat planul de privatizare din a. 2017 și de ce nu a fost pusă problema rambursării ajutorului acordat de stat. În a. 2017 compania a primit din buget cca 100 mln. de lei pentru reluarea activității. Banii urmau să fie întorși peste o jumătate de an, dar nu s-a făcut nici azi.

În același timp, la pregătirea privatizării, perioada de acumulare a ofertelor din partea companiilor interesate a fost de doar 39 de zile, în loc de cele 9 luni prescrise. Conform datelor comisiei de anchetă, în perioada aflării în proprietate privată situația la Air Moldova nu s-a ameliorat, iar suma datoriilor nu s-a redus. Controlul acestui contract revenea Agenției proprietate publică și Ministerului economiei și infrastructurii.

Ex-deputatul Igor Munteanu, care a fost președintele comisiei de anchetă, crede că plecarea Blue Air denaturează scopul inițial și divulgă intenția reală a acestei privatizări. Potrivit lui, aceste concluzii le confirmă și auditul privind îndeplinirea angajamentelor din contractul de privatizare a întreprinderii de stat Air Moldova.

Ulterior, Iulian Scorpan, ex-directorul Air Moldova, eliberat din funcție în septembrie, 2019 , a devenit figurantul dosarului penal privind abuzul în serviciu. Potrivit Procuraturii anticorupție, prejudiciul depășește suma de 1 milion de lei, dosarul este examinat la judecătoria Chișinău, sector Buiucani. Pretenția de bază este neinformarea și luarea unui șir de măsuri pentru a ascunde situația financiară a întreprinderii. În rezultat, a fost împiedicată activitatea companiilor de audit, care trebuiau să facă auditul periodic anual.

Situația financiară a companiei se înrăutățea de la an la an, în prezent operatorul are datorii de peste 2 mlrd. de lei, dintre care jumătate de miliard s-au acumulat numai în ultimul an. Înainte de anularea tuturor zborurilor sale, Air Moldova a acumulat o sumă impunătoare de datorii pentru serviciile aeroportuare. Experții menționează, că problemele Air Moldova s-au acutizat anume după ce statul a preluat controlul asupra Aeroportului Internațional Chișinău.

Președinția și Air Moldova așteaptă noutăți de la procuratură

La moment, activele Air Moldova au fost arestate în cadrul dosarului penal deschis pe faptul privatizării problematice. Compania are probleme și cu flota, căci nu poate închiria nave aeriene din cauza sancțiunilor SUA și a Marii Britanii împotriva lui Ilan Șor și structurilor afiliate lui. Economistul Veaceslav Ioniță amintește, că Air Moldova nu are propriile avioane, acestea aparțin companiilor occidentale care au dreptul să le ofere spre închiriere.

Potrivit Autorității Aviației Civile (AAC), la început «anularea în cascadă a zborurilor» era provocată de «intrarea aeronavelor pentru deservirea tehnică planificată și aflarea la sol a altor două avioane care făceau parte din rețeaua de zboruri a companiei, fapt care a dus la modificări semnificative în orarul zborurilor». Iar transportatorul aerian face trimitere la «dificultățile operaționale» și «deficitul flotei». Ulterior, au fost închiriate trei avioane ale companiei SkyUp Airlines, ETF Airways și ALK Airlines, dar anularea zborurilor a continuat.

Pe acest fundal, în aprilie angajații Air Moldova au lansat o petiție online, cu rugămintea ca președinta Maia Sandu să influențeze situația. Ei menționează, că întreprinderea nu poate achita salariile și întoarce datoriile pentru serviciile aeroportuare, de aceea riscă să falimenteze. «285 de specialiști își vor pierde locul de muncă, peste 70 mii de pasageri vor pierde biletele procurate, iar statul va pierde unul dintre contribuabilii cei mai mari », - au declarat cei din Air Moldova.

Administrația președintei a răspuns, că «așteaptă știri de la procuratură și sistemul judiciar despre felul cum a falimentat compania ». Președinta Maia Sandu spune că datoriile trebuie să le achite cei care le-au făcut: «Este clar că și după ce compania a fost privatizată, administrarea ei a fost ineficientă ».

Reprezentanții Air Moldova au publicat un comunicat de presă, în care au declarat că sprijină poziția Maiei Sandu privind administrarea ineficientă a fostei companii de stat, cu referire la «datoria deliberată înainte de a. 2018» și necesitatea de a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovați. Air Moldova a cerut procuraturii să spună la ce etapă se află acum dosarul ex-directorului companiei Iulian Scorpan.

«La fel ca și doamna președintă, noi așteptăm măsurile procuraturii împotriva celor care a adus Air Moldova în starea în care aceasta se afla înainte de privatizare. Iar despre datoriile curente, parțial ele-s istorice, din timpul în care compania aparținea statului, și Air Moldova le tot achită încă din a.2018. O altă parte din datorii s-a format din cauza pandemiei, războiului și a pierderii direcțiilor-cheie », - se spune în mesajul companiei aeriene. .

Anterior, Air Moldova a declarat că a devenit «obiect de execuție publică» și a unei «campanii deliberate de calomnii pentru a falimenta întreprinderea », inițiate de organele de stat. «În mod deliberat, ne lipsesc de posibilitatea de a depăși dificultățile financiare și operaționale existente, pentru a ne nimici », - au declarat cei din compania aeriană, și au cerut ca instituțiile statului să înceteze «campania de nimicire».

După ce operatorul s-a confruntat cu dificultăți financiare, MAIB l-a obligat să majoreze suma depozitului, pentru a garanta rambursarea mijloacelor pentru biletele neutilizate. Air Moldova susține, că actualele dificultăți au fost în mare parte provocate de acțiunile băncii, care nu-i permit să achite datoriile față de prestatorii de servicii și să să-și onoreze angajamentele față de pasageri. Pe conturile Air Moldova au fost blocate cca 150 mln. de lei. Compania susține că includerea în contract «a unor puncte ilegale cu restricții financiare severe » impune transportatorul aerian să ceară banii proprii pentru a achita zborurile.

Ca răspuns, MAIB a emis un comunicat de presă, în care a subliniat că este un operator al plăților transportatorului aerian și acționează conform contractului bilateral semnat. «În contractul cu Air Moldova au fost reflectate stipulări concrete privind activitatea și dezvoltarea companiei, conform cărora MAIB are obligația să apere interesele clienților care plătesc pentru serviciu, fără a limita tranzacțiile Air Moldova. Pe parcursul colaborării noastre, MAIB a sprijinit Air Moldova în dezvoltarea și creșterea companiei. Deși pentru noi este extrem de prețios fiecare client, MAIB niciodată nu a limitat și nu limitează Air Moldova în activitatea cu orice alt prestator de servicii de plată », - se spune în mesajul băncii.

Două luni pentru negocieri

A urmat declarația Air Moldova privind anularea tuturor zborurilor cu trimitere la «problemele financiare grave», și AAC a anunțat «un control inopinat». Reieșind din rezultatele acestuia, companiei i-a fost solicitat planul de dezvoltare. În opinia Liliei Dabija, ministra infrastructurii, autoritățile au încercat în acest fel să minimizeze problemele cu care se confruntă întreprinderea în timpul din urmă. Anterior, la companie au mai fost efectuate controale ale AAC, care au depistat încălcări cu caracter financiar, capabile să influențeze activitatea transportatorului aerian. Concluzia privind riscurile de insolvență a transportatorului aerian a fost trasă încă la finele anului trecut, atunci autoritățile au limitat perioada pentru care compania putea vinde bilete.

În același timp, guvernul a cerut măsuri de protecție pentru pasagerii aerieni. Air Moldova a fost sancționată «pentru utilizarea unor metode comerciale neloiale», un șir de încălcări privind rambursarea mijloacelor bănești din cauza anulării zborurilor. Transportatorul aerian a fost obligat să întoarcă, timp de 7 zile, costul deplin al biletelor tuturor pasagerilor solicitanți. dacă nu o va face, cei prejudiciați urmează să se adreseze nemijlocit AAC. Pasagerii pot cere compensații în mărime de 250-400 euro, în funcție de direcție. Potrivit AAC, compania aeriană are datorii de cca 170 mln. de lei, dintre care au fost rambursate cca 20%.

La începutul lunii mai, Air Moldova a anunțat că a apelat la instanța de judecată cu «solicitarea de a aproba restructurarea accelerată, care este un plan de acțiuni pentru a evita falimentarea, a soluționa problemele existente și a valorifica investițiile ». Conducerea operatorului a început negocierile cu investitori potențiali, pentru a ieși din perioada de criză. Se menționează, că un grup de investitori este gata să investească în ă Air Moldova cca 50 mln. de dolari. Aceste mijloace vor permite soluționarea problemelor financiare ale întreprinderii și completarea flotei.

Cei din compania aeriană susțin că investițiile-s imposibile fără procedura accelerată de restructurare, din cauza riscului sporit de atac din partea actualilor creditori. Air Moldova a anunțat, că din 2 mai sistează toate zborurile și vinderea biletelor, în așteptarea deciziei judecătorești. La început a fost anunțată o pauză pînă la 15 mai, apoi termenul a fost renovat de două ori. Recent, Air Moldova a prelungit sistarea zborurilor pînă la 16 iunie, 2023.

Dat fiind că instanța a satisfăcut solicitarea privind planul de restructurare, compania are două luni pentru a coordona acest plan cu creditorii . Pe parcursul lor, creditorii nu vor putea cere restituirea datoriilor. Dacă negocierile nu vor fi reușite și planul de restructurare nu va fi aprobat, Air Moldova va fi obligată să solicite pornirea procedurii de faliment, iar fiecare creditor și pasager va putea cere în instanță rambursarea banilor.

În același timp, a concretizat Victor Neaga, director-adjunct AAC, procedura de suspendare a certificatului de operator aerian, începută în toamna lui 2022, va continua. Corespondentul NOI.md a încercat să contacteze reprezentanții Air Moldova pentru a obține explicații, dar la momentul publicării nimeni așa și nu a răspuns la apelurile făcute la numerele de telefon indicate pe site-ul companiei.

«Criza într-o companie aeriană luată aparte »

Premierul Dorin Recean amintește, că Air Moldova nu este o companie de stat. Potrivit lui, ea reprezintă «rezultatul escrocheriei» unor persoane care au legătură cu Șor și «încearcă să transpună problema pe umerii guvernului». Premierul spune că situația complicată în jurul Air Moldova este provocată de «abuzurile afaceristului Ilan Șor și a complicilor lui ». «Ilan Șor a jefuit compania aeriană. Prin escrocherie, Air Moldova a ajuns să fie controlată de o grupare criminală. Acum ei nu-și onorează angajamentele și au acumulat datorii multe. Ei au dus în eroare cetățenii și încearcă să se eschiveze de răspundere », - menționează Recean. .

Fostul vice-spicher al parlamentului Alexandru Slusari a caracterizat situația în jurul transportatorului aerian național drept «sabotaj din partea grupului oligarhului fugar Ilan Șor ». În opinia sa, pe timp de stare excepțională, autoritățile trebuiau să intervină deja după primele anulări de zboruri din motive financiare, pentru a lua decizii privind activitatea Air Moldova – la fel ca în cazul deciziilor luate în raport cu Aeroportul Internațional Chișinău. .

«Timp de 5 ani, la întreprinderea Air Moldova a fost majorată artificial rata cheltuielilor în raport cu veniturile, în rezultat a fost pusă în pericol viabilitatea companiei. Suma datoriilor a atins cca 1 mlrd. 300 mln. de dolari. După care în toamna lui 2018 niște persoane cu cetățenie rusă din anturajul lui Șor, cu 50 mln.de lei în buzunar, care printr-o schemă neînțeleasă au fost trecuți din compania națională de asigurări, au căpătat controlul asupra unei întreprinderi strategice », - susține Slusari.

Din spusele sale, în actualele condiții Comisia pentru situații de urgență este în drept și chiar este obligată să inițieze o investigație cuprinzătoare pentru ultimii ani și să numească o nouă administrație la Air Moldova. Ex-deputatul concretizează, că procuratura trebuie să informeze societatea despre mersul investigației și concursurile de privatizare desfășurate cu încălcarea normelor de drept.

Mulți experți cred că fosta companie aeriană de stat trebuia demult închisă din cauza problemelor financiare, însă ea activa pentru că este unul dintre puținii operatori care efectuează zboruri din Chișinău. «Toate crizele precedente, cu care s-au confruntat companiile locale, erau economice în esență, ele fiind un ecou al celor mondiale. Spre exemplu, industria aviatică moldovenească a suportat criza pandemică împreună cu toți. Ceea ce vedem azi la Air Moldova, - este o criză a unei companii aeriene luată aparte, organizată deliberat pe parcursul anilor . Compania aeriană practic nu mai are măcar un element de cost, care să poată fi redus. Scenariul falimentării este foarte posibil», - menționează unul dintre experții NOI.md.

«Compania are șanse foarte mari să falimenteze. Air Moldova are mulți creditori, care vor începe să ceară restituirea datoriilor. De ce asta nu s-a făcut încă – este o altă întrebare. Este posibilă o perturbare pe piața transportului aerian, însă într-o perspectivă medie aceasta va fi acoperită de alte companii. Noi avem mai mulți transportatori aerieni naționali», - spune Victor Neaga, director-adjunct AAC.

În același timp unii experți și utilizatori ai internetului îndeamnă autoritățile să creeze în Moldova o companie n aeriană de stat. Lucru foarte actual, în contextul recentelor evenimente ce țin de situația în jurul Air Moldova și alți operatori privați, dar și de imprevizibilitatea transportatorilor aerieni străini, și plecarea neașteptată de pe piața moldovenească a companiei maghiare low-cost Wizz Air. Apariția unei companii de stat le-ar permite cetățenilor să nu depindă în măsură deplină de capriciile și de planurile de afaceri ale managerilor străini, nici de operatorii privați, care adesea nu-și pot rezolva eficient problemele financiare și tehnice.

Victor Surujiu