Cursa celor opt candidați pentru funcția de bașcan: "foștii" revin

Săptămîna trecută, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a aprobat lista finală a candidaților care vor lupta pentru funcția de bașcan al autonomiei la alegerile din 30 aprilie. De data aceasta sînt de două ori mai mulți candidați decît în alegerile din 2019.

Dacă acum patru ani pentru funcția de guvernator al autonomiei au luptat patru candidați, acum la această funcție pretind opt candidați. O altă trăsătură distinctivă a campaniei electorale actuale este încercarea de a reveni în politică a doi "foști" bașcani. În calitate de candidați la funcția de guvernator al autonomiei au fost înregistrați Dmitri Croitor (bașcanul Găgăuziei în perioada 1999-2002) și Mihail Formuzal (bașcan în 2006-2015).

Cîte tururi vor fi?

Actualele alegerile ale bașcanului Găgăuziei vor fi organizate pentru a opta oară după stabilirea funcției corespunzătoare în 1995. Cu toate acestea, cu fiecare ciclu electoral, numărul alegătorilor din regiune scade considerabil. De exemplu, la alegerile bașcanului-2019, aproape 108 mii de persoane au fost incluse în registrul alegătorilor de către Comisia Electorală Centrală locală, la aceste alegeri numărul alegătorilor care ar trebui să participe la alegerile din 30 aprilie este de 92.516 persoane.

Dacă vor urmări istoria de 20 de ani a alegerilor bașcanului UTA Gagauz-Yeri, atunci, începînd din 1995, niciunul dintre candidați nu a reușit să cîștige din primul tur. De fiecare dată a fost necesar de organizat turul doi. Așa a fost la primele alegeri ale guvernatorului autonomiei, la care au participat patru candidați – Gheorghe Tabunșcic, Mihail Chendighelean, Stepan Topal și actualul candidat la funcția de bașcan, Dmitri Croitor. Atunci, primul tur al alegerilor a avut loc pe 28 mai 1995, al doilea – pe 11 iunie. Și deja din a doua încercare, cu un rezultat de 64,1% din voturi, a cîștigat Gheorghe Tabunșcic.

Această tendință a "eternelor tururi doi" a fost întreruptă abia după două decenii de bașcanul în exercițiu Irina Vlah – mai întîi în alegerile din 2015, cînd a cîștigat în mod convingător împotriva a nouă rivali-bărbați cu un rezultat de 51,11% din primul tur, iar apoi în alegerile din 2019, cînd a cîștigat cu un rezultat impresionant de 91,27% din voturi.

Va reuși vreun candidat să cîștige din primul tur și la alegerile din 2023?

Unii experți cred că este puțin probabil. În lista actuală de candidați nu există un favorit evident, în spatele căruia să stea o adevărată forță politică (în țară acum există o problemă în privința adevăratelor forțe politice) și spre care ar înclina majoritatea opiniei publice din autonomie.

Bașcanul actual al Găgăuziei, Irina Vlah, nu spune direct, nici în spațiu public, nici privat, pe care candidat îl susține. Se spune chiar că a fost întrebată direct, dar actualul bașcan al regiunii nu vrea să deschidă parantezele, afirmînd că va vorbi despre aceasta mai tîrziu. De aceea, nouă nu ne rămîne decît să presupunem.

Potrivit unei versiuni, Vlah face pe ascuns campanie în favoarea fostului bașcan Dmitri Croitor, care în 2018 a fost consilierul ei pentru relații economice externe, iar apoi a revenit la activitatea diplomatică. Și se presupune că aici opinia ei coincide cu poziția autorităților centrale. După cum a scris portalul regional Nokta, cu cîteva zile înainte de începerea oficială a campaniei electorale, bașcanul s-a adresat conducătorilor instituțiilor preșcolare din autonomie să voteze și să facă agitație în rîndul subaltenilor și părinților copiilor pentru Croitor, pentru că "vrea să transmită totul în mîini bune" și "este foarte important ca persoana care va veni la conducerea autonomiei să poată construi relații cu Chișinăul".

Faptul că Dmitri Croitor este un candidat al puterii a dat de înțeles la începutul campaniei electorale și fostul președinte, Igor Dodon. "Cînd spun "candidat al puterii", mă refer atît la actualul bașcan, cît și la președintele Maia Sandu. În curînd veți vedea și veți înțelege acest lucru", a spus Dodon la mijlocul lunii martie, menționînd că acum pentru puterea centrală este important să aibă în Găgăuzia un bașcan controlat și că "dacă aici va cîștiga candidatul PAS, atunci Găgăuzia va fi "alipită".

Fostul președinte este convins că la alegerile actuale vor fi doi candidați reali pentru conducerea regiunii - candidatul puterii (din cîte se pare - Croitor) și candidatul opoziției (Grigorii Uzun, susținut de PSRM), "toți ceilalți vor juca rolul de spoilere pentru a lua voturi și a duce în eroare".

Partidul de guvernămînt neagă sprijinul său pentru Dmitri Croitor. Pe această temă a apărut chiar un mare material pe portalul Stopfals, al cărui mesaj principal a fost următorul: la aceste alegeri, Croitor este susținut de bașcanul Irina Vlah, care are o relație dificilă cu partidul de guvernămînt. În ultimii doi ani, ea a criticat-o permanent pe președinta Maia Sandu și adesea intră în dispute la ședințele Guvernului. Astfel, o intersectare a intereselor bașcanului cu PAS pare a fi imposibilă.

La sfîrșitul lunii martie, președintele partidului de guvernămînt, Igor Grosu, a declarat că formațiunea sa politică, deși va monitoriza îndeaproape desfășurarea acestora, nu va susține pe nimeni la alegerile din 30 aprilie. "Aceasta este decizia noastră politică", a spus el.

Și actualul președinte a vorbit despre alegerile din Găgăuzia. Zilele trecute, în cadrul unei emisiuni la PRO TV, Maia Sandu a spus că speră că alegerile din autonomie vor fi corecte, iar noul bașcan "va activa în interesul Moldovei și al cetățenilor săi, dar nu al altor țări, a Federației Ruse". Cu toate acestea, șeful statului nu a spus dacă autoritățile centrale susțin vreun candidat.

Lista pretendenților

Oficial, aproape toți candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei-2023 sînt candidați independenți. În autonomie, aceasta este o tradiție – să nu-ți demonstrezi apartenența sau afilierea politică, deși de facto nu este un secret pentru nimeni care forțe politice se află în spatele unui sau altui candidat la funcția de bașcan. Unica excepție de această dată a fost singura femeie candidată, Evghenia Guțul, care a fost înaintată de partidul "Șor".

Nicolai Dudoglo – Nr. 1 în buletinul de vot

57 de ani, se declară candidat al poporului

Deputat Independent al Adunării Populare a Găgăuziei. Lui Nicolai Dudoglo îi este atribuită expresia "mereu al doilea". Prima dată a participat la alegerile pentru funcția de bașcan în 2006. Atunci, împreună cu actualul său rival, Mihail Formuzal, a trecut în turul doi, depășindu-l pe guvernatorul de atunci al autonomiei, Gheorghe Tabunșcic, și pe adjunctul Procurorul General, Alexandr Stoianoglo. Dar a pierdut – noul bașcan a devenit Formuzal.

Duelul repetat Dudoglo-Formuzal a avut loc în alegerile din 2010. Și din nou a pierdut. Atunci Dudoglo a pierdut în fața lui Formuzal în turul doi cu un decalaj de doar 2,5% și o perioadă foarte lungă de timp a încercat să conteste în instanțe acest rezultat. Dar instanța a recunoscut victoria lui Mihail Formuzal.

Următoarea dată Nicolai Dudoglo a încercat să devină bașcan în 2015. Și din nou a obținut al doilea rezultat (19,06%), pierzînd în fața Irinei Vlah (51,11%). La alegerile din 2019 el deja nu a mai participat, știind foarte bine că nu este vorba atît despre alegeri, cît despre realegerea Irinei Vlah. Actuala campanie electorală este a patra încercare a lui Nicolai Dudoglo de a deveni guvernator al autonomiei.

Dudoglo este maestru al sportului în lupte libere, antrenor emerit al Republicii Moldova. A fost antrenor de lupte libere la Școala sportivă din Comrat, director al Liceului-internat regional cu profil sportiv. În 2002 a devenit șef al Direcției Tineret și Sport din Găgăuzia, iar din 2004 pînă în 2014 a fost primar al orașului Comrat, fiind reales în această funcție de trei ori. A candidat și pentru un al patrulea mandat (2015), dar a pierdut în fața actualului primar al orașului, Serghei Anastasov.

În 2003 și 2008 a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, unde a condus Comisia pentru tineret, sport și turism. În noiembrie 2014, a devenit deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat (mișcarea obștească ”Noua Găgăuzie” fondată de el a aderat la PDM în 2012), a fost unul dintre principalii donatori ai PDM în 2017. Atunci, pe parcursul unui an, a transferat în fondul partidului 50 de mii de lei. Dar în 2018, și-a depus mandatul de deputat și a părăsit partidul. Nicolai Dudoglo și-a explicat pasul prin discrepanța dintre poziția sa și poziția partidului. "Uneori a trebuit să mă abțin de la votarea unor proiecte, care nu coincideau cu viziunea mea, deoarece aveam opinii diferite cu privire la Găgăuzia. Mi s-a cerut să fac o alegere și eu am făcut", a spus el în aprilie 2018.

Este fondatorul mișcării obștești "Noua Găgăuzie" (Anul 2010. Potrivit unor informații, ea a fost creată ca o contrapondere la mișcarea "Găgăuzia Unită" a bașcanului de atunci Mihail Formuzal), uniunii popular-patriotică "Devlet" (2018) și, împreună cu soția sa, a asociației de binefacere "Victoria". Din 2007 este vicepreședinte al Uniunii municipiilor din lumea turcică.

Grigorii Uzun - Nr. 2 în buletinul de vot

36 de ani, fost deputat APG și fost deputat în Parlamentul RM

El merge în alegerile bașcanului în calitate de deputat independent, dar este susținut activ de Partidul Socialiștilor, iar fostul președinte Igor Dodon face campanie în favoarea sa.

"Sînt sigur că este un om al statului. Sînt sigur că peste o lună nu va începe să numească limba moldovenească drept română și nu va spune că viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Sînt sigur că înțelege că parteneriatul strategic cu Rusia este vital pentru noi și că este împotriva vînzării țării lui Soros", a declarat Igor Dodon la mijlocul lunii martie, în timpul lansării oficiale a campaniei electorale a lui Grigorii Uzun, făcînd clar aluzie la părtinirea politică a actualului bașcan Irina Vlah, pe care socialiștii au susținut-o în ultimele două scrutine.

Grigorii Uzun este originar din Vulcănești, dar și-a petrecut copilăria și tinerețea în Rusia, unde a absolvit școala și Universitatea Tehnică de Stat din Omsk cu diplomă de inginer petrolist. În 2016, s-a întors la Vulcănești. La alegerile prezidențiale din 2016, a devenit persoana de încredere a candidatului PSRM, Igor Dodon. În 2017 a devenit deputat al Adunării Populare, ales pe circumscripția Vulcănești. În 2019, a candidat la funcția de deputat în Parlament pe listele Partidului Socialiștilor, dar a devenit deputat abia în februarie 2021, înlocuindu-l în această funcție pe Vladimir Golovatiuc. În 2021 nu a participat la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Are o afacere în Rusia - întreprinderea individuală "IP Uzun Grigorii Vladimirovici" în districtul autonom Yamalo-Nenețk. Firma este specializată în transport rutier de marfă.

Mihail Formuzal – Nr. 3 în buletinul de vot

63 de ani, fost bașcan al Găgăuziei, în ultimii șapte ani s-a aflat în Germania

Mihail Formuzal a cîștigat alegerile bașcanului de două ori și a condus regiunea din 2006 pînă în 2015.

Militar de specialitate, a absolvit Școala Militară Superioară de Artilerie din Odessa. Demis în rezervă pentru vechime în gradul de maior. La mijlocul anilor 1990 a fost viceprimar al orașului Ceadîr-Lunga, în 1999 a devenit primar al orașului, iar în 2003 a fost reales în această funcție. A fost candidat la alegerile anticipate ale bașcanului (din cauza demisiei lui Dmitri Croitor) la 6 octombrie 2002, dar din cauza prezenței scăzute la votare (41,43%), alegerile au fost declarate nevalabile. Ulterior, Formuzal a participat la realegerile din 20 octombrie 2002, dar a pierdut în fața lui Gheorghe Tabunșcic.

În mai 2005 a devenit membru al Partidului Popular Republican, a fost președintele Consiliului Politic al formațiunii. În 2004-2007 a condus mișcarea obștească "Găgăuzia Unită". În 2011, Formuzal a venit la conducerea unei noi formațiuni politice – Partidul Regiunilor, care se declara pentru apropierea Moldovei de țările Uniunii Vamale.

În decembrie 2006, Mihail Formuzal, după două tururi, a cîștigat alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, depășindu-l pe Nicolai Dudoglo. El și-a repetat succesul la următoarele alegeri din 2010. În 2014, în calitate de șef al autonomiei, a susținut desfășurarea pe teritoriul ATO Găgăuzia a unui referendum consultativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și privind proiectului de lege "Cu privire la statutul amînat al poporului Găgăuziei la autodeterminare pe plan extern". Potrivit rezultatelor referendumului, mai mult de 98% dintre locuitorii autonomiei au susținut vectorul estic, precum și dreptul la autodeterminare al Găgăuziei în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent, dar autoritățile centrale au declarat plebiscitul ilegal, iar Procuratura Generală a deschis un dosar pentru samavolnicie.

După încheierea mandatului de bașcan, Mihail Formuzal a declarat presei că se află într-o "vacanță politică", apoi a plecat cu familia în Germania. Politicianul a spus că "nu intenționa să plece în Germania" și "acestea au fost circumstanțele sale familiale" și, de asemenea, că "învață noi specialități pentru a avea grijă de familia sa într-o perioadă grea”. Dar a menționat că, atunci cînd această perioadă va trece, va reveni în patria sa, "pentru că nu este la vîrsta la care să-și schimbe locul de trai”. În 2016, casa sa din Ceadîr-Lunga a fost incendiată, poliția a reținut persoana suspectată de incendiere, promițînd să afle cine a ordonat acest lucru.

(Sfîrșitul citiți pe 18.04.2023)

Xenia Florea